7,762 matches
-
fi sleit de puteri, poți folosi sulița. Așa cum descrise doctorul situația, părea mai mult o operațiune de rutină, să vânezi un animal care nu prea avea șanse de scăpare. Nu știu ce mi se citea pe față, dar probabil că expresia mă trădă. — Ai dreptate, zise Fidorous, ca și când eu aș fi gândit cu voce tare. Ludovicianul este foarte periculos, dar ține minte că noi avem toate avantajele în cazul de față. Știu sigur că-l putem înfrunta în condiții de siguranță. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în față peste pupa navei, cu firul atârnând lejer în apă. A scăpat? Scout se uită la mine și își dădu ochii peste cap. Ceva nu e în ordine. Ne-am întors amândoi spre doctor. Firul atârna liber în apă, netrădând nimic. Scout își împleti brațele și Fidorous roti de mânerul mulinetei de câteva ori, de încercare. De data asta nu i se opuse nimic de sub apă. Doctorul roti mulineta mai repede, până când capătul retezat al firului ieși picurând din apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pe Charles Bronson acceptînd să i se vîre zece dolari în chiloți? Dar ce spuneam? A, că "bărbații preferă blondele", iar cele două Daisy erau foarte blonde. Pe Iordan îl preocupa mai mult cățeaua, boxerița albă, decît cealaltă Daisy. Îl trăda felul cum o acompania la pian, plictisit și nepăsător, cînd ne "șanta" cîte ceva serile și o lua prea sus. "Muzica-i treabă grea, nu-i așa, coane Victorache?" persifla el, în acord cu tata. Puteam să joc iarăși la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe adolescenta care-am fost. Orbită de propria-i feminitate ca de-un bliț, într-o vară cînd traversa lacul, deși abia învățase să înoate. Nu, Iordana, fii mai directă. Nu suporți partea stîngă a vitraliului, așa cum nu suporți (te trădează rictusul panicat al gurii, nu-l poți controla) să fii fotografiată. Declinul trupului, ăsta-i motivul. Trupul ofilit ca o plantă opărită. Sînii prea grei, gleznele îngroșate, suplețea pierdută a liniei spatelui. Alunița de pe vîrful nasului a dispărut; garoafa de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
un fel sau altul, cu sensul esențial menționat sunt sensurile mai mult sau mai puțin absconse ale unor compuneri dintre cele mai scurte. Misterioasa fotografie a unei fete necunoscute care îl abordează pe narator, într-o gară, fără să-și trădeze misterul, poate simboliza obiectul iubirii irealizabile pe pământ. Stingerea, în Fereastra, a unui bătrân care nu e câtuși de puțin traumatizat de apropierea vădită a morții poate fi explicată prin fortificarea organismului interior printr-o iubire extraconjugală de tinerețe. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să facă și în parte a reușit, pentru că singurul organ capabil de o astfel de cunoaștere este afectul. De asemenea, a mai declarat că are sentimente alese pentru M.M. În sfârșit, concluzia lui Ndonde a fost că ziarista mi-a trădat și terfelit în noroi iubirea și că măcar pentru asta ar trebui foarte grav pedepsită. Indignarea-i era pe măsura îngrijorării legate de amenințările și repercusiunile induse de aceste declarații. Apoi a adăugat că, ultragiat de influența și efectul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sau refuzăm să le vedem? Dacă am ști motivul, de bună seamă că le-am și vedea. Nu m-am ridicat să spun ce văd în tablou. Nu știu de ce aveam senzația că nu am dreptul să deconspir sau să trădez acea parte din tablou ce mi se adresa numai mie, pentru că mi-a plăcut mult acel tablou. Am discutat cu mama și ea a fost de acord că am procedat corect. Am făcut bine că am tăcut, în acest fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mareelor. Se referea la buzele ei fine și dulci pe care nu le va săruta niciodată, la felul ei grațios de-a se mișca de pe un picior pe altul, asemănător păsărilor Flamingo. Nimic din privirea și gesturile lui Santiago nu trădau către lume sentimentele sale. Pentru restul lumii, Santiago trecea drept un taciturn și un însingurat, era cineva a cărui tovărășie nu era căutată. Marea era singura care cunoștea frământările lui. Seara, după ce bilețelul se odihnea deja șifonat în pumnul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pe rând de pe bancă și, în ciuda hainelor sofisticate, păreau mai mult ca oricând niște copii. Se bâțâiau și săreau de pe un picior pe altul și-și frecau mâinile de bucurie. Doar din profil, spatele lor aduse și umerii gârboviți le trădau vârsta. Fețele le erau întinse, radiante, aproape fără riduri, destinse și puternic râzătoare, obrajii îmbujorați de ninsoare. Băteau din picioare ritmic și se agitau ca niște păsări nerăbdătoare să-și ia zborul. Și-au luat în primire rând pe rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de stânga, de sub umbrelele grădinilor de dreapta, de sub chioșcurile de centru, ocupate toate. Când trecea Ea. La oficiile poștale timbrele nu se mai lipeau de scrisori, coletele de carton se umezeau de alimentele nedeclarate, brânză, legume, carne, petele de grăsime trădau prezența cozonacilor, untului și măslinelor și brusc în cărțile de literatura română pentru clasele a X-a și a XI-a, în locurile mentorilor importanți, criticilor și poeților, apăreau V.I.P.-urile TV, fanfaronii politici, prezentatoare de știri, horoscop, curs valutar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tale învățături, dirijor care știe pe de rost locul fiecărui diez, intruziunea bemolului, încercarea de rupere a firului melodic al notei. Și punerea la locul ei cu bagheta magică înnobilată de frica de a nu strica armonia, de a nu trăda perfecțiunea, de a conduce totul spre catharsis, o mulțumire la superlativul concurent cu cel al diversității pentru că a întrupat frumosul în forma lui pură, care ești tu, compozitor, interpret, naiul, vioara albastră a cerului, coardele violoncelului, vița roșie a toamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Liceului de Artă. Un scriitor local nu putea fi ridicat la cer pentru că era alcătuit dintr-un aliaj neferos. Cei ce dirijau cu brațele pe macaragiu aveau căști de protecție de sub care pletele slinoase pluteau pe umeri. Salopetele mânjite le trădau proveniența: Combinatul de Prelucrare a Sufletelor. Câțiva îngeri urâțiți de neputința misiunii lor încercau să se spele cu zeama cântecelor din greierii adormiți ai copilăriei sau cu portativul tristeții părinților neînțeleși de copiii făcuți în clipa în care fulgerele le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mama să te grăbești și, făcând o piruetă, își răsuci clopotul fustei crețe și dispăru pe poartă. Se mai auzeau lipăind tălpile goale pe trotuar. În zorii zilei de marți, nea Costică s-a îmbrăcat încet, cu gesturi care-i trădau liniștea drumului împlinit, pacea încheierii unei vieți îndelungi, cu o ușoară tristețe, dar foarte ușoară, a neînțelegerii trecerii prin această lume. Șosetele noi, fără să le rupă eticheta, chiloții albi care-i cam strângeau cu elasticul burdihanul. M-am cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o hârtie celui care era pe cale să devină omul meu de afaceri. -Vreți să semnați aici, vă rog, domnule Sildur? Îmi pusei semnătura în josul unui document care atesta că depuneam la HSBC o sumă de opt cifre. Chipul meu nu trădă nimic. Așteptând să-mi primesc carnetul de cecuri și cartea de credit, am plătit cu cardul lui Olaf. Sigrid mi-l prezentase ca fiind dotat cu o putere infinită: preferam să nu fiu nevoit să-i descopăr limitele. -Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
plecaseră muncitorii de pe platforme, își închipuia că sînt înarmați, auzi cîtă șiretenie, adică dacă ei erau înarmați era justificat să se tragă în ei, i a întrebat pe toți dacă mai luptă, dacă e vreunul printre ei care l-a trădat. Cucoana fierbea și ea, paharul e plin, ce bine că ați aprins focul, spune privind țintă la plita încinsă, aici e punctul culminant, fiecare răspunde luptăm tovarășe secretar general, numai Copoiul, întorcîndu-se către scaunul gol al lui Potăiță, zice luptăm
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fiecare dată compromisul ăsta pentru că rezultatul era excelent. Nu folosea aceeași lamă de două ori, numai așa pielea îi rămînea perfect netedă. Asta îl face să fie încă dezinvolt chiar dacă hîrrșșșt, hîrrrșșșșt, ies la iveală și micile semne care-i trădează vîrsta, riduri, brăzdături, negi, și totuși nu poate fi decît o iluzie, își zice, lobul exagerat de mare al urechii drepte, pomeții proeminenți, mărul lui Adam ascuțit, închide ochii și hîrrșșșt, hîrrșșșt, nu poate să mai piardă timp cu descifrarea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fost prea frumos să fi mers toată treaba bine, așa cum ne-am planificat. — M-a costat scump, zice domnul Președinte, pe vremea aia zece lei erau o avere, își amintește încheindu-și nasturii paltonului, zornăind în palmă legătura de chei, trădînd o mică nervozitate. — V-am pregătit niște sendvișuri ca să aveți pe drum, zice doamna Mina, ivindu-se ca la un semnal în capătul holului, strîngînd între degete o pungă de un leu transparentă. Cu șuncă și cașcaval, cîte două pentru
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
confirmă că ești un tip fricos. Dar nu pe asta mă bazez cînd mă gîndesc la fobiile pe care eu singur ți le-am trecut în revistă de-a lungul timpului. Mă interesează doar reacțiile tale vădite care ți-au trădat această slăbiciune și mărturiile martorilor oculari, care te-au spionat în asemenea momente de pierdere a controlului. Știu că porecla de Copoiul nu-ți spune nimic. Păcat, ar fi trebuit s-o visezi noaptea. Mortăciune, Potaie, Broscoiul, nici atît? Poate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
întrebarea era cît mai puteau să-l țină departe de vocația sa înnăscută, politica. Uite-așa a început să-i sape, să-și adune în jur o gașcă de renegați, își dă seama Roja. Care dintre ei crezi c-a trădat cu adevărat? Nici unul dom’ Șef, poate doar Potaie, a spus-o și Piticul la radio, imediat după ce a făcut boroboața. Și nici ăsta n-a trădat în adevăratul sens al cuvîntului, mai degrabă cred că așa i-a dictat conștiința
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o gașcă de renegați, își dă seama Roja. Care dintre ei crezi c-a trădat cu adevărat? Nici unul dom’ Șef, poate doar Potaie, a spus-o și Piticul la radio, imediat după ce a făcut boroboața. Și nici ăsta n-a trădat în adevăratul sens al cuvîntului, mai degrabă cred că așa i-a dictat conștiința. Viața de militar e mereu supusă riscului, a fost mai bine că și-a făcut singur felul, în caz contrar ar fi trebuit să se ocupe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
uitîndu-se în gol la paharul transparent, la pereții crăpați ai crîșmei, la rotocoalele de fum ce se ridică de la celelalte mese. Nu vă mai gîndiți la prostiile alea, încearcă Gulie să-l potolească, de ce nu înțelegeți că nimeni n-a trădat pe nimeni, că pur și simplu așa a fost să fie? Unde dai și unde crapă, zice Roja, auzind tot mai multe voci în jurul său. O să scăpați pînă la urmă de ele, îl încurajează Gulie. Și dacă o să fie așa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dai și unde crapă, zice Roja, auzind tot mai multe voci în jurul său. O să scăpați pînă la urmă de ele, îl încurajează Gulie. Și dacă o să fie așa? îmi garantați că în ce vă privește nu v-ați gîndit să trădați nici unul dintre voi, nici măcar pentru o secundă, nici măcar cît e negru sub unghie? Jur pe ce am mai sfînt, dom’ Roja, răspunde Gulie, mare pacoste mai sînteți, se gîndește, greu o mai scoate omul la capăt cu dumneavoastră! Coborînd din
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o să-mi fie armata cu care o să răstorn sistemul, se gîndea, trei brigăzi de croitorese, în frunte cu Tușica, Delfina și Angelina, liderii care le puneau la treabă și le calculau indemnizațiile. Și-acum îi e frică c-o să-l trădeze, că într-o bună zi o să se trezească la ușă cu niscaiva nepoftiți care o să-i dea toate planurile peste cap. A pățit-o chiar așa de rău, conașule, adică n-avea deloc experiență cu femeile? întreabă taximetristul. Mamă, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
l-a călit, l-a uns cu toate alifiile, nu mai are nici mamă, nici tată, zice Gulie. L-a dezamăgit toată lumea, Piticul, că a avut încredere în niște lingăi, complotiștii, că l-au împușcat prea repede, revoluționarii, că au trădat adevăratul spirit al revoltei și s-au lipit fiecare la diverse grupuri de interese, Bătrînul, că a făcut infarct în scaunul său chiar în toiul evenimentelor, cînd avea mai mare nevoie de el. — Mare Don Juan, zice Curistul zîmbind pe sub
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
făceau proclamațiile, cînd anunțau noutățile bombă, cînd citeau tot felul de apeluri menite doar să destabilizeze, și acuma, Curistule, zice Dendé, mai crezi că Roja ar putea fi interesat să se înhăiteze cu cei de teapa lor? Revoluția a fost trădată încă înainte de a începe, zice Tîrnăcop, își dăduse seama că frîiele erau ținute deja de Broscoi, Mortăciune și de domnul Președinte în persoană, totul fusese pus de acord înainte, însă n-au avut curajul s-o facă decît de după poalele
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]