1,558 matches
-
deschisă de "[o] jivină de om, păroasă, cu mâinile până la genunchi". Șocul acestei prime întâlniri cu oamenii casei este augmentat ulterior; călătorii descoperă o altă creatură, demnă de fanteziile cinematografice ale unor Tod Browning sau Wes Craven: "un gușat cu traista de carne lucioasă, căscând ochii cârpiți, rânjind dinții galbeni într-un râs grotesc și strâmbându-se tâmp". În sfârșit, cadrul se lărgește suficient cât să permită înregistrarea pe retină a castelului bântuit, descoperit, într-o simultaneitate teatral-gotică, de narator și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
personaj din folclorul mitic la care actul inițierii este În mod expres menționat. În privința costumației, Solomonarului i se atribuie haine zdrențuroase și murdare: „șapte pieptare pe care nu le leapădă niciodată, nici pe căldura lui cuptor” Acest personaj are o traistă În care ține uneltele magice, o toporișcă de fier descântată, frâu din coajă de mesteacăn, și cartea de Învățătură cu descântece. Un ultim accesoriu care-l apropie de șaman este o toacă mică de lemn ce declanșează furtunile, un posibil
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Încercând să vindece victimele vrăjitoarelor. Se crede că În această perioadă, precum și de Sânziene, zânele zboară, cântă și dansează noaptea: Cel mai bine te poți apăra de ele cu usturoi și pelin, adică cu plante magicomedicinale care se află În traista legată de vârful steagului călușarilor.” Renumitul etnograf și folclorist Tudor Pamfile prezintă În studiul citat informațiile dobândite despre ritualul Călușarilor. Sub conducerea unui vătaf se aleg opt căluceri, un ceiuș, doi cimpoieri și un blaj sau mut În alte părți
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
un blaj sau mut În alte părți. Ritualul reconstituirii cetei se face În zorii Rusaliilor la o movilă când se prind frați de cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap o traistă În care ține nouă buruieni cunoscute pentru virtuțile lor magico-medicale: leuștean, usturoi, pelin și altele: „cu un ciocan ceiușul rupe din aceste buruieni câte puțin și le aruncă asupra lor, iar blajul Îi atinge din când În când cu biciul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și represiuni erau executate de către criminala Securitate comunistă, unde fuseseră încadrate toate scursurile societății românești. Tot în această „notă informativă”, șeful de post semnala prezența în sat a „agitatorilor” bolșevici de la Vaslui care, ca de obicei, umblau printre oameni cu traista burdușită de minciuni și promisiuni deșarte. Iată pasajul cu pricina: „...și-au făcut apariția prin comună agenții comuniști Botez I. și Bălăuță dela sediul din Vaslui. Membrii PNȚ Maniu din Valea Rea și Ferești se întreabă dacă nu cumva vor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ecaterina Popovici, Chițu N. Anton, Ciurcă Ion, precum și alți Ioni, Vasili, Gheorghi, Constantini de cea mai pură și mai curat ca lacrima origine...rusă-sovietică! Nici la Mehedinți „colectarea” repatriaților nu avusese succesul scontat de vreme ce 37 dintre ei și-au luat traistele bejeniei și au fugit din calea primitivilor de la Răsărit, mâncători de oi cu tot cu blană și mațe: Antoniu Mihai, Capmoale Teodosia, Chirăescu Nicolae, Preduticov Ion, Onesciuc Damian, Pavli Vera, soții Ion și Ecaterina Soroceanu, Sadlovschi Gheorghe, Spac Anastasia, Tarasov Alexei, Rudniciuc
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
A fugit cu elicopterul de pe terasa clădirii comitetului central! Acest individ a deturnat spre folos propriu idealurile luminoase ale comunismului și socialismului!”. Ceilalți convivi începuseră să arunce în jur priviri jenate. Aveau și de ce. Plecase unul și venise altul cu traista plină de „idealuri luminoase”. N-am mai stat să văd și să aud atâtea tâmpenii spuse cu mare viteză. Am plecat spre casă. În apropiere de fostul hotel al „partidului” (UCA, acum Europa) l-am văzut pe plutonierul de miliție
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prin anul 1930, unul Blaga Dumitru căruia Îi zicea Roitoș, poreclă provenită din limba maghiară. Se spune că a fost chemat cândva la comisariatul militar din Gheorghieni.Și cum pe atunci cei chemați nu aveau cufere,unii veneau cu o traistă cu ciucuri În care Își puneau ceva merinde pentru drum și schimburi, fiindcă erau duși la concentrare de către austro-ungari, de fapt la un fel de muncă silnică.Unei astfel de traiste În limba maghiră i se spunea “Roitoș toarișnea. După ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cei chemați nu aveau cufere,unii veneau cu o traistă cu ciucuri În care Își puneau ceva merinde pentru drum și schimburi, fiindcă erau duși la concentrare de către austro-ungari, de fapt la un fel de muncă silnică.Unei astfel de traiste În limba maghiră i se spunea “Roitoș toarișnea. După ce bietul om era pe cale de a nu fi luat la concentrare și părăsește cabinetul comisarului, acesta din urmă Îl recheamă spunând : “ acela cu roitoș toarișnea să vină Înapoi!.Cei de afară
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
astfel Învăluit În mister. După această pățanie, au fost văzute iar Împreună, Cita și Leontina, cea dintâi purtând un băț iar Leontina ducând-o de braț. Sătenii, În casa cărora intrau, le dădeau o masă caldă și ceva merinde În traistă. După mai mulți ani a mai apărut la casa lor un biet sărman, Șubenschi. Cred că era de origine poloneză, dar cum a ajuns În aceste locuri nimeni nu știe. Cândva avusese În Subcetate atelier de tâmplărie cu calfe și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
repede Ionuț. Înseamnă că n-o să vă vorbească lumea prin spate, zise Nastasia. Lasă, Năstăsie, n-au decât să ne vorbească oricum. Noi să fim sănătoși! răspunse bărbatul. Și Nastasia Își strânse ștergarul și blidele de lut, le așeză În traistă și pleacă. Apoi io vă zic noroc bun! Și mă duc. Mai am câțiva coți de pânză de țesut, că la vară trebuie să-ți fac ițari noi, mai adăugă tânăra nevastă și se pierdu pe cărarea de șerpuia prin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a treia zi arăturile continuau pe alte delnițe moștenite de la părinți. În alte zile, gospodinele fiind ocupate cu treburile, nu mai veneau cu amiaza ci le puneau bărbaților În traistă pită și slană sau carne de porc păstrată-n bărbânțe cu untură de porc. Luna aprilie cam așa o petreceau, la arat și semănat, iar În luna mai se semăna porumbul. Însă Înainte de a ara și semăna, Împrăștiau gunoiul adus
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Nevestele acasă Înălbeau pânza țesută iarna și apoi croiau din ea cămăși, izmene și ițari, iar bătrânele țeseau pănura pentru cioareci și sumane, brâie, prigitori și bârnețe, colțuni, mănuși și obiecte pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor: făceau țevi la sucală, necesare la țesut, iar cei mai mărișori păzeau cârlanii după ce oile erau duse la pășune la munte. De
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
chef de hârjoană prin poienile Padinei? De aici, după ultima mulsoare din zori, duceau surplusul de lapte până la Toplița unde-l vindeau pe câțiva bani nevestelor fabricanților ca să-și cumpere câte ceva din cele necesare gospodăriei. Apoi se Întorceau acasă, luau traista cu merinde În spate, greblele și pruncul dacă era mic și mergeau la fân, ducând prânzul mare la cosași. Doamne, de unde aveau atâta energie? Cosașii plecau și ei Înainte de răsăritul soarelui, ca atunci când se va ivi soarele să aibă culcate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ornamentații erau alese În stative cu ajutorul vergelei, după moda mai nouă. Ursul, care era slobod prin ogradă, le Întâmpină vesel Încă de la deschiderea portiței, gudurându-se pe lângă Anuța. Sărea cu picioarele din față până la brâu, gata să-i dea jos traista În care erau așezate găluștele toarse de mama și cămașa la care lucra cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși te cârpesc cu furca de tors și n-o să-ți mai ardă de joacă! Rușinat parcă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
deschiderea portiței, gudurându-se pe lângă Anuța. Sărea cu picioarele din față până la brâu, gata să-i dea jos traista În care erau așezate găluștele toarse de mama și cămașa la care lucra cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși te cârpesc cu furca de tors și n-o să-ți mai ardă de joacă! Rușinat parcă de amenințarea cu furca de tors, câinele se astâmpără, continuând Însă să se gudure pe lângă picioarele lor. În odaia cea mare Încă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de șuncă așa cam cât dosul palmei, aprecie el că i-ar fi de ajuns până la amiază când se va Întoarce acasă. Mai taie apoi două călcâie de pită și Înfășură totul Într-un ștergar punându-le cu grijă În traista cu merinde. O bucată de slănină și o ceapă roșie pe care o strivi cu pumnul, socoti el că i se cuvine acum pentru o mică gustare ca să nu meargă În gol cele două pahare de palincă. Două cruci făcu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
călcâiele” concepție populară potrivit căreia, în lipsa mijloacelor necesare, omul trebuie să se descurce cu ce are la îndemână, mai ales când ceea ce avea nevoie a fost dat altcuiva; r. 19 20 : „un om de aceia căruia-i mânca cânii din traistă” critica atitudinii delăsătoare, indiferente a unor persoane; simplitatea nu implică în nici un caz naivitate, prostie; r. 2224 : „așa îi era porecla ( Dănilă Prepeleac n.n.), pentru că atâta odor avea și el pe lângă casă făcut de mâna lui” persiflarea reciprocă a oamenilor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mai întâi, din respect, consimțământul prelaților acelui loc. Sunt trimiși să predice doi câte doi, ca și cum ar merge înaintea Domnului, pentru a pregăti a doua sa venire (cf. Lc. 1,76). 7. Acești săraci ai lui Cristos nu au nici traistă, nici desagă, nici pâine de drum, și nici bani la cingătoare; nu au nici aur, nici argint, și nici sandale în picioare (Lc 10,4; Mt 10,9; Mc 6,8; Fap 3,6). De fapt, nu-i este permis
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
divulgarea greșelilor altuia, frecventarea fără temei a femeilor, pentru a încheia cu o recomandare): 3. De aceea, fraților, fiți prudenți și totodată milostivi. Căci, cu cât vă aflați într-o stare mai sublimă, nepurtând, după exemplul apostolilor, nici toiag, nici traistă, nici desagă, nici bani la brâu, nici pâine în coș, nici două tunici, nici încălțăminte în picioare (cf. Mt 10,9; Mc 6,8), cu atât mai rușinoasă și mai josnică va fi căderea voastră - Dumnezeu să vă ferească de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cerșetorul va ajunge și la poarta noastră. Striga: - As mi dați, mi dați, mi dați, o bucată de mămăligă, bodabrud! Cel puțin, așa auzeam eu. Mama pregătea mămăliga și când ajungea și la noi, o lua, o băga într-o traistă mare și slinoasă, făcea o plecăciune și spunea „bodabrud”. În fața casei, dincolo de drum, se afla o străveche fântână cu colac de piatră. Apa verzuie, care nu era bună de băut se vedea la o adâncime de vreo patru metri. Umbla
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bărbat înalt și frumos, urmat de altul având pe față o mască slinoasă din bucăți de blană de capră. Hainele acestuia erau murdare și peticite, căciula era spartă și cizmele erau înnămolite cu ciucuri cu tot. Pe umeri ducea o traistă, în mână avea un paloș de lemn, iar la cingătoare, prins cu un inel de metal, un băț scurt cioplit. Ceilalți bărbați aveau toți câte un băț din lemn de alun, cu coaja astfel cioplită ca să deseneze pe albul lemnului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Câmpulungului, deși tare mi-ar fi plăcut să trec pe la mânăstire pe la Robaia. Când mi-am dat seama că domnia ta ești beizadea Ștefan mi s-a făcut frică și mi-a părut rău că nu mi-am luat toporișca în traistă să te apăr dacă o fi nevoie. — De cine să mă aperi? — Știu eu? De cine e nevoie. Altfel, de ce mergi îmbrăcat așa? Să fi luat barem un câine... Un timp merseră tăcuți. Când umbli singur nu ți-e frică
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dus în tindă, pe partea stângă lângă ușă mai era o piatră... — „S-a prestăvit roaba lui Dumnezeu, monahia Eufrosina, după moartea a patru fii, care au fost tăiați; veșnica ei pomenire! Prea întristată mamă până la moarte!” Ieromonahul scoase din traistă un codru de pâine și începu să mănânce. Treceau prin vad un pârâu. I se părea că prințul plecase cu gândul departe și-i părea rău că nu-l luase și pe el. Da, așa era... Totdeauna până acum îi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din gură decât un fel de gâfâit. — Cuvioase, nu, rogu-te nu te lăsa. Roagă-te pentru noi. O să vin și eu. O să fiu alături. Cu Leu. Rămâneți cu Dumnezeu! Străbătu aproape fugind odaia, ajunse la ușă, se scotoci în traistă, scoase cartea și se întoarse la cei patru bărbați. — Na-vă! Să citiți diseară când o să auziți clopotul. Cele douăsprezece Evanghelii, e Joia Mare, să le citiți! Îi datorați asta lui Hristos. Doamne miluiește! Ieși fără să întoarcă privirile înapoi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]