4,316 matches
-
care îl dădeam nu era incriminatoriu nici pentru mine și nici pentru colegul respectiv - totul a depins de inteligența fiecăruia, de modul de interpretare... Mulți dintre colegii mei, depășiți de evenimente, pierduseră din abilități și, timorați, pentru a scăpa de tortură, confabulau. Tot ce declarau în fața torționarului-șef trebuia consemnat în scris în fața lui Țurcanu. A.N.: El era mai în vârstă decât ceilalți? N.I.: Nu. A.N.: Era student la Drept de prin Bucovina, am înțeles... N.I.: Da, din Păltiniș
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o anume îndemânare a punerii în scenă și deturnând unele concepte estetice pentru a da oarece lustru versului obedient, suprasaturat de clișee, proslăvind partidul și conducătorul lui. Sonetul este specia pe care autorul o exersează abuziv, titlul unei poezii fiind Tortură-mi e tiparul tău sonor. SCRIERI: Cartea rănilor, București, 1946; Clamor, București, 1968; Discobolul, București, 1972; Murmurul statuilor, București, 1974; Profil de ivoriu, București, 1976; Poema română, București, 1980; Maieutica luminii, București, 1985; Drumul luminilor, Iași, 1987; Gheorghe Lovendal, București
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
o rememorare a coșmarului trăit în închisorile comuniste, acolo unde valorile umane deveniseră niște simple numere, iar instanțele supreme erau ura și nedreptatea. N. a împărțit aceeași celulă cu femei de notorietate în viața politică, culturală și socială românească, supuse torturii psihologice și fizice la Jilava, Mislea sau în alte închisori. În memorial sunt evocate soțiile unor foști oameni politici ca Dinu Brătianu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu, soția compozitorului Mihail Jora, scriitoarele Sanda Stolojan și Alice Voinescu, Mioara Cantacuzino (nepoată a
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
limbi moderne. Ea merge în fiecare zi într-o bibliotecă specializată pentru a lucra la redactarea lucrării sale. Suferă de ritualuri în ceea ce privește număratul, repetarea și de ritualuri mentale (gânduri magice). A deschide și a citi o carte a devenit o tortură. Ea recitește fiecare pagină de zeci de ori (uneori până la epuizare) având o dublă preocupare: să nu se oprească din citit la o pagină al cărui număr corespunde unei cifre care poartă ghinion (legată de evenimente de viață: doliu, separare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lirism elegiac al intimității devastate de deziluzii, „învinsă” și „însângerată”. Emerge acum o exasperare crescândă a preamultului luminii, care a calcinat chiar memoria: „ne-ar trebui o întunecare // o întunecare”. Și Înstrăinatul solstițiu atestă o adevărată teroare a „lavei luminii”, tortura exasperantă a sulițelor și bicelor solare. Acum „tumoarea soarelui” cotropește creierul. O altă vârstă, de dincolo de iubire și plenitudine, s-a furișat în trup ca o înstrăinare și, sub cangrena luminii, poemul devine un „stacojiu lamento”. Ultimele volume stăruie în
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
de fapt pură, profundă, ascuns-sentimentală. Discursul poetic este în general sobru, fără risipă de zgomot și culoare, aproape desuet-convențional, în pofida unor irizații de „mitocănie” (calculată) ori de frondă explicită. Într-un poem - memorabil ca exercițiu de terifiant buf - este evocată tortura foamei atroce, rezolvată absurd, urmuzian (dar și cu sugestii din G. Topîrceanu), prin devorarea propriului cap, după o ceartă cu viscerele. Atmosfera, anecdotica și folclorul boemei bahice și jovial-crapuloase sunt mult mai rar prezente în textele poetului decât ar lăsa
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
din București (1953-1958), făcând și studii de limba engleză (1966-1969) la aceeași universitate. Între anii 1959 și 1964 este deținut politic. După ieșirea din închisoare va lucra ca muncitor, funcționar, contabil (1964-1966) și ca redactor la Radiodifuziunea Română (1969-1998). În Tortura pe înțelesul tuturor (2001; Premiul special pentru debut „Laurențiu Ulici” al Uniunii Scriitorilor), protagonist este autorul însuși, arestat în 1959, sub acuzația că ar fi negat valoarea unei cărți a lui Zaharia Stancu, Rădăcinile sunt amare, că vădește „ploconire” față de
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
narațiune dovedește talentul special al autorului, mizând pe ironia amară. P. a tradus din literaturile de limbă engleză, versiunile lui netrecând neobservate, ca în cazul tălmăcirii romanului Americanul de Henry James, căreia Nicolae Manolescu îi aprecia claritatea și rafinamentul. SCRIERI: Tortura pe înțelesul tuturor, Chișinău, 2001. Traduceri: Herbert Read, Originile formei în artă, pref. Dan Grigorescu, București, 1971; Shirley Ann Grau, Trece condorul, București, 1975; Henry James, Americanul, București, 1980, Între două tărâmuri, 1980; John Cheever, Orașul visurilor spulberate, București, 1983
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
Derdena, O carte în top, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 2002, 307; Daniel Cristea-Enache, Cartea unei vieți, ALA, 2002, 640; Ion Dodu Bălan, O carte de excepție, „Națiunea”, 2002, 30 octombrie-5 noiembrie; Mircea Iorgulescu, Enciclopedia „bandiților”, „22”, 2002, 661; Ecaterina Ionescu, Galaxia torturii, „Memoria”, 2002, 40-41; Săndulescu, Memorialiști, 325-332. I.D.
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
aur (1916) un „cald fior”, tremură o „lacrimă”, tresaltă porniri de „voluptate”. Iubirea îi inspiră trubadurului reverii de „cioplitor de stele”, îi dăruiește „fiorul unei clipe” de vrajă în plimbările sub „clar de lună”, dar tot ea îl supune la „tortura” îndoielilor și a geloziei, urmate de jalea „despărțirii”. Sunt trăiri ce induc, pe alocuri, o cadență de romanță („Iubita mea, îți mai aduci aminte?”). Înduioșări, tânjiri, efuziuni, toate exprimă o stare emoțională ce se sustrage rigorilor lirismului imperturbabil, izvorând din
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
pot fi, iată, răscumpărați. Bogații mântuiți sunt gata să-și pună conștiința și avuția în criză. Înainte de a-L întâlni pe Iisus, ceea ce nu-i dădea pace lui Zaheu era infinita aritmetică a banilor mărunți. În loc să privegheze, inima sa suferea tortura insomniilor. Meseria îi cerea să extorcheze cât mai mult de la cei strâmtorați. Ca vameș într-un oraș de graniță, credibilitatea sa era, probabil, nulă. Dragostea pentru acest Necunoscut, pe care mulțimea - oricât de perplexă - îl prețuiește, vine să-i repare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
justiție, act pe care filosoful l-a apreciat în mod deosebit. Două secole mai târziu, mulți oameni au fost condamnați la moarte sau la cele mai grele pedepse în procese intentate de regimuri dictatoriale, pe baza unor mărturii obținute prin tortură sau prin alte modalități de presiune fizică și psihică extremă. Cei care depuneau asemenea mărturii știau bine ce fac. Ei nu erau oameni lipsiți de orice simț moral, ci oameni înfrânți din punct de vedere moral. Vorbind în general, Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
datori să facă, nu ar percepe clar viața și demnitatea ca valori supreme care trebuie să fie apărate și ocrotite? Mintea noastră nu trebuie să fie luminată și orientată de concluziile unei analize filosofice pentru ca înșelarea celui inocent, constrângerea prin tortură de a acționa împotriva propriilor convingeri, despărțirea cu forța a copiilor de părinții lor, lipsirea oamenilor de resursele necesare pentru satisfacerea nevoilor elementare ale vieții sau uciderea unor ființe nevinovate să provoace o reacție de profundă indignare și o condamnare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
foarte scurt. În fața refuzului persistent al celui arestat de a dezvălui locul unde a fost ascuns copilul, vicepreședintele poliției din Frankfurt, caracterizat de colegi drept un model de corectitudine, a ordonat ca această mărturisire să fie smulsă prin amenințarea cu tortura. Amenințarea a produs imediat efectul scontat; învinuitul a vorbit. Corpul copilului a fost găsit într-un iaz de lângă Frankfurt. Înaltul funcționar al poliției și-a asumat responsabilitatea pentru decizia sa și a informat imediat procuratura. Codul Penal german interzice strict
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vorbit. Corpul copilului a fost găsit într-un iaz de lângă Frankfurt. Înaltul funcționar al poliției și-a asumat responsabilitatea pentru decizia sa și a informat imediat procuratura. Codul Penal german interzice strict tortura ca metodă de anchetă. Iar amenințarea cu tortura este echivalată de lege cu punerea ei în pratică. Cazul este discutat în Der Spiegel drept dilemă juridică. Pot fi invocate argumente juridice pentru și împotriva deciziei funcționarului poliției din Frankfurt. Pentru, deoarece această decizie a fost luată într-un caz
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
unei interdicții legale ar putea fi justificată în măsura in care reprezenta singura posibilitate care mai stătea la îndemână pentru a încerca salvarea vieții unei ființe nevinovate. Președintele Asociației Judecătorilor germani a declarat, fără a pune, desigur, în discuție interdicția torturii și a amenințării cu tortura, că există cazuri excepționale care nu pot fi soluționate cu mijloace juridice, cazuri în care bunuri sau valori juridice trebuie să fie puse în cumpănă unele în raport cu celelalte. În cazul de față, acestea au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fi justificată în măsura in care reprezenta singura posibilitate care mai stătea la îndemână pentru a încerca salvarea vieții unei ființe nevinovate. Președintele Asociației Judecătorilor germani a declarat, fără a pune, desigur, în discuție interdicția torturii și a amenințării cu tortura, că există cazuri excepționale care nu pot fi soluționate cu mijloace juridice, cazuri în care bunuri sau valori juridice trebuie să fie puse în cumpănă unele în raport cu celelalte. În cazul de față, acestea au fost viața copilului, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
față, acestea au fost viața copilului, pe de o parte, și nevătămarea corporală a celui învinuit, pe de altă parte. Unii parlamentari, ministrul german de Interne și organizații ca Amnesty International au insistat însă asupra faptului că interdicția amenințării cu tortura este una absolută și că orice încălcare a acestei interdicții, ca mijloc pentru obținerea unei depoziții pe care învinuitul o refuză, creează un precedent, constituind o gravă amenințare pentru orice stat de drept. Cei care au susținut că decizia polițistului
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
caz reprezintă o dilemă de nesoluționat și, în acest sens, un coșmar pentru polițiști și juriști.37 Facând abstracție de controversa juridică este vorba aici de un caz dilematic în primul rând din punct de vedere moral. Într-adevăr, interzicerea torturii și amenințării cu tortura, ca normă juridică, are o întemeiere morală. Înainte de scoaterea ei în afara legii, tortura a fost considerată de rațiunea morală comună o metoda inacceptabilă pentru a afla adevărul de la cei bănuiți de crime. Astfel încât nu concluziile unei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de nesoluționat și, în acest sens, un coșmar pentru polițiști și juriști.37 Facând abstracție de controversa juridică este vorba aici de un caz dilematic în primul rând din punct de vedere moral. Într-adevăr, interzicerea torturii și amenințării cu tortura, ca normă juridică, are o întemeiere morală. Înainte de scoaterea ei în afara legii, tortura a fost considerată de rațiunea morală comună o metoda inacceptabilă pentru a afla adevărul de la cei bănuiți de crime. Astfel încât nu concluziile unei analize filosofice, ci, în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Facând abstracție de controversa juridică este vorba aici de un caz dilematic în primul rând din punct de vedere moral. Într-adevăr, interzicerea torturii și amenințării cu tortura, ca normă juridică, are o întemeiere morală. Înainte de scoaterea ei în afara legii, tortura a fost considerată de rațiunea morală comună o metoda inacceptabilă pentru a afla adevărul de la cei bănuiți de crime. Astfel încât nu concluziile unei analize filosofice, ci, în primul rând, exercițiul judecății morale comune a condus la decizia de a interzice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
considerată de rațiunea morală comună o metoda inacceptabilă pentru a afla adevărul de la cei bănuiți de crime. Astfel încât nu concluziile unei analize filosofice, ci, în primul rând, exercițiul judecății morale comune a condus la decizia de a interzice prin lege tortura. Pe de altă parte, refuzul de a recurge la mijloace excepționale pentru a salva vieți nevinovate poate fi cu greu justificat din punct de vedere moral. Întrebat de ziariști, funcționarul poliței din Frankfurt a invocat pentru decizia lui atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
salva viața unei ființe nevinovate. Amândouă pot fi justificate prin raportare la imperativul categoric. Deciziile pe care le dictează ele, cea de a obține informații despre locul unde este ascuns copilul prin mijlocul extrem pe care îl reprezintă amenințarea cu tortura, și decizia de a nu atenta la demnitatea unei ființe omenești cu riscul de a fi compromisă orice șansă de salvare a vieții alteia, cad ambele sub sancțiunea principiului suprem al moralității, în formularea pe care i-a dat-o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant dacă ar fi fost pus în fața unei asemenea dileme. Kantienii ar putea sugera drept cale de ieșire din impas formularea unei maxime superioare, maximă care ar putea fi validată pe baza imperativului categoric.38 Maxima ar fi: „Amenințarea cu tortura sau o altă atingere a demnității ființei umane este permisă atunci când ea reprezintă singurul mijloc de a salva viața unei ființe nevinovate”. Este însă necesară cunoașterea și utilizarea principiului formulat de Kant pentru a ajunge la această concluzie și a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
imagina numeroase altele. Iată cazul cavalerului Mario Cavaradosi, din opera Tosca de Puccini. Acesta ascunde în casa lui un luptător pentru libertate, care a evadat și este urmărit de zbirii unei autorități arbitrare și opresive. Cavalerul neagă, chiar și sub tortură, că l-ar fi ascuns pe evadat și este decis să persiste în tăgăduirea adevărului fie și cu prețul vieții. Iar noi îi admirăm curajul și spiritul de sacrificiu. Intenția cu totul lăudabilă pe care o servește în aces caz
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]