1,565 matches
-
v-am trimis fără pungă, fără traistă și fără încălțăminte, ați dus voi lipsă de ceva?" "De nimic", I-au răspuns ei. 36. Și El le-a zis: "Acum, dimpotrivă, cine are o pungă, s-o ia, cine are o traistă, de asemenea s-o ia; și cine n-are sabie, să-și vîndă haina, și să-și cumpere o sabie. 37. Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: "El a fost pus în numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
sub troița de lângă fântână ca sămi comunice ceva foarte important. Avui senzația bizară, ceva Îmi spunea că trebuie să plec, ceva mă oprea s-o fac, anulându-mi cumva voința. Ne-am așezat pe bancă și bătrâna a scos din traistă un crucifix. N-am văzut un altul mai frumos. Era din aramă bătură cu ciocanul, o tehnică veche, folosită de țiganii aurari. Răstignitul avea o expresivitate remarcabilă. Țiganca mi-a spus că-mi va dezvălui viitorul de pe crucifix, dar că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să hii tu singură și bătrână. N-ai să hii fericită decât În vis. Eu te pot scăpa de aleanul ista mare numai să asculți leit ce te Învăț să faci. Uite aici un cap de cuc (a scos din traistă un cap de pasăre ce părea smuls). Te duci Înainte de răsăritul soarelui la fântână, scoți apă neîncepută, pui ciutura pe colacul fântânii și slobozi În apă capul de cuc. Înconjuri fântâna de trei ori și spui vorbele estea, pe care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și să-i mulțumești lui Dumnezeu că, cel puțin, te aflai În țară, ci nu acolo. Avea o voce joasă și puternică, pe care o folosea teatral, când avea chef să ne beștelească cum Îi venea la gură: «neam de traistă», «a doua coajă de la mămăligă», «protoplasme ce Întindeți pseudopode după mămăligă» și multe alte epitete pitorești erau greu Înghițite de persoane cu educație aleasă. Afișa un dispreț fățiș față de informatoare, Îi plăceau curajul și spontaneitatea, dar uneori o ținută perpendiculară
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
în construcția de case noi, cu etaj. După predarea unei lucrări mai gingașe, un gang înflorat de jur împrejurul unei case de om gospodar, înainte de Paște, bunicul își primi plata de 700 de lei și-i porunci lui Sâlică să ducă acasă traista grea, plină de scule, că el se oprește puțin la crâșma Doboșoaiei să se răcorească. Numai că, pe drumul de întoarcere, îl mai ispitiră încă două cârciumi unde poposi, la Grigore Pircu și la alogenul Lang, ajungând acasă pe înnoptate
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
banului în realitate trăită. Averea imaginată, atunci când devine realitate pipăibilă, se traduce în creștere economică, în rating pozitiv, în cozi la supermarket. În realitatea tangibilă a vânzărilor de peste un miliard de euro în luna decembrie. Suntem primitivi, săraci, neam de traistă față de politicoșii indiferenți și bogați de pe autobahn-ul vestic și asta e șansa noastră. Muncim mai mult, cu salarii de rahat, stăm pe dinaintea vitrinelor de sărbători împodobite tutto a colori și suntem disperați, chinuiți de formula implacabilă a unui cartezianism fără
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cât am citit și am venit să văd cu ce pot ajuta, părinte... Dacă-i vorba de ajutor, atunci nu duce grijă, că m-am descurcat singur. Doar să-mi dai o mână de ajutor să car la chilii o traistă cu mălai, să avem de mămăliguță... Atunci mi-am dat seama de ce își scutura călugărul anteriul. Măcinase ceva grăunțe de păpușoi. Bucuros că îl pot ajuta totuși cu ceva, i-am răspuns: Nici o grijă, părinte. Am plecat spre casă pășind
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zmeură la umbră, să nu se acrească. „Dacă o lași la soare te alegi cu praful de pe darabană sau cum s-ar spune: câtă bucurie atâta scârbă” spuneau ochii călugărului pe când ascundea oala la rădăcina unei sălcii. A luat apoi traista cu cărțile privind istoria Iașilor și a așezat-o la îndemână... Astăzi mă bate gândul s-o luăm cătinel - cu gândul, se înțelege - către mănăstirea Sfântul Sava. Ei, ce zici? Nu am decât să urmez dorinței sfinției tale. Sunt gata
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
modificat. “Ptiu! Ăsta putea să ne-mpuște pe toți!” Din simplu cioban, a ajuns colonel, șeful Securității pe județul Vâlcea. “Costică Ungureanu a fost cioban. Era foarte inteligent. El chiar credea în ideile bolșevice. Mergea cu oile și purta în traistă istoria partidului comunist sovietic. De aceea, noi îi ziceam Ceapaev. L-a scăpat din gheare pe Nicu Diaconescu. A fost șeful Securității din Vâlcea”. (generalul Nicolae Pleșiță). Preda și-a dat întâlnire cu Ungureanu. A lăsat automatul jos. L-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
foarte mult carcasa, am fost solicitat să le dau unora un tir de carne. Adică 125 de tone. „Bine, vă pot livra, vă fac factură proformă, virați banii și nu am nicio problemă”. „A, nu, mă, așa... eu vin cu traista de bani de la Satu Mare...” I-am spus domnului Daniel Constantin: „Domnule ministru, dumneata ai spus că 80% din cantitatea de pâine se vinde la negru.” Parcă ar fi admninistratorul mafiei. Un ministru care face parte din guvern nu se face
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
eu nu pun țuică-n gură ! Știi că eu nu pun la mâncare ceapă... De zis așa zice, da le ia repede-repede pe toate și le vâră-n dulap, așa-i felu ei, strâmbă din nas și-ți mănâncă din traistă. Ce-a adus a lăsat, da cu ce s-a ales ? Și nici n-avea la ce să mai aștepte : cumnată-sa cine știe când o s ajungă, și-n casă nimic de mâncare... Și mai e și nainte de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
din cele de dincolo de păduri, veneau femei cu cerșitul. Părinții lui Mihai le chemau în casă și le puneau la masă. Odată, una din ele n-a mîncat decît borșul. Pîinea, carnea de pasăre și peștele le-a pus în traistă. "Am o fată bolnavă acasă. Doctorul i-a spus să mănînce bine, dar la noi e codru, n-avem pămînt de cultură..." Ești trist, Mihai, și nu-mi place! Crezi că mie îmi place? ridică el privirea. Începusem discuția despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
publică și-l cheamă pe Diogene să pregătească împreună libertatea de mâine (p. 157). Filosoful cinic, care în tot timpul petrecut în casa protectorului său și-a dorit un singur lucru, să fie liber, se grăbește să-și ia mantaua, traista și bățul și să plece, deoarece acum socotește că poate să fie liber (p. 158). Dornic să facă ordine în cetate, proaspătul arhonte se adresează o dată în plus celui pe care-l socotește a fi un om dintre cei mai
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și rece, au Început pe Întregul cuprins al Canalului transferuri de deținuți de la un lagăr la altul; din cei aproximativ 120000 de deținuți, majoritatea politici (din cele 14 lagăre de muncă de pe Canal), pește 60000 au trebuit să-și ia traista de deținut, cu câteva obiecte În ea (mai mult amintiri de-acasă decât lucruri utile) și cu tainul de o zi de deplasare (care consta dintrun sfert de kilogram de pâine neagră, o felie de slănină sărată și rânceda și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
meu șef de lucrări de la Scoala Politehnica din Timișoara, domnul Nicolae Popa, care se nimerise lângă mine În coloana, abia dacă se mai putea urni și atunci, ca să nu fie lovit de securiștii de escorta, din mers, i-am luat traista cu cele câteva obiecte pe care le avea În ea și l-am luat de braț (era ușor că un fulg), continuând urcușul. Pe tot urcușul, care cred că a durat mai mult de o oră, am avut șansa că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
am mai zvârcolit o bucată de vreme, ațipind puțin și trezindu-mă la semnalul de deșteptare - loviturile de toaca - de la 5 dimineață. Mi-am luat rămas bun de la prietenii mei de brigadă, care urmau să plece la lucru și, cu traista de deținut În mână, m-am prezentat În fața biroului de grefa unde am mai dat peste vreo șapte-opt colegi de detenție, care urmau să se elibereze În aceeași zi. La ora 7 a sosit plutonierul de miliție de la biroul cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de lângă Bârlad). Pe Înserate am ajuns la București, În Gară de Nord, unde lumea grăbita și care-mi părea bine Îmbrăcată, bine hrănita și fără griji, călătorea unde o mană interesele, fără să se uite la un individ cu o traista În mână și foarte prost Îmbrăcat. Am ajuns a doua zi, pe 30 aprilie 1953 la părinți, pe care i-am găsit mai Îmbătrâniți și mai gârboviți, după atâtea necazuri ce dăduseră peste ei În ultimii ani: cu fiul cel
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
roman este în pericol. Ce se poate îmtâmpla? e curioasă puștoaica. Occia nu-i răspunde. N-are nici un rost s-o sperie. Dar ame nințarea nu privește numai cetatea, ci întregul Univers. Este un copil inteligent, se bucură. Neam de traistă ce-i drept, dar sentimentală și cu minte în cap. Dacă are și bun simț, totul o să meargă ca pe roate. O mângâie pe obraz: — Căminul Statului este precum celelalte case... — Da? se minunează Domitia. — Da, întărește Occia. Ai să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pregătește grăbita cană cu laptele crud, proaspăt, muls de la vacile din bătătura. Apoi vag, pe sub părul ei nins de ani, fruntea i se umple de gânduri. Mâine începe o altă zi, iar cosași, iar mămăligă, iar fasole, sau cine știe ce pentru traista cu merinde. Cerul este gol, albastru, senin. Cu mâinile pavăza deasupra ochilor, bunicul caută iar o pala, un nor, cu gândul la căpițele rămase în câmp. Deodată se aude un tunet răzleț, în depărtare, la început slab, apoi brusc mai
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
adevărat, acum nu se mai pun anunțuri cu precizarea angajării femeilor „sub 35 de ani”, dar, în momentul în care te duci la interviu și apari acolo ca femeie de peste 35 de ani, simți cum ți-a trecut mălaiul prin traistă. O altă tară este aceea că toate femeile migratoare, care contribuie din plin la produsul intern brut al României, pe care îl fac în afară și îl aduc aici pe gratis, își lasă în genere copiii în țară cu bărbați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
înfățișarea de sfânt? — Așa m-am gândit și eu atunci, preacuvioase - grăi Parnasie - dar stați să vedeți că n-am terminat: cum mă uitam eu la ei înțepenit de spaimă, numa ce văd că unul scoate o lopețică, celălalt o traistă și ăla cu lopețica se-apleacă și-ncepe a lua pământ și pietricele până umple traista. După care mi-au făcut un semn cu mâna și p-aci ți-e drumul. Mai stau eu ce mai stau, potolesc câinii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vedeți că n-am terminat: cum mă uitam eu la ei înțepenit de spaimă, numa ce văd că unul scoate o lopețică, celălalt o traistă și ăla cu lopețica se-apleacă și-ncepe a lua pământ și pietricele până umple traista. După care mi-au făcut un semn cu mâna și p-aci ți-e drumul. Mai stau eu ce mai stau, potolesc câinii și când dau să mă culc, fraților, aud un vuiet și văd o lumină mai ceva ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
două, că-n alte părți nu s-a mai făcut viță. Pe drum am tras amândoi din plosca mea. I se dezlegase și lui limba. M-a întrebat dacă la noi sunt mănăstiri mixte, mi-a dat niște nuci din traista lui - n-am văzut în viața mea așa nuci mari, curgea laptele din ele - i-am dat și eu miște prune, mai trăgeam din ploscă, ne mai odihneam, eram ca frații. Și ați ajuns? — Am ajuns. Ne-am oprit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să se tânguie Metodiu. Nu ne faceți să ne sculăm și să venim noi la voi - îl întrerupse primul voinic uitându-se pe sub gene - că e de rău. — Alelei - întări celălalt. Păi ce s-avem - repetă Metodiu, scotocindu-se prin traistă. Uite ce-avem! - și le arătă pe rând o psaltire, o scrumbie uscată, doi nasturi, o pană, o călimară. — Și tu? - zise voinicul către Iovănuț. Iovănuț scotoci și el prin traistă și, oarecum încurcat, mai scoase două scrumbii. Episodul 44
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Păi ce s-avem - repetă Metodiu, scotocindu-se prin traistă. Uite ce-avem! - și le arătă pe rând o psaltire, o scrumbie uscată, doi nasturi, o pană, o călimară. — Și tu? - zise voinicul către Iovănuț. Iovănuț scotoci și el prin traistă și, oarecum încurcat, mai scoase două scrumbii. Episodul 44 FRAȚII STĂNCIULESCU Văzând puținele lucruri scoase de cei doi călugări din traistă, frații Stănciulescu ridicară a mirare din sprâncene. — Nestor! - strigă unul din ei. Calul înălță deștept capul așteptând poruncă. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]