3,163 matches
-
de Interne, Juberian a rămas singurul care se manifesta împotriva rezistenților. Uneori îi mai pedepsea pe cei care se împotriveau ideilor sale, cu ajutorul administrației, trimițându-i în izolare, dar este sigur că din decembrie 1951 nu s-au mai aplicat torturi în scopul obținerii informațiilor. Alexandru Mărtinuș s-a întors în închisoare în luna mai și, în mod destul de curios, nu a fost implicat în procesul ce a urmat. 7. Canaltc "7. Canal" Lucrările la Canalul Dunăre - Marea Neagră au început în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
construirea, întreținerea și modificarea de căi ferate, construirea de barăci și clădiri ori sfărâmarea pietrei la carieră. Peninsula era vestită pentru munca la carierele de piatră, efortul fiind foarte dur, motiv pentru care aici erau trimiși deținuții cu pedepse mari1. Torturile de tipul celor de la Pitești au fost practicate în două dintre cele mai mari lagăre de muncă de la Canal: Poarta Albă și Peninsula (numită și Valea Neagră, din cauza condițiilor de trai). Nu se cunoaște data primului transport de la Pitești la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
intensifica prea mult din cauza specificului coloniilor de muncă, unde primordială era îndeplinirea normei. Bătăile aveau loc seara, iar agresorii încercau să le mascheze atât vizual, cât și sonor. Dar pentru că deținuții lucrau în aer liber, comunicarea era mult înlesnită iar torturile nu au putut fi tăinuite. Capitolul IItc "Capitolul II" Oprirea acțiunii. Înscenarea proceselortc "Oprirea acțiunii. Înscenarea proceselor" Momentele încetării acțiunii. Închisoritc "Momentele încetării acțiunii. Închisori" Analizând momentele și cauzele pentru care s-a oprit acțiunea în diferitele penitenciare în care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Popa „Țanu”, Vasile Pușcașu și alți lideri importanți ai acțiunii de la Pitești, în iunie 1950, în condițiile în care Țurcanu și, probabil, și celelalte vârfuri de lance ale agresorilor credeau că vor fi eliberați, ar putea constitui motivul pentru care torturile au continuat, cu și mai mare brutalitate, atât la Pitești, cât și la Gherla. A fost primul moment în care deținuții care colaborau cu Securitatea și administrația penitenciarelor s-au simțit înșelați și amăgiți. Prima acțiune externă Piteștiului a capotat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
înceapă o anchetă, desigur, mai mult formală, dar care a avut meritul de a opri aplicarea bătăilor. La scurtă vreme, în luna iulie, s-a produs un alt incident care avea să conteze decisiv în decizia autorităților de a opri torturile și de a le șterge urmele: uciderea doctorului Ion Simionescu la Canal, provocată de acesta din disperare. Imediat după tragica sa moarte, care a avut răsunet și în afara țării, au început cercetările legate de ceea ce se întâmpla în închisori. Piteștiul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai funcționat doar până în decembrie, când principalii actori dintre deținuți (dar și unii aleși din cu totul alte motive) au fost ridicați și duși la Jilava pentru anchetele finale. Cercetările pentru procesul Țurcanutc "Cercetările pentru procesul Țurcanu" Pentru că informații despre torturile folosite în sistemul de la Pitești au ajuns peste hotare, regimul comunist a decis să profite de vâlva creată și să înlăture urmele acțiunii, înscenând un proces care să le confere justificarea condamnării vinovaților, descotorosindu-se în același timp de acei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
schimbat forma de activitate, pentru că cea de la Suceava fusese deconspirată. Documentul recunoaște morțile lui Corneliu Niță, Eugen Gavrilescu, Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu, dar și a lui Bogdanovici, „care fusese expus unui regim de exterminare din cele mai groaznice”. În urma torturilor au murit câțiva deținuți, trei s-au sinucis, patru au înnebunit și mulți au fost mutilați, din cauza activității duse de Țurcanu la ordinele „comandamentului legionar”. Alexandru Popa s-ar fi înscris în Legiune la 16 ani, prin Alexandru Bogdanovici, iar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
informații și a maltratat deținuți, iar din martie 1950 a fost mutat la Brașov, unde a bătut în jur de șase, șapte deținuți. În 1951 a fost transferat la Peninsula împreună cu Pill Lupașcu, Octav Grama și alții, continuând și acolo torturile. Dan Dumitrescu și-ar fi început activitatea legionară în 1938, iar după 23 august 1944 ar fi făcut parte din echipele de „teroriști” din Ardeal. În mai 1948 a fost arestat și închis la Suceava, unde ar fi făcut parte
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sunt produsul unor indivizi reduși ori cu tulburări mintale. Scopul acțiunii, așa cum rezultă el din documente, ar fi fost îndeplinirea ordinelor comandamentului legionar din străinătate de a tortura sau ucide colegii pentru întărirea Legiunii (sic!). Astfel, Livinschi descrie la început torturile și spune că directorul și ofițerii politici erau în cunoștință de cauză. Ulterior, afirmă că era o acțiune legionară de spionaj, cu scopul de a trimite informații către Sima, inclusiv directorul Alexandru Dumitrescu fiind legionar! Trecând la analiza declarațiilor individuale
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și obținerea unei credibilități internaționale prin aceea că se dorea stoparea atrocităților din închisori. În finalul rechizitoriului, douăzeci dintre deținuți au fost acuzați de: - acte de teroare în grup (art. 1, lit. D, din Decretul 199/1950), deoarece prin bătăi, torturi și alte mijloace de exterminare au omorât și cauzat infirmități mai multor deținuți; - crimă de acte de pregătire la crimă de uneltire contra securității interne (art. 6, al. II combinat cu art. 1, lit. C din Decretul 199/1950), pentru că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
art. 86, al. ultim), deoarece s-a înrolat în armata lui Horia Sima cu scopul de a lupta „împotriva statului român și a înlesni ocupația străină asupra teritoriului patriei noastre” (sic!). Martorii propuși de procuratură au fost, cu toții, victime ale torturilor: Gheorghe Paraschiv, Sabin Varan, (pr.) Papken Keropeian, Mihai Jianu, Constantin Pilat, Gheorghe P. Neagu, Alexandru Matei, Constantin T. Vaman, Constantin N. Barbă, Dezméri Zsombor, Aurel Obreja, Virgil Maxim, Aurelian Marcu Stoica, Drohobeczky Attila Anton, Ion Pangrate, Constantin Teja, Sabin Vandor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de înaltă trădare. De asemenea, Nicolae Cobîlaș a fost condamnat la moarte și confiscarea averii personale doar pentru crima de acte de pregătire la crima de uneltire contra securității interne a RPR, întrucât nu a participat în nici un fel la torturi. Pe 17 decembrie 1954, au fost executați la Jilava: Țurcanu, Stoian, Cobîlaș, Șerbănescu, Romanescu, Pop, Popovici, Zbranca, Voin, Cerbu, Gheorghe Popescu, Ionescu, Juberian, Livinschi, Păvăloaie și Sobolevschi. Vasile Pușcașu a făcut recurs, care i-a fost respins pe 20 iunie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că îl ajută, fiindcă riscă și el închisoarea 1. De altfel, Popa „Țanu” nu avea încredere în Bărbosu, pe care îl suspecta că favorizează deținuții. Mai mult decât atât, el a susținut în timpul anchetării sale că a încercat să oprească torturile, dar a fost „sfătuit” de ofițerii politici să nu se amestece. Rolul acestui proces este greu de intuit. Întrucât nu a fost un proces public, iar acuzații au avut mai degrabă roluri periferice în organizarea și punerea în scenă a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Zeller, Dumitrescu, Marina și Avădanei 1. Calciu și Iosif V. Iosif au fost cei mai recalcitranți dintre acuzați, iar Dragoș Hoinic a refuzat să vorbească la interogatoriu, pe motiv că sentința a fost stabilită dinainte. Octavian Voinea recunoaște că cedase torturilor și a recitat mecanic varianta Securității 2. Procurorul arătase printr-o declarație semnată de Costache Oprișan (sub torturi, bineînțeles) că Oprișan însuși i-ar fi ordonat lui Țurcanu să îl bată! Procesul a fost întors de izbucnirea lui Calciu 3
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
iar Dragoș Hoinic a refuzat să vorbească la interogatoriu, pe motiv că sentința a fost stabilită dinainte. Octavian Voinea recunoaște că cedase torturilor și a recitat mecanic varianta Securității 2. Procurorul arătase printr-o declarație semnată de Costache Oprișan (sub torturi, bineînțeles) că Oprișan însuși i-ar fi ordonat lui Țurcanu să îl bată! Procesul a fost întors de izbucnirea lui Calciu 3, dar condamnările au fost dure: Valeriu „Vică” Negulescu a fost condamnat la moarte (pedeapsă comutată ulterior în muncă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de la el să declare, și anume că Horia Sima (liderul Legiunii) i-ar fi predat prin niște intermediari un cifru secret, prin care trebuia înlesnită transmiterea de informații dinspre un închipuit comandament legionar de la Aiud spre agresorii din Pitești. În urma torturilor, Popescu a cedat în vara lui 1955 și a inventat o poveste pe placul anchetatorilor, în care „recunoștea” că a primit cifrul secret prin izmenele lui Iosif V. Iosif și Ion Păunescu, care trebuia să ajungă la ambasadele Statelor Unite și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de la început, dar un fost coleg l-a denunțat că îl sfătuise să se ascundă sub pat pentru a evita bătăile, astfel că Țurcanu l-a transferat în camera 7-corecție, în care, teoretic, erau cei refractari 1. A scăpat de torturi, fiind transferat la Canal prin aprilie 1950. A mai trecut pe la Cernavodă, Valea Neagră și Poarta Albă. Repartizat la brigada 14, nu a cunoscut schingiuirile nici aici, fiind eliberat în martie 1951. A reușit să se angajeze ca geolog după ce
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
era acela de a-i trage de limbă pe cei de aici. Pe la sfârșitul lui iulie 1950, a fost dus la camera 3-subsol, unde a fost în continuare torturat, dar și obligat să-i lovească pe alții. Se pare că torturile au început abia în decembrie 1950, până atunci „comitetul” camerei (printre alții: Eugen Măgirescu, Constantin Păvăloaie și Petru Cojocaru) încercând să obțină informații de la victime. Neculai Popa, care era și el în celulă, spune că Bordeianu dădea cu milă și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost scos din celulă și anchetat de un angajat al Securității din Iași, care părea șocat de aspectul fizic al lui Bordeianu. Se prea poate ca acesta să fi fost un test pentru a vedea dacă va vorbi despre torturile din cameră, întrucât, după ce a ieșit din anchetă, a fost întâmpinat de către Țurcanu, care l-a întrebat dacă a declarat ceva despre acțiune. Măsurându-l din priviri, l-a împins în cameră, satisfăcut că nu a vorbit. Țurcanu avea o
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gherla cu ultimul lot din Pitești, în august 1951, și a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie manuală prin luna octombrie, după ce o lună de zile a fost plimbat prin diverse camere în care a asistat la alte torturi. Bordeianu spune că Țurcanu l-a favorizat oarecum în atelier, pentru că, după ce a verificat la fața locului condițiile din cauza cărora nu își făcea norma de muncă, l-a lăsat în pace și nu l-a trimis în camerele de la etajul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost obligați să sărute un falus confecționat din săpun, atârnat de gâtul unui „sacerdot”, iar scena condamnării la moarte a lui Iisus a fost și ea batjocorită, un „Pilat” osândindu-l pe „Iisus” la răstignirea pe hârdăul cu excremente. În urma torturilor la care a fost supus, lui Mihai Buracu i-a albit părul. Înainte de presupusa eliberare, a făcut de planton, ducând hârdaiele cu mâncare și făcând curățenie pe hol, ocazie cu care a văzut tăblițele din săpun cu declarațiile victimelor acțiunii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
21 ianuarie 1950, după care a participat la „școala de cadre” de la camera 4-spital din aprilie-mai 1950, selectat de Țurcanu. La Gherla, unde a fost transferat în iunie 1950, a avut un rol important în centralizarea declarațiilor date de victimele torturilor, postură pe care a acceptat-o, conform propriei declarații, fiindcă îl absolvea de obligația de a da el însuși note informative 3. Există mai multe mărturii conform cărora Calciu ar fi ajutat pe ascuns diverși deținuți, în ciuda faptului că acceptase
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
agresorii. Virgil Maxim s-a întâlnit cu el după încetarea violențelor în cabinetul medical, unde Calciu acorda consultații alături de alți studenți mediciniști, și l-a prevenit că a fost anchetat pentru un proces în care Țurcanu va fi acuzat pentru torturi. Implicat în al doilea proces, cel al lui Vică Negulescu, Calciu a izbucnit acuzând Securitatea și Partidul Comunist de înscenare, dând peste cap planurile autorităților, alături de Iosif V. Iosif. După proces, a fost închis în Casimca Jilavei, într-o celulă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu piciorul priciului la fund și la tălpi, timp de patru, cinci zile. A fost ținut în picioare, nedormit, trei, patru zile. Livinschi, șeful camerei 104, a fost cel care l-a bătut cel mai mult. Popovici spune că, în urma torturilor, a rămas fără două coaste 1. Eliberat în 1956, a lucrat ca portar și bibliotecar, reușind să termine Facultatea de Filozofie în 1970. A ajuns cercetător științific, însă a fost șicanat de Securitate până în 1989. Caravia a lucrat în cadrul Institutului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care au încercat să riposteze la atacul lui Țurcanu asupra lui Ion Angelescu, motiv pentru care a fost repede anihilat. Se pare că prin ianuarie 1950 a fost transferat la Târgșor, însă a încălcat ordinul de a nu vorbi despre torturile din Pitești, prevenindu-i pe cei de acolo. Eliberat în 1963, a avut mari dificultăți în a-și găsi un loc de muncă. A reușit totuși să termine Facultatea de Istorie la București în 1970. A lucrat ca arheolog la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]