4,226 matches
-
-n icoană, Ană, Peste ochiul princiar, Dormi pe scutec de icoană Acolo lângă altar. Meșterii lucrează-ntruna, Îi dau zor ca să termine, Peste deal răsare luna, Iată, domnitorul vine. Vreau să nu mai fie alta Ca această mănăstire, Zice vodă, trântind poarta. Ana strigă din zidire... Și-a văzut lăcașul sfânt, Vodă cere să-i omoare, Și le-a pregătit mormânt, fără schele, doar să zboare. Și-a visat Manole sfântul, Când sărea să-și taie cale Că-i va fi
LEGENDĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366438_a_367767]
-
chiar eu i-am strigat enervat la culme de îndărătnicia ei: - Da’, pune la naiba mâna șî mâncă șî tale ca lumea, că mâine-pomâine oi face vr’o mâță jâgărâtă! - după care am ieșit iute din ca- să, rușinat și trântind ușa după mine; n-am mai auzit răspunsul ei... În timp ce toți ai casei, atunci când ve- nea vorba de faptul că rămăsese grea, po¬me- neau doar cuvântul copil, eu o nimerisem, cel puțin în ceea ce privește sexul. Ana-Angela nu era însă deloc
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
deodată, sună același telefon: - Bună dimineața! Maiorul Popescu la telefon! - Vă salut! - Domnule inginer, azi vă rog să plecați puțin mai devreme și să treceți pe la mine pe la birou, vreau să stăm puțin de vorbă. - Am înțeles, să trăiți! Am trântit receptorul în furcă scăpând o înjurătură printre dinți: - Nașterea și parastasul... - Ce e șefu’, ce s-a întâmplat, au ieșit cumva granulate?, m-a întrebat îngrijorată doamna Ichim, colega mea de birou, responsabilă cu ... Citește mai mult Era prin 1986
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
deodată, sună același telefon:- Bună dimineața! Maiorul Popescu la telefon! - Vă salut!- Domnule inginer, azi vă rog să plecați puțin mai devreme și să treceți pe la mine pe la birou, vreau să stăm puțin de vorbă.- Am înțeles, să trăiți!Am trântit receptorul în furcă scăpând o înjurătură printre dinți:- Nașterea și parastasul...- Ce e șefu’, ce s-a întâmplat, au ieșit cumva granulate?, m-a întrebat îngrijorată doamna Ichim, colega mea de birou, responsabilă cu ... XXVI. FURNICA ȘI PESCĂRUȘUL, de Marian
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
cum a fost cu țigăncușa aia minoră? De ce nu povestești, amice? Mișu a amuțit subit. S-a încruntat, a dat-o jos pe fată de pe genunchi, a turnat vin în ulcea și a golit-o cu înghițituri mari. După ce a trântit ulcelele pe masa încărcată cu mâncare, sticle și pahare, i-a țintuit cu privirea, îngustată de pleoapele strânse, pe fiecare în parte și a decretat: - Băi, despre aia am povestit băieților cum a fost... Nu mai vreau să vorbesc despre
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
interlop. Ce mama dracu’, să mă las la mâna ăluia? Băi, cu pilele lui, i se rupe-n paișpe de mine cu toată avocatura mea. De aia mă abțin, băi, paparudelor! a explicat el, ridicând vocea la ultimele cuvinte și trântind cu pumnul în masă. Două sticle s-au răsturnat și vinul a săltat în ulcica gazdei, vărsându-se și pătând fața de masă care deja purta destule urme de grăsime de la bucățile de carne și resturile aruncate neglijent pe lângă farfurii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
ochii pe el. L-a prins băutura și... sper să nu provoace vreun scandal”. - O cunoști tu pe Violeta asta? Cine este și ce știi despre ea? Hai, hai! Spune repede, că mă enervezi, n-auzi? s-a oțărât Mișu, trântind cu ulceaua în masă. - O cunosc bine. E o fată de treabă, dacă vrei să știi. Ține un fel de evidență la firmă, la tata... - Ha, ha, ha! De unde dracu’ evidență? Nu e aia la care mă gândesc eu, aiurită
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
Și tu visezi, Cristina? - Da, nu pot deloc să fiu atentă... - Și sunt frumoase visele tale?... Privi din nou pe fereastră cerul. Cerul acesta îngrădit de un dreptunghi de fereastră. “Orice poate fi îngrădit; până și cerul!...” Fratele ei intră trântind ușa: - Marina, uite în ce fel m-am tuns! Bretonul, perciunii tăiați deosebit îi atenuează ascuțimile capului. Îi place dar azi vrea să fie rea: - La capul tău pătrat nimic nu merge! „Nu e vina lui că are cap pătrat
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
ai dumneavoastră, nu este nici o greșeală ! - Și ce să fac eu cu ei ?! - Vă pot da eu o sugestie ! - Care ar fi ?!... Tonul, politicos până acum, se schimbă brusc devenind trivial : - Să te f...... cu ei ! Sunt numai armăsari ! Președintele trântește receptorul în furcă însoțind gestul cu hohote de râs, râsul unui om matur ce are satisfacția continuării poznelor făcute în copilărie și adolescență. Albert, după ce rămâne cu gura căscată, mimează faptul că îi împărtășește veselia. De parcă chiar și-au dat
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
și hărți ... Evită distracțiile, preferă muzeele și, după trei zile de Paris, constați că nu s-au plimbat niciun minut pe Champs-Élysées. - Dezinformații - știu câte ceva, dar lucrurile sunt atât de încurcate în capul lor, încât sub formula “am auzit că ... ” trântesc niște enormități. - Neinformații - la plecare nu știu absolut nimic, coală albă. Pe parcurs se miră de tot ce văd, rețin toate amănuntele spectaculoase, dar nesemnificative. La terminarea excursiei, intră în categoria “dezinformați”. - Dezinteresații (“mie nu-mi plac pietrele) ”și leneșii
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
unul din eu a scos un aparat de transmisie și a început să vorbească repede cu superiorii lui. Așa ne-a prins noaptea, sleiți de puteri și nemâncați; eu cu Vida Baci ne-am retras spre căruță și ne-am trântit să ne odihnim, cu o sentinelă lângă noi, formată din doi soldați, bătrânul s-a perpelit toată noaptea și mă striga mereu :” Măi, Mihaly, murim, mă!” “Și ce dacă!”- îi răspundeam eu. “Păi tu crezi că moartea e așa o
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
de binevoitor ai fi, tot nu reușești să ajungi să rezolvi o problemă importantă și de aici se iscă toate neplăcerile. Ești cotat drept neserios, fără cuvânt, nepăsător și după câteva isprăvi de genul acesta, se întâmplă să ți se trântească ușa în nas. De ce oamenii se plâng necontenit că nu au timp? De ce nu mai reușesc să-și onoreze cuvântul, interesele, afacerile? S-a diminuat timpul într-atât? S-a schimbat dimensiunea secundei? Au intrat la apă minutele, orele, săptămânile
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365734_a_367063]
-
Dar, înainte de a exemplifica să vedem ce înseamnă argou:limbaj convențional al anumitor categorii sociale,mai ales răufăcători și vagabonzi,care folosesc cuvinte speciale sau cu sensuri deosebite,pentru a nu fi înțelese de restul societății.Iată un argou:Ai trântit ușa în nas.Dacă-l avea mare. La aceste expresii argotice construite de autor se observă că au două părți.În prima se află argoul și în a doua parte este răspunsul dat de autor care este metaforic și moralizator
IOAN MARINESCU-PUIU- U-MOR DE RÂS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092]
-
Andra începu să plângă, Marian nu o înțelegea. Ea venise să-i propună să plece amândoi să găsească acolo de lucru. Dar... <El, patriotul, gândi Andra, care nu concepuse niciodată în viața lui să-și părăsească țara, locurile lui natale...> Trânti ușa fără să mai zică niciun cuvânt și plecă înfuriată. <Dacă m-ar fi iubit, m-ar fi ascultat și pe mine să-i spun ce gândesc!> După câtva timp, Marian țși luă camera de luat vederi și plecă spre
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
am oblojit și l-am vindecat de lovitură pe care o avea la picioruș. Sub îngrijirea noastră Tuzik a crescut și s-a făcut un dulău mare și voinic, pe care mă plimbam călare. El era cuminte și nu mă trântea, parcă iar fi plăcut și lui. Abia târziu, când eram în liceu, mi-am dat seama că Vichentie al meu era un fel de Ivan Turbinca a lui Ion Creangă. Nu știu dacă prietenul meu Vichentie a avut norocul lui
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
nu vă este rușine, măgarilor. V-ați adunat aici toți curvarii și bețivanii ce i-a avut America vreodată. Mi-e scârbă de voi. Fata asta se zbate între viață și moarte iar voi vă și gândiți cum s-o trântiți la pat, să-i faceți felul, s-o batjocoriți în fel și chip. Numai un pas să faceți și-apoi stați de vorbă cu mine. Ați auzit? Ce vă holbați așa la mine? Treceți la mesele voastre, până vă e
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
invitase. “Să fie leneș în treburile casei, a strigat ea și din cauza asta, într-o zi să îi fie viața în cumpănă, să nu se vindece de lene numai dacă va scăpa cu viață din primejdia ce-l așteaptă”. A trântit ușa și a fugit. Mai rămăsese o ursitoare să-i dea darul și ca să mai îndulceasca din blestemul de a fi leneș în casă, i-a ursit micuțului să fie harnic la servici și să-i placă să construiască lucruri
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
dacă n-ar fi venit timpul împlinirii până la capăt al ziselor ursitoarei rele, chiar dacă au plecat din România și au venit în Canada. Alaltăieri, când era Gigi singur acasă, a aprins aragazul și până să se încălzească mâncarea, s-a trântit pe canapea și a adormit buștean. A luat foc o tigaie cu ulei. Focul s-a întins repede prin împrejurimi și ardea mocnit scoțând vălătuci de fum care au pus în primejdie și viața lui Gigi și a noastră, a
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
de kile, foarte zgârcit dispuse pe verticală. Oricum, până la urmă, reușește să-și pună mantia roșie, coroana din aur de cinci kilograme și bijuteriile formate din lanțuri de ancoră, ghiuluri, brățări, plus caninii din același material. Sfârșit de osteneală, se trântește pe tron, scoate o sticlă de anghe- lică și trage un gât. Râgâie și parcă se mai liniștește... Ba chiar surâde fericit... Are și de ce. Vajnicii săi oșteni se află, de milenii, în teritoriile ocupate, perfect camuflați în cerșetori, traficanți
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
se vadă că... Numai că, flăcăii, foarte puțin atenți la vorbele de duh ale gazdei, căzură pe scaunele puse în jurul mesei de sub salcâm, atacară cu nădejde sticla de țuică, ba, chiar și murăturile, evident fără să se sinchisească de cratițele trântite în bucătăria de vară de doamna Veruca și nici de drăcuielile aparent fără adresă, deocamdată... Sinceri să fim, buna doamnă se prinsese că se cam petrece oarece, însă nu aflase ce, deoarece, distinsul soț era încă foarte, foarte secretos, reflex
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
cunoscut procesul tehnologic. Lâna de import sau românească din rasa Țurcană, netoarsă se așază în mai multe straturi, se toarnă peste ea apă fierbinte și săpun de casă. I se face masaj, la început ușor, spre final mai puternic. Se trântește chiar de podea ca să se împâslească. Pentru fetru manual lâna se așază în straturi pe masă, pentru nunofelt se pune pe mătase naturală sau pe bumbac. Firele de lână intră unele în altele și interacționează și cu materialul. În final
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
cincea navetistă, profesoară de biologie, a reclamat că profesorul de educație fizică Stoi, profitând de faptul că ea urca treptele școlii de la parter la etaj, ținând în fiecare mână un ghiveci cu flori rare (că altfel i le-ar fi trântit „tumbistului” în cap, a precizat neoficial) venind din spate ar fi pipăit-o din cap până în tălpi în văzul elevilor, ea neputându-se apăra, iar directorul, complice, nu s-ar fi decis să ia imediat măsuri disciplinare împotriva acestui om
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
una din nopțile acelea de 23-27 decembrie 1989 la Casa Studenților când un aro a trecut pe stradă și din el s-au tras focuri de mitralieră înspre Casă Studenților. S-a ciuruit geamul de la o fereastră și ne-am trântit la pământ. O parte din băieți ne-am repezit la ușă dinspre Casă Căsătoriilor să ținem ușa blocată să nu intre așa zișii teroriști. Era cu noi doar un militar care nu avea armă decât o baioneta. A durat vreo
ROSI & LAURA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350647_a_351976]
-
țin cu dinții de celebritatea obținută și nu de puține ori sunt stăpâniți de vanitate oarbă. Ei au impus o tablă de valori strictă și admit numai nume sonore. Celor care nu se inscriu in canoanele impuse de ei le trântesc în față munți de neîncredere, prăpăstii de nepăsare, încrâncenată împotrivire, îi consideră nonvaloare, impostori, îi privesc cu arogantă, cu rea-voință. Pleznind de infatuare, ei au uitat ei că aceste canoane pe care le impun ca infailibile nu sunt acceptate de
GUVERNATORI AI LITERATURII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350648_a_351977]
-
pe mine iar în alt loc pe Robert. E de ajuns existența ca primă condiție, cunosc este adevărat însă nu este suficientă. Dar noi suntem. Fără să știm unul de celălalt tot timpul, suntem ne dorim, ne iubim. Este nedrept! Trântit pe fotoliu, Robert iscodea întunericul din camera sa încercând să viseze, retrăind clipă de clipă zilele petrecute împreună. Departe de el Clara purta un dor nestins. Retrăiește și ea clipele iubirii adunate la poale de dor. Trăiesc amintiri amândoi. Se
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (CONTINUARE II) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351260_a_352589]