1,201 matches
-
Augustus poate încă nu cu totul absolută, dar îndreptată spre absolutism -, în fața celor din opoziție, care erau din ce în ce mai solicitați să colaboreze cu guvernarea imperială 212. În același context, un loc aparte îl merită destinatarul epistolei Ex Ponto, II, IX, regele trac Cotys. Însăși scrisoarea ridică o serie de probleme istorice greu de rezolvat. Pentru a anticipa concluzia, trebuie să remarcăm că, citind această scrisoare, avem impresia că Ovidiu este pregătit să-i întoarcă spatele lui Augustus și amenințătorului edictum, încă în
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu orașele grecești de la Marea Neagră, sunt sub forma unei alianțe cu condiții egale, că datează de pe la jumătatea sec. al II-lea î.H. și că aveau scopul principal de a-i menține liniștiți pe geți față de orașele grecești și pe traci față de romani. Pe vremea exilului lui Ovidiu la Tomis, orașele grecești prezentau o mai mare siguranță pentru poporul roman decât regiunea Traciei. De aceea, faptul că Ovidiu se adresează unui rege trac este foarte semnificativ și este important de observat
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
remarcată: originea nobilă a lui Cotys este de viță veche, spre deosebire de alte personaje care nu au deloc sânge nobil... Poetul consideră că zvonul bârfitor (fama loquax) l-a informat deja pe Cotys că el zace pe un pământ apropiat celui trac și, de aceea, îi adresează rugămintea de a fi ajutat. De altfel, e de datoria regilor să-i ajute pe cei căzuți (regia res est subcurrere lapsis). Cotys are în comun cu un zeu, faptul că, rugați și unul și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cele mai Împetrite inimi, de cît o poezie bine alcătuită. Aceasta moaie inimile Învîrtoșate, suflă curagiu În cele desnădăjduite; pe scurt, lucrează cu o maghie ori În ce suflet. Pentru aceia de stă și povestește ca o fabulă, cum Orfeu Tracul ar fi cîntat așa de frumos, cît ar fi tras după sine pădurile și petrile...” Termenul de poet apare, la noi, la sfîrșitul secolului al XVII-lea, alături de alte formule care sugerează mai direct ideea de facere: „izvoditor”, „făcător”. Întîlnim
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rămas, vai,... traci. De unde și revolta fondului nostru nelatin (L. Blaga), perfect legitimă în această optică. Ideea echivalează cu un adevărat manifest de independență etnică și spirituală, violent, radical și absurd antilatină... Nici vorbă nu poate fi de negarea existenței tracilor în istorie, de marele lor rol de substrat, al datelor arheologice și istoriei, riguros controlabile. Ar fi, evident, o absurditate și mai mare. Că se fac studii tracologice este foarte bine, chiar excelent, cât timp ele rămân la un nivel
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
istoriei, riguros controlabile. Ar fi, evident, o absurditate și mai mare. Că se fac studii tracologice este foarte bine, chiar excelent, cât timp ele rămân la un nivel strict științific. Dar tracomania este cu totul altceva. Se invocă argumentul că tracii credeau în nemurire, că aveau o spiritualitate foarte înaltă, de neegalat, că erau singurii monoteiști (ceea ce este total fals) și că, în general, religiozitatea traco getică este net superioară, spiritual vorbind, culturii și moștenirii latine, de mediocri legiști și administratori
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pasaje din Herodot. Numai că, dacă-l citim atent, și mai ales în întregime, lectura sa rezervă și nu puține surprize. Unele de-a dreptul amuzante și cu o poantă foarte... actuală. Foarte bine, foarte frumos că, după indieni, neamul tracilor este cel mai mare din istorie. Ei ar putea fi cei mai puternici din neamurile pământului. Dar reproducerea citatului din Herodot (V, 3) se oprește ciudat tocmai aici. Fiindcă el justifică, anticipă, prevestește, într-un fel, din plin, fantasmagoricul... imperialism
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
profund antisociale, nepolitice, fundamental ostile oricărei coeziuni și organizări statale? presupun că nu. Sunt chiar convins că nu. Să citim însă pe Herodot și ceva mai departe. Merită. poporul român știm bine este foarte muncitor etc. etc. Cum erau însă tracii, strămoșii noștri etnici mult iubiți? Ce atitudine aveau ei față de muncă, de pildă? La ei trândăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca câmpului, îndeletnicirea cea mai umilitoare. Așa s-ar explica, poate, și înclinările noastre profund contemplative, sublim poetice
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cântă din frunză, tolănit sub copaci, păzind visător mioare... Spiritul activ, energetic, faustic, industrios, nu este, în orice caz, foarte trac. Dar aceasta ar constitui chiar un defect, după tracomani. și încă un mic citat nu lipsit de savoare: La... traci există următoarea rânduială... își vând copiii pentru a fi duși peste hotare. parcă citim și azi câte ceva, în presă, în acest sens... Au inventat tracii, să recunoaștem, cu mult spirit de inițiativă particulară, comerțul internațional cu copii, mai mult sau
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
chiar un defect, după tracomani. și încă un mic citat nu lipsit de savoare: La... traci există următoarea rânduială... își vând copiii pentru a fi duși peste hotare. parcă citim și azi câte ceva, în presă, în acest sens... Au inventat tracii, să recunoaștem, cu mult spirit de inițiativă particulară, comerțul internațional cu copii, mai mult sau mai puțin abandonați? piața liberă a copiilor? Așa s-ar părea după toate indiciile arheologice epigrafice-filologice etc. etc., dacă ar fi să l credem pe
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Așa s-ar părea după toate indiciile arheologice epigrafice-filologice etc. etc., dacă ar fi să l credem pe Herodot. În orice caz, de acest gen de tracism nu putem decât să ne despărțim. Urgent, definitiv și cu toată hotărârea. Cu tracii lui... Herodot și cu ambasadorii lor actuali ne putem totuși, destul de ușor, împăca. Dar cu o anume interpretare a ortodoxismului (fundamentalist, de tip Nichifor Crainic sau Nae Ionescu etc.) este ceva mai complicat. și în acest caz, istoria trebuie dezideologizată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mult mai bine jocul și creativitatea afinităților elective. Ne integrăm, cultural vorbind, acolo unde surprindem o posibilitate de valorificare creatoare mai bună, mai fecundă, a unor virtualități proprii. Complexul estic, dimpotrivă, exaltă fenomenul originar (exemplul tipic: tracomania în revista Noi Tracii se afirmă că noi, noi tracii suntem străbunii culturii europene și alte elucubrații), că izolarea și subdezvoltarea sunt, de fapt, calități, fiindcă ne prezervă autenticitatea și originalitatea. În plan politic intervine victimizarea perpetuă (de la cronicărescul în calea tuturor răutăților, până la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
afinităților elective. Ne integrăm, cultural vorbind, acolo unde surprindem o posibilitate de valorificare creatoare mai bună, mai fecundă, a unor virtualități proprii. Complexul estic, dimpotrivă, exaltă fenomenul originar (exemplul tipic: tracomania în revista Noi Tracii se afirmă că noi, noi tracii suntem străbunii culturii europene și alte elucubrații), că izolarea și subdezvoltarea sunt, de fapt, calități, fiindcă ne prezervă autenticitatea și originalitatea. În plan politic intervine victimizarea perpetuă (de la cronicărescul în calea tuturor răutăților, până la denunțarea sferelor de influență de la Yalta
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
anga- |tele |tele |final |numărul și | |unități- | |jator - unitate | de | de | de |data docu- | |lor | | emitenta |masa |masa |tiche-|mentului | |emitenta/| |-------------------| dis- |retur-|te de |de decon- |Nr. |emitente,| |Con- |Achi-|Seriile|tri- |nate | masa |tare a ti- |crt.|numărul | |trac |zi- |tiche- |buite |unita-| |chetelor | |și data | |tat |ti- |telor |sala- |tii | |de masa | |contrac- | | |onat |de masa|riati-|emi- | |cu unita- | |tului | Explicații | | |achizi-|lor |tente | |tea emi- | |încheiat | | | |tiona- | | | |tenta și | |pentru | | | |te: | | | |valoarea | |achiziti-| | | |(de la | | | |nominală | |onarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202252_a_203581]
-
anga- |tele |tele |final |numărul și | |unități- | |jator - unitate | de | de | de |data docu- | |lor | | emitenta |masa |masa |tiche-|mentului | |emitenta/| |-------------------| dis- |retur-|te de |de decon- |Nr. |emitente,| |Con- |Achi-|Seriile|tri- |nate | masa |tare a ti- |crt.|numărul | |trac |zi- |tiche- |buite |unita-| |chetelor | |și data | |tat |ti- |telor |sala- |tii | |de masa | |contrac- | | |onat |de masa|riati-|emi- | |cu unita- | |tului | Explicații | | |achizi-|lor |tente | |tea emi- | |încheiat | | | |tiona- | | | |tenta și | |pentru | | | |te: | | | |valoarea | |achiziti-| | | |(de la | | | |nominală | |onarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202247_a_203576]
-
anga- |tele |tele |final |numărul și | |unități- | |jator - unitate | de | de | de |data docu- | |lor | | emitenta |masa |masa |tiche-|mentului | |emitenta/| |-------------------| dis- |retur-|te de |de decon- |Nr. |emitente,| |Con- |Achi-|Seriile|tri- |nate | masa |tare a ti- |crt.|numărul | |trac |zi- |tiche- |buite |unita-| |chetelor | |și data | |tat |ti- |telor |sala- |tii | |de masa | |contrac- | | |onat |de masa|riati-|emi- | |cu unita- | |tului | Explicații | | |achizi-|lor |tente | |tea emi- | |încheiat | | | |tiona- | | | |tenta și | |pentru | | | |te: | | | |valoarea | |achiziti-| | | |(de la | | | |nominală | |onarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202250_a_203579]
-
anga- |tele |tele |final |numărul și | |unități- | |jator - unitate | de | de | de |data docu- | |lor | | emitenta |masa |masa |tiche-|mentului | |emitenta/| |-------------------| dis- |retur-|te de |de decon- |Nr. |emitente,| |Con- |Achi-|Seriile|tri- |nate | masa |tare a ti- |crt.|numărul | |trac |zi- |tiche- |buite |unita-| |chetelor | |și data | |tat |ti- |telor |sala- |tii | |de masa | |contrac- | | |onat |de masa|riati-|emi- | |cu unita- | |tului | Explicații | | |achizi-|lor |tente | |tea emi- | |încheiat | | | |tiona- | | | |tenta și | |pentru | | | |te: | | | |valoarea | |achiziti-| | | |(de la | | | |nominală | |onarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202294_a_203623]
-
anga- |tele |tele |final |numărul și | |unități- | |jator - unitate | de | de | de |data docu- | |lor | | emitenta |masa |masa |tiche-|mentului | |emitenta/| |-------------------| dis- |retur-|te de |de decon- |Nr. |emitente,| |Con- |Achi-|Seriile|tri- |nate | masa |tare a ti- |crt.|numărul | |trac |zi- |tiche- |buite |unita-| |chetelor | |și data | |tat |ti- |telor |sala- |tii | |de masa | |contrac- | | |onat |de masa|riati-|emi- | |cu unita- | |tului | Explicații | | |achizi-|lor |tente | |tea emi- | |încheiat | | | |tiona- | | | |tenta și | |pentru | | | |te: | | | |valoarea | |achiziti-| | | |(de la | | | |nominală | |onarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202296_a_203625]
-
pentru o perioadă, oferă probleme și soluții-model unei comunități de practicieni" (Kuhn, 1999:60). 2 Teoriile românești nu se regăsesc aici, lor fiindu-le dedicat capitolul următor. 3 Cu referire aici la descrierile făcute unor popoare antice (greci, persani, egipteni, traci ș.a.) în cele nouă cărți ce compun lucrarea Historiae. 4 Cu referire la Ab urbe condita (Istoria Romei de la întemeierea sa). 5 Historiae sau Annales, istoria Romei și a împăraților dinastiei iuliene, sau De origine et situ Germanorum, descrierea originii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din ce e omenesc nu-mi e străin). Și ne-afundăm în galerie. Preferînd să văd de-aproape "drama" jocului, mă strecor adesea înșelînd prin impertinență paza chiar pe gazon, în spatele porții. Nemaifăcînd-o de mult, o fac acum. Cu oarecare trac în păcălirea oamenilor de ordine. Plimbîndu-mă cam stingher pe fîșia de pe margine. Vine la mine unu' și mă întreabă crispat: căutați pe cineva? La care, după secunda mea de perplexitate, îi răspund grav: pe mine! Celălalt, cu gura căscată, mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca factură intelectuală: Pleșu, cu asumată cultură noiciană, Dinescu, incongruent pînă la comic/tragic. Pleșu, ascultîndu-l pe celălalt cu aerul părintelui îngăduitor cu tomnatica odraslă, talentată oricum, dar gesticulînd incontinent. Dinescu, frînîndu-și din cînd în cînd febricitatea în vizibil complexat trac. Întîlnindu-se însă amîndoi de fiecare dată (chiar cu admonestarea glumeț-malițioasă a rezoneurului că gestualul amic e un pic de stînga...) în turniruri vivante, în tentă cordială. Și ca să aduc tonalitatea mai spre zona în care, fatalmente, mă mișc să evoc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au evoluat considerabil. Definiții Anxietatea socială este un fenomen universal, care amintește de acel sentiment de disconfort și de aprehensiune pe care orice ființă umană poate să-l trăiască atunci când se simte supus privirii și/sau aprecierii unei alte persoane. Tracul sau timiditatea sunt expresii nepatologice ale acestui sentiment. Ca și în cazul tuturor tulburărilor emoționale, anxietatea socială poate atinge o intensitate care o transformă într-o suferință și un handicap pentru pacient: se vorbește atunci despre „fobie socială”. Trei criterii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau „atacuri de rușine”; importanța evitărilor: atunci când timidul se duce - chiar neliniștit fiind - la o petrecere, dacă știe că va întâlni acolo câțiva prieteni care îl securizează, fobicul social nu este capabil să facă acest lucru; când o persoană cu trac face eforturi pentru a depăși teama de a vorbi în public, fobicul social renunță sistematic să se manifeste; în cazul fobiei sociale, evitările se impun pacientului, nu-i lasă nici o posibilitate de a alege; repercusiunile asupra calității vieții: timiditatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
face eforturi pentru a depăși teama de a vorbi în public, fobicul social renunță sistematic să se manifeste; în cazul fobiei sociale, evitările se impun pacientului, nu-i lasă nici o posibilitate de a alege; repercusiunile asupra calității vieții: timiditatea și tracul pot împiedica întâlnirile sentimentale sau o promovare profesională; însă fobia socială distruge calitatea vieții și provoacă o izolare afectivă și socială, dificultăți în ceea ce privește găsirea și păstrarea unui loc de muncă, sau în a se simți bine acolo... Criterii diagnostice In
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoționale și a tulburărilor cognitive) asupra anxietății sociale pare a fi favorabil evoluției acestei tulburări. Epidemiologie și evoluție Expresiile simptomatice benigne ale anxietății sociale sunt frecvente: timiditatea (inhibarea față de orice situație „inedită”) afectează 40 până la 60% din populația generală, și tracul (anxietatea de performanță) afectează cel puțin 30% dintre subiecți. In ceea ce privește fobia socială propriu zisă, un studiu recent constată o prevalență de 4,7% raportată la întreaga viață (2,6% pentru bărbați și 6,6% pentru femei). Un studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]