2,332 matches
-
bazine de înot, terenuri de tenis, terenuri de golf etc.) exclusiv clădirile. 4524 Construcții hidrotehnice Lucrări de construcții pentru căile de comunicații pe apă, porturi, diguri; construcții de gospodărirea apelor; lucrări de construcții pentru hidrocentrale; lucrări de irigații, desecări, corectarea torenților, regularizări și apărări de maluri. 4525 Alte lucrări de construcții inginerești Lucrări de construcții pentru transport prin conducte, pentru linii de comunicații și linii (cabluri) energetice magistrale; pentru conducte de transport, linii de comunicații și linii (cabluri) energetice pentru rețeaua
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
deal despuiate, spectacularul s-a menținut, intrarea în amintire invers ca în viață, de la moartea ei, abia în notă descopereau că așa se trăiește, de la moarte la viață, mai mult decorul, fixarea realului drept caz particular al posibilului uniformizarea posibilului, torent, straturile în furia lui, abisul sculptural, altă eroare de scriere să scrii cu, nu să scrii pe sfîntul pămînt, erodăm, rezultatele în asemenea semne, lumina parcurs complet în variabila Onești, departele, obiectele gării, clădirile "Uton", Filiala TMUCB, controlor de bilete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și munte, Livezi-Ciuc colțul rupt în sine canton, stegulețul, mărunțica puloverul pe gît, tunel în semantica lui de avertizare, două ieșiri la verticala lumii, alegeri de crengi pe zăpadă în Republica Brazi, tinerii în discurs bilingv banii, jilip gardul în loc de torent, împlinită cu munți Valea Trotușului, scăzămînt în case, canton, ține steagul de pînză, cuib conic în castan, cureți parabolica, vîntul se întețește, după cîte-am înțeles n-au nică și așteaptă de la ei să-i deie! Brusturoasa de ce nu-i dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ocazii a activat instinctul românesc de boicot al istoriei, după acest moment duhul românismului nu s-a mai putut retracta gasteropodic în cochilia sa. Românismul a fost aspirat în istorie, însă într-un spațiu interstițial al ritmurilor istorice, nici în torentul vijelios al marii istorii - refuzată pentru totdeauna românismului -, nici în autarhia organică anistorică în care și-a trăit netulburată mia de ani de la retragerea aureliană. "Istoria noastră nu mai putea să fie decât cvasiistorie, sau pseudoistorie, istorie deviată sau istorie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prelungit preludiu. Cămașa ei, din in sută la sută, s-a umezit și s-a lipit de corpul ei cald. El sărută ceea ce părea a fi o cireașă roșie și, mînă în mînă, intră în adăpost. Nu mai vorbesc. Privesc torenții ploii cum se revarsă generos pe vale. Acoperișul produce o muzică unică. O muzică produsă de cel care te ocrotește și de cel care susține viața. Acoperișul și apa. Dimineața cazanul acela este acoperit de ceață și Soarele face efort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ăla ne trăsnește sigur. Stau speriați de așa o dezlănțuire nebunească a naturii. S-a oprit cu gheața și s-au rupt zăgazurile cu apă. Curge apa din cerul negru. Șuvoaie se formează și pe sub ei. La dreapta lor un torent vine pînă la o buză de rîpă și apoi se aruncă în hău. O cascadă hîdă, fără fund. În jurul lor apa își adună forțele pentru a-i lua la vale. Prin pantofi ies bulbuci la orice mișcare. O să murim aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
merg pe bisectoarea unghiului drept. Contez pe informația că Poiana Mare este mare și deci o mică eroare de unghi nu-i întotdeauna o catastrofă. De aici începe adevăratul calvar. Boscheți, cacadîri, tufișuri cu mure, gropi, albii abrupte create de torente ocazionale. Luna este plină, dar luminează bine doar căile de mers ale oamenilor cuminți. Dacă umblai prin pădure nici nu se uita la tine. Poienițele erau luminate dumnezeiește, erau poleite cu aur și pe deasupra se mai rătăcea cîte un norișor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-o înapoi să le dau brânzoaice calde. Aceasta era Maia mea, Maia noastră, aceeași de fiecare dată și totuși alta prin simpla-i prezență. Seara la culcare își despletea părul, destul de lung, acum mult mai rar și nins de atâția torenți existențiali, și-l pieptăna totdeauna cu pieptene din os, după care își împletea din nou coada, așezând-o circular la spate. Băsmăluța era nelipsită, mereu curată și netedă, niciodată înflorată excesiv. Urma apoi rugăciunea de noapte spusă șoptit, în picioare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
le-am cusut la reverul unei bluze. Oare, gândește cineva câte amintiri și fior existențial pot îngloba cei doi năsturași ? Ai spune „o lume uitată în două lămâi minimalizate”. Dar acolo, în cei doi năsturași se ascund nebănuit de bine torenții mei interiori, un „suflet de copil ce s-a ascuns tiptil” în spatele a două lămâițe. În 1973 bunica s-a îmbolnăvit și a făcut o formă galopantă de cancer de sân. Tata împreună cu fratele său mai mare au luat decizia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
educației și respectarea parteneriatului între frați. A fost o perioadă frumoasă când fiecare dintre noi a crescut și-a învățat din ambientul celuilalt. Era ceva cald, calm și rafinat în ființa fratelui meu care fără îndoială îmi așeza și ordona „torenții interiori” în matca lor. Era suficient doar să-i urmăresc firul jocului, gestica precisă și implicarea sa absolută, spre a-mi da seama că la un moment dat deveneam eu însămi parte din joc. Din bucăți mici, foarte mici de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
trăirile a venit numai de la bunul Dumnezeu și acel puzzle rânduit de creator. Așa am cunoscut oameni absolut minunați, oameni a căror valori și principii de viață sunt atât de simplu articulate pe respectarea omului de lângă tine și soluționarea acelui torent de suferință și neputință. Îmi sunt dragi acești oameni frumoși la chip și suflet, a căror numitor comun vine în prelungirea puzzle-ului meu dumnezeiesc. Este un numitor grefat și statuat pe acele coordonate ce dau credit și potențial socio-valoric
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
criticii cu ale sale "structuri transformabile". Dicționarul picturii abstracte (Michel Seuphor, Paris, 1957) îl caracterizează mai mult decât elogios, apreciind că "sugerează universul industrial desfășurat în spațiul cosmic". În apartamentul său din cartierul Vedado, Sandu Darie mă întâmpină cu un torent de vorbe, îmbiindu-mă, în același timp, să privesc o "structură spațială", să închinăm un păhărel de anason, să-i povestesc despre Moldova, să răsfoiesc albume... să...să... Și el și soția sa (ardeleancă) vorbesc impecabil românește și ai mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu precizie din mers. Planul său era să ajungă până în nord la Pasul Stânișoarei, trăgând după dânsul trupele de securitate, măcinându-le. Urmară coborâri abrupte, prin văi adânci, prăpastioase, apoi, din nou urcușuri în coate și genunchi.. pe cursuri de torente, adânci, necălcate de picior de om. Pe versantul estic al Danciului, luna lumina ca ziua. După câteva ceasuri de mers pe malul drept al Bistrei, spre izvoare, și pe sub poalele Ceahlăului, în zorii zilei au ajuns pe valea Bistricioarei. Acolo
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
poluare a aerului, apei și solului; ... b) riscuri rezultate ca urmare a unor activități umane (RA): apropieri periculoase, alunecări de teren, surpări rezultate din defrișări; ... c) riscuri naturale (RN), cum ar fi: activități seismice, nisipuri mișcătoare, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, avalanșe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile, ape subterane. ... Articolul 13 Prin delimitarea zonelor de siguranță ale capacităților energetice se protejează vecinătățile acestora la următoarele riscuri (RS): 1. explozii și/sau incendii la componente ale capacităților energetice; 2. emisii
NORME TEHNICE din 1 noiembrie 1999 privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126634_a_127963]
-
la înrăutățirea regimului de scurgerea apelor. Tratamentele, metodele de exploatare, de scoatere și de transportul lemnului se stabilesc în funcție de: condițiuni bioclimatice, de relief, pantă terenului, expoziție, structura geologică, grosimea și coeziunea solului; în funcție de perisolul de eroziune și de producere a torenților, în funcție de tipul de pădure și de metodele de regenerare; în raport cu necesitatea menținerii sau întăririi funcțiunilor protectoare ale pădurii, pentru alte ramuri ale economiei naționale, ținînd seama, de asemenea, de necesitatea exploatării raționale a pădurilor și pe calea introducerii mecanizării. 7
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 1954 privind zonarea funcţională a pădurilor din Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127386_a_128715]
-
suprafețele exploatate anterior, imbunatatindu-se în mod corespunzător și compoziția pădurilor pe specii; din acestea circa 105 mii hectare, reprezintă ameliorarea prin împădurire a unor terenuri degradate și neproductive, susținute, totodată, cu lucrări de consolidare a versanților și amenajare a torenților; - îmbunătățirea modului de amplasare și dimensionare a tăierilor, în raport cu funcțiile prioritare ale pădurii; în prezent circa 22% din păduri îndeplinesc funcții speciale de protecție a apelor, a solului, contra factorilor climatici dăunători sau funcții de agrement și rezervații; - diminuarea treptată
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127404_a_128733]
-
necesare dezvoltării fondului forestier administrat de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, se vor utiliza astfel: 64% pentru reîmpăduriri și împăduriri, inclusiv cele ce se vor executa pe terenuri neproductive aflate în prezent în fondul agricol; 17% pentru corectarea torenților din fondul forestier și alte perimetre aprobate, precum și pentru protecția amenajărilor din bazinele hidrografice; 7% pentru amenajări și construcții silvice, vînătorești, piscicole și pentru produse accesorii; 9% pentru utilaje, 3% pentru locuințe, învățămînt și cercetare. 2. Executarea lucrărilor de reîmpăduriri
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127404_a_128733]
-
fondul silvic comunal, iar a celor din pădurile administrate de Centrală "Delta Dunării", Oficiul Economic Central "Carpați" și întreprinderi agricole de stat se va finanța din fondurile de investiții centralizate alocate în acest scop. 3. Fondurile de investiții pentru corectarea torenților la nivelul întregii țări se vor asigura în cadrul Programului național de perspectivă pentru amenajarea bazinelor hidrografice din Republică Socialistă România (anexă nr. 18). VII. Cercetarea și amenajarea silvica 1. Pentru realizarea prevederilor din program, activitatea de cercetare științifică și amenajare
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127404_a_128733]
-
pe cari moșnenii sau răzeșii le stapanesc în devălmășie; ... e) Pădurile particulare situate pe vîrfurile, crestele și coastele munților, precum și pe dealurile regiunilor muntoase; ... f) Pădurile particulare zise de protecție, adică acelea cari se găsesc în bazinele de recepție ale torenților, acelea a caror existența este necesară pentru a împiedica surpăturile, mișcările de terenuri, eroziunile, dislocarea pietrelor și a stăncilor, acelea situate pe povarnisuri repezi, destinate a garanta siguranța circulatiunei pe căile ferate și pe șosele precum și pe acelea cari împiedica
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
regulamentelor de exploatare și a studiilor sumare ale pădurilor supuse regimului silvic; ... b) Asupra proiectelor de drumuri și alte mijloace de transport în pădurile Statului, de construcțiuni în interesul exploatarei acestor păduri, de lucrări pentru împăduriri, pentru corecțiunea și stingerea torenților, asupra devizurilor acestor lucrări, precum și asupra tuturor chestiunilor tehnice privitoare la păduri; ... c) Asupra defrisarei pădurilor, în cazurile prevăzute la art. 13 de mai sus;. d) Asupra studiilor de punere în exploatare a pădurilor Statului; ... e) Asupra actelor de estimație
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
alte asemenea lucrări. ... d) Construcții de apărare împotriva acțiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și de albii, rectificări și reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți, desecări și asanări, alte lucrări de apărare. ... e) Traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc. ... f) Amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau de pe malurile cursurilor de apă, ale lacurilor
ORDIN nr. 699 din 30 iulie 1999 pentru aprobarea Procedurii şi competentelor de emitere a avizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125486_a_126815]
-
hidrografice mai mici de 10 kmp; ... f) lucrări de cultură și refacere a pădurilor, precum și de combatere a eroziunii solului, pe suprafețe totale mai mici de 20 kmp inclusiv, și lucrări de regularizare a scurgerii pe versanți și corectări de torenți, pe lungimi mai mici de 10 km; ... g) lucrări noi de captare a apei, daca debitul prelevat nu depășește 10 l/s, iar apele evacuate, rezultate după folosire, nu influențează calitatea resurselor de apă. ... Anexă 1c)2 ---------- la procedura ------------ LISTA
ORDIN nr. 699 din 30 iulie 1999 pentru aprobarea Procedurii şi competentelor de emitere a avizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125486_a_126815]
-
hidrografice mai mici de 10 kmp; ... f) lucrări de cultură și refacere a pădurilor, precum și de combatere a eroziunii solului pe suprafețe totale mai mici de 20 kmp inclusiv, și lucrări de regularizare a scurgerii pe versanți și corectări de torenți, pe lungimi mai mici de 10 km; ... g) lucrări noi de captare a apei, daca debitul prelevat nu depășește 10 l/s, iar apele evacuate, rezultate după folosire, nu influențează calitatea resurselor de apă; ... h) linii electrice; ... i) apărări și
ORDIN nr. 699 din 30 iulie 1999 pentru aprobarea Procedurii şi competentelor de emitere a avizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125486_a_126815]
-
depășește 10 l/s, iar apele evacuate, rezultate după folosire, nu influențează calitatea resurselor de apă; ... h) linii electrice; ... i) apărări și consolidări de maluri și de albii, rectificări și reprofilări de albii; ... j) regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți; ... k) combaterea eroziunii solului. ... Anexă 1.d) ---------- la procedura ------------ Către ....................................... (Agenția de Protecție a Mediului) În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 , a) Subsemnatul (numele și prenumele solicitantului) ......., posesor al buletinului de identitate/cărții de identitate seria ...... nr. ......, codul numeric
ORDIN nr. 699 din 30 iulie 1999 pentru aprobarea Procedurii şi competentelor de emitere a avizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125486_a_126815]
-
hidrografice mai mici de 10 kmý. 6. Lucrări de cultură și refacere a pădurilor și de combatere a eroziunii solului, pe suprafețe totale mai mici de 20 kmý inclusiv, și lucrări de regularizare a scurgerii pe versanți și corectări de torenți, pe lungimi mai mici de 10 km. 7. Lucrări noi de captare a apei, daca debitul prelevat nu depășește 10 litri/secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apă. Anexă a2) --------- la Procedura de notificare
PROCEDURA DE NOTIFICARE din 6 septembrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126070_a_127399]