3,027 matches
-
Betancourt, B.A.; Miller, N. (1996), „Gender differences in aggression as a function of provocation: A meta-analysis”, Psychological Bulletin, 119. Biberi, I. (1971), Principii de antropologie psihologică, Editura Didactică și Pedagogică, București. Bienert, H.; Schneider, B.H. (1993), „Diagnosis-specific social skills training with peer-nominated aggressive-disruptive and sensitive-isolated preadolescents”, Journal of Applied Developmental Psychology, 26. Bierhoff, H.W.; Klein, R.; Kramp, P. (1991), „Evidence for the altruistic personality from data on accident research”, Journal of Personality, 26. Björkqvist, K.; Österman, K.; Hjelt-Bäck, M.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fără să fie prejudiciată în vreun fel imaginea de sine a persoanei - lucru care s-ar fi întâmplat dacă acesteia i se reproșa comportamentul. Feedback-ul „mesajul-eu” își dovedește utilitatea pe multiple planuri, spre exemplu în tehnica TET (Teacher Effectiveness Training), destinată dezvoltării relaționărilor de lucru dintre profesori și cursanții acestora, inițiată de Thomas Gordon (apud Moore, 1994, p.406). Figura 11. Formula clasică de reacție prin care se declanșează un răspuns negativ (a) și feedback-ul „mesaj-eu”, care conduc prin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echipei este păstrată - elevii/studenții respectivi discută tot între ei -, e introdus un element de reconsiderare a opiniilor lor). În sens larg, putem să luăm în considerare ceea ce M. Scharge (apud Fullan, 1998) ne propune ca reguli recomandate într-un training video pentru a se evita apariția gândirii de grup: - facilitarea unui climat deschis; - evitarea izolării grupului de alte grupuri (în momentul apariției gândirii de grup, membrii grupului tind să-și izoleze grupul de interacțiunea cu alte grupuri - acest lucru trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru sarcinile din stânga-jos trebuie să cheltuiți cât mai puțin din timpul de învățare. O tehnică asemănătoare este harta micropolitică propusă de Aspinwall (apud Garrett, în Davies, Ellison, 1999); ea reprezintă o analiză a persoanelor implicate într-un stagiu de training utilizând indicatori ca: puterea/influența și interesul/suportul. Se obțin patru categorii: (1) puternic, dar nesuportiv; (2) puternic și entuziast; (3) fără putere și nesuportiv; și (4) fără putere și entuziast. Desigur că folosirea unei astfel de matrice în învățare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aspecte ale jocului de rol: - instructajul sau stabilirea situației; - jocul de rol propriu-zis; - discuțiile de concluzionare. Într-adevăr, dat fiind modul aparte de desfășurare a acestei metode, precum și influențele multiple pe care le poate produce asupra participanților, o pregătire, un training pentru încadrarea cu succes în metodă este necesar. Orlich et al. (1990) subliniază că metoda jocului de rol nu trebuie aplicată înainte ca participanții să se cunoască unii pe alții (în caz contrar, implicarea va fi rigidă și stereotipă, neatingându
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
case definition”, în Ann. Intern. Med., 108, 1988. Howells, G.J., Principles of family therapy, Pitman Medical, New York, 1975. Howells, G.J., Theory and practice of family psychiatry, Olive and Boyd, Edinburgh și Londra, 1968. Iscoe, I.; Spielberger, Ch.D., Community psychology. Perspectives training and research, Appleton-Century-Crofts, New York, 1970. Jahoda, M., Current concepts of positive mental health, Basic Books, Inc., New York, 1958. Jaspers, K., General psychopathology, Manchester Univ. Press, Manchester, 1962. Jaspers, K., Le bombe atomique et l’avenit de l’homme. Conscience politique
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin care elevul să poată extrage informațiile care îl interesează pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Drumul parcurs este determinat și de gradul de inițiere al celui care învață. Ex: lecții AEL, Caddy++Electrical b) Exersarea asistată de calculator (Computer Assisted Training) când subiectului i se pun la dispoziție programe specializate care-l ajută să fixeze cunoștințele și să capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea răspunsului elevului. Exercițiile pot fi propuse într-o ordine prestabilită sau în
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
locală crescută, dar, la rândul lui, acesta poate stimula dezvoltarea economică. În esență, efectul participării asupra succesului proiectului comunitar este cu atât mai puternic cu cât nivelul de dezvoltare economică locală e mai mare; - costurile adiționale ale proiectului, legate de trainingul și implicarea adecvată ale membrilor comunității în derularea activităților proiectului (nu doar cunoștințe/informații/competențe și timp nu sunt deloc de neglijat. Astfel, efectul participării asupra succesului proiectului comunitar este cu atât mai puternic cu cât stocul de capital uman
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială neconvențională: Despre capitalul social”, elaborat de Bogdan Voicu) al comunității reprezintă, de asemenea, un element-cheie în asigurarea sustenabilității comunității, mai ales prin implicarea oamenilor și a ONG-urilor/asociațiilor/grupurilor locale în configurarea proiectelor locale și în activități de training, și nu doar în implementarea și execuția lor; c) fondurile sociale trebuie să-și promoveze în mod sistematic inovațiile, principiile de funcționare și tehnicile în cadrul sectorului public. Mai ales în condițiile înregistrării unor importante succese regionale și locale exemplare (best
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
HYPERLINK "http://europa.eu.int/eurlex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52003DC0773:EN:HTML" http://europa.eu.int/eurlex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52003DC0773:EN:HTML. Comisia Europeană, 2005, Progress towards the Lisbon Objectives in Education and Training, raport, HYPERLINK "http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/r12001.htm" http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/r12001.htm. Consiliul Europei, 2000, Presidency conclusions, Lisbon European Council, Lisabona. European Commission and European Council, 2001, The concrete future
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eu.int/scadplus/leg/en/lvb/r12001.htm" http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/r12001.htm. Consiliul Europei, 2000, Presidency conclusions, Lisbon European Council, Lisabona. European Commission and European Council, 2001, The concrete future objectives of education and training systems, Stockholm, HYPERLINK "http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52001DC0059:EN:HTML" http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52001DC0059:EN:HTML. Guvernul României, 2002, Planul național antisărăcie și promovare a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Pop, (coord.), 2001, Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București. *** 2001, Raportul UE privind incluziunea socială în țările membre. Documentele oficiale ale Uniunii Europene în domeniul educației au fost descărcate în principal de pe următoarele site-uri: Comisia Europeană, Education and training 2010, diverse systems, shared goals, HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/comm/education/policies/2010/back gen en.html" http://www.europa.eu.int/comm/education/policies/2010/back gen en.html (site-ul a fost consultat pentru documentele oficiale privind politicile educaționale din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
RecNum>49</RecNum><record><rec-number>49</rec-number><ref-type name="Conference Paper">47</ref-type><contributors><authors><author>Claes Johansson</author></authors></contributors><titles><title>Measurement of Human Development using Composite Indices, .ppt</title><secondary-title>Human Development from theory to practive. Third training course on Human Development.</secondary-title></titles><dates><year>2004</year></dates><pub-location>Oxford</pub-location><urls><related-urls><url>http://hdr.undp.org/training/oxford/presentations.cfm</url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Johansson, 2004). Lind, de pildă ADDIN EN.CITE <EndNote
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
title>Measurement of Human Development using Composite Indices, .ppt</title><secondary-title>Human Development from theory to practive. Third training course on Human Development.</secondary-title></titles><dates><year>2004</year></dates><pub-location>Oxford</pub-location><urls><related-urls><url>http://hdr.undp.org/training/oxford/presentations.cfm</url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Johansson, 2004). Lind, de pildă ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>1992</Year><RecNum>50</RecNum><record><rec-number>50</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Srinivasan, G., 1999, „An assessment of the measurement properties of the human development index”, Social Indicators Research, vol. 46, nr. 2, pp. 157-179. Johansson, C., 2004, „Measurement of Human Development Using Composite Indices”, Human Development - from theory to practive: Third training course on Human Development, Oxford. Keuning, S.; Verbruggen, M., 2003, „European Structural Indicators, a Way Forward”, Economic Systems Research, vol. 15, nr. 2, pp. 185-196. Land, K.C., 1983, „Social Indicators”, Annual Review of Sociology, vol. 9, pp. 1-26. Lind, N.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
formal școala și care nu au nici o calificare sau au o calificare minimală, fiind confruntați cu probleme majore pe piața muncii. Politicile de reducere a abandonului școlar includ măsuri privind: adaptarea curriculumului la condițiile sociale și la necesitățile din societate; traininguri destinate profesorilor, privind sărăcia și excluziunea socială, precum și educația interculturală și dezvoltarea unei metodologii pedagogice flexibile și adaptate situațiilor; resurse suplimentare pentru școlile din comunități/zone defavorizate sau care sunt frecventate de un număr mare de elevi din familii defavorizate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asistență, tratament și îngrijire copiilor ce frecventează Centrele Comunitare; stimularea psihomotorie prin includerea copiilor cu autism în diverse terapii; integrarea socială, școlară și familială; schimbarea mentalității și atitudinii sociale nefavorabile existente în prezent, față de copii cu nevoi speciale; acordarea de training și suport familiei copilului autist; informarea și sensibilizarea comunității cu privire la problematica copilului autist și a familiei acestuia. Pe plan internațional au apărut o multitudine de organizații care au ca interes persoanele cu autism. Cercetarea științifică este mult mai evoluată iar
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Millenium or The Countdown”, Economy and Society, 26 (4),1997, pp. 447-455; The Illusion of The End, Stanford University Press, Stanford, 1994. 9. Parabola lui Borges, apud Baudrillard, Simulacra and Simulation..., ed. cit. 10. D.L. Solomon este creative director in training operation la Penta Mark Worldwide și cercetător la Learning Development Institute (SUA). S-a făcut cunoscut în anul 2000, când a publicat, în Educational Technology Research and Development, studiul „Toward a Postmodern Agenda in Institutional Technology” (nr. 48/4, pp.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un număr oarecare de scopuri și așteptări ale celui care învață; - cursurile oferite de un educator avizat unuia sau mai multora interesați să câștige o competență profesională oarecare; - programul unei școli profesionale pentru însușirea unei meserii; - experiențele cuprinse într-un training militar sau de pregătire astronautică; - programul unei business school sau al unei management school; - experiențele de învățare cuprinse în programul terapeutic al unei școli speciale; - acele cursuri alese de către un learner care studiază într-o școală comprehensivă”10. „Decalogul curricular
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în San Francisco. Principiile acestei activități au fost expuse într-o manieră sistematică în lucrarea Curriculum Development: Theory and Practice (1962). În aceeași perioadă, Wheeler a devenit profesor de dezvoltarea curriculumului în cadrul ASCATEP din Beirut. ASCATEP (Regional Centre for Advanced Training of Superior Educational Personnel in the Arab States - Centrul Regional pentru Pregătirea Personalului Educațional Superior din Statele Arabe) avea, între altele, și sarcini de reformă educațională. Diversitatea culturală, barierele lingvistice și mentalitățile variate din țările arabe se constituiau însă în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau tehnici pedagogice active. Pentru depășirea unor asemenea tendințe subiective, teoreticienii curriculumului recomandă ca alegerea câmpurilor de învățare să fie întotdeauna opera unor echipe de experți, din care să nu lipsească niciodată psihopedagogii, care să desfășoare activități de tip T-group (training group) și W-group (working group) sau chiar brainstorming. Deciziile trebuie oricum luate în grup și ținând întotdeauna seama de interesele celor care vor fi formați și de scopurile respectivului curriculum. În unele universități americane, precum University of Colorado, s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doar două paradigme curriculare: cel centrat pe discipline clasice de învățământ și cel centrat pe democrație educațională. După Broudy și colaboratorii săi, curricula vocaționale trebuie ignorate, întrucât sunt lipsite de o valoare educativă autentică, reducând formarea umană la un simplu training (ale cărui virtuți formative nu depășesc cu mult dresajul practicat la niveluri infraumane). Autorii porneau de la interesele celor care învață și socializează și distingeau cinci „categorii de cunoaștere”; apoi redefineau, pe baza acestora, disciplinele tradiționale: cunoașterea simbolică (engleza, limbile străine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
epistemologică. Era o cabală subtilă la care aderaseră cohorte de moderniști. Iată câțiva - dintre cei mai importanți - și operele lor - dintre cele mai reprezentative: J.H. Block (Mastery Learning: Theory and Practice, 1971); J. Annett și K.D. Duncan (Task Analysis and Training Design, 1967); J. Barnes și N. Robinson (New Media and Methods in Industrial Training, 1968); R.C. Atkinson și H.A. Wilson (Computer-Assisted Instruction, 1969); J.G. Sherman (Personalized System of Instruction, 1974); J.H. Block (Schools, Society and Mastery Learning, 1974); L.W
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cei mai importanți - și operele lor - dintre cele mai reprezentative: J.H. Block (Mastery Learning: Theory and Practice, 1971); J. Annett și K.D. Duncan (Task Analysis and Training Design, 1967); J. Barnes și N. Robinson (New Media and Methods in Industrial Training, 1968); R.C. Atkinson și H.A. Wilson (Computer-Assisted Instruction, 1969); J.G. Sherman (Personalized System of Instruction, 1974); J.H. Block (Schools, Society and Mastery Learning, 1974); L.W. Anderson și J.H. Block (Mastery Learning in Classroom Instruction, 1975); A. Bonboir (La pédagogie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricular sunt absolvenții, adică persoane înzestrate cu capacitățile și abilitățile necesare pentru a îndeplini anumite sarcini și performanțe. Campionii tehnologismului sunt, în general, adepții „Raționalului lui Tyler”, dar și ai „Școlii lui Gagné”; ei au dezvoltat diverse „tehnologii educaționale” pentru trainingul din întreprinderi și pentru formarea profesională a diverselor categorii de lucrători. Obsesia tehnologiștilor este aceea a dirijării corecte și a controlului procesului instructiv în vederea atingerii rezultatelor scontate, prespecificate. După Eisner, tehnologismul este cea mai brutală și mai dezumanizantă dintre toate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]