65,686 matches
-
și traducerea extraordinară a lui Alex. Leo Șerban, nu doar modernă în spirit și limbaj, ci, mai ales, exemplificatoare pentru stilul dramaturgic al autoarei. Problema traducerilor, a actualității discursului este una reală, cu semnificații majore în arta spectacolului și, paradoxal, tratată la noi cu suficiență, dacă nu ignorată de-a binelea. Așa cum mărturisea și Șt. Augustin Doinaș, a traduce nu înseamnă a găsi echivalentul unui cuvînt într-o altă limbă. Înseamnă a scrie, pur și simplu, o operă de artă autonomă
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
autoarea celui de-al doilea. Lucrările sînt destinate în primul rînd, unui public specializat: un public însă, dacă stăm să ne gândim doar la comunitățile științifice și universitare din țările în care se vorbesc limbi de origine latină, extrem de larg. Tratînd chestiunea împrumuturilor culte din latină în ansamblul limbilor romanice, autoarea oferă o sinteză extrem de necesară, un reper indispensabil pentru toți cei interesați de desfășurarea procesului în propria limbă maternă. Foarte îmbucurător e faptul că bunele tradiții ale romanisticii - și ale
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
pe care le numesc "personale" și care sunt eșecuri tocmai din această cauză. Pe când Besson ia o poveste personală - dacă nu mă înșeală memoria, părinții lui erau scafandri, el practica acest sport și dorea să devină biolog marin - și o tratează profesional, dar fără a ascunde duioșia pe care i-o inspiră. Nu știu dacă lui Jung i-ar fi plăcut pelicula, dar cu siguranță l-ar fi uns la inimă. Toate conotațiile pe care i le asociază el mării, ca
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
ecranizările unor romane, ci și la modul în care cele două arte trăiesc una după urma celeilalte. Se fac filme despre scriitori mai des decât se scrie ficțiune despre regizori. Există literatură bună care poate îngropa un film dacă acesta tratează materialul într-un mod ortodox și literatură bună care poate stimula o producție originală. Pentru ultima situația nu mă pot gândi la un exemplu mai bun decât Cărțile lui Prospero a lui Greenaway. Și totuși, lungmetrajul care m-a pornit
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
realul sec. În numărul curent al revistei "Vatra", 11-12/2004, Al. Cistelecan semnează un scurt articol intitulat Poezia leneșă (postmodernească), care ar merita dezvoltat și din care voi cita un fragment semnificativ pentru discuția de față: "Procesele de transgresie sunt tratate ca eminentă alienare anacronică... Vechea poezie e blamată pentru emfază, pentru că-și simboliza actele biografice și le selecta după importanța lor semnificativă. Structura slabă, modestia de azi a biografiilor pre versuri tocmite, aceste biografii en gros și en detail care
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
de sută, vârstă pe care a și depășit-o. La una din aceste aniversări, cred că la cea de 99 de ani, am cunoscut-o pe Lyggia. Era foarte tânără sau așa mi s-a părut (oricum, doamna Fleury îi trata pe toți cei cu vârste sub 90 de ani ca pe niște tinerei, iar pe cei sub 70 ca pe niște copii). Este ciudat că, deși Lyggia era practic nedespărțită de Gellu Naum, eu am cunoscut-o singură sau, mai
Amintiri cu Lyggia Naum by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11910_a_13235]
-
Tey, o autoare care (amănuntele contează totdeauna) are un master în istorie. Chiar dacă istoricii spun, poate, că interpretarea din acest roman e contestabilă, o să-l amintesc aici, nu în ultimul rînd fiindcă tocmai despre adevărul/adevărurile istoricilor și ale istoriei trata. Cartea demonstra (citînd documente pe care, desigur, nu m-am dus să le verific și nu cred că aș fi avut vreo competență în domeniu) faptul că Richard al III-lea, unul dintre personajele cele mai odioase moștenite de la Shakespeare
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
dă senzația de pastișă ironică. Coloana sonoră e un amalgam incredibil de genuri - s-a afirmat deja că probabil singurul care lipsește e cel country. Tot la TV (Pro Cinema) se dă un lungmetraj care, fără a fi un musical, tratează un fenomen muzicalo-social: disco. Acest gen nu a avut parte de aceleași metamorfoze ca jazz-ul: s-a născut în prost gust și a stagnat acolo până când lumea s-a săturat de el. Deceniul disco e încă evocat ca o
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
bunătatea activă" a Elenei Cornescu pare să fi moștenit și Profesorul, neobosit în amiciții de durată, cu excluderea categorică a oricărei relaxări needucate. Știe să întindă punți de răbdare și prudență între el și lume sau între înverșunați adversari literari, tratînd cu amenitate cele mai zbîrlite caractere. Unul dintre "rebeli", fostul coleg de liceu și prieten, poetul Ion Barbu, face aluzie la această calitate într-un vers ocazional: "mînă iscusită în toarcerea de spini". Ca director de editură, Al. Rosetti oferă
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
Tare și viscolit, la Viena, în iarna lui 2005. E limpede că lectura lui Andrei Șerban, tare, cum se spune, șocantă pentru melomanii tradiționaliști este o reacție la libretul lui Edouard Blau, Paul Milliet și Georges Hartmann. Extrem de siropos. Libretul tratează tema din romanul Suferințele tînărului Werther nu doar ca pe o dulcegărie ieftină, ci ca pe o poveste de iubire eliberată neinspirat de filonul filosofic, metafizic. Muzica lui Jules Massenet amplifică cumva siropul. Sigur că poți sta liniștit în fotoliu
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
suficienți, îmi doresc să găsească un om cu care să se iubească și să-i fie mereu alături. E fată isteață dar și tare năzdrăvană. Sper să aibă și ceva noroc! Mâncară la cârciuma unde domnul Alexandrescu era cunoscut și tratat cu multă atenție. Mai băură o bere rece, după care trecură pe la gazda Mariei să le salute. După ce își îmbrățișă tatăl, tam-nisam Maria îl luă pe Mache de smocul de păr din față și îi zise: - Bine ai venit, Mache
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
8 km. care despărțeau Slobozia de comuna Amara, pentru a face baie în lacul sărat din imediata apropiere. Aici era amenajat, într-o plantație de salcâmi un mic ștrand, unde în zilele toride de vară venea multă lume să-și trateze cu nămolul din lac afecțiunile reumatice. Deveniseră foarte apropiați și se părea că între ei se stabilise o legătură mai serioasă. Mache o plăcea pe Maria, dar avea multe rețineri, gândindu-se la diferențele de statut social care erau între
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
plătește! La poarta liceului erau de pază oamenii trimiși de Primărie, persoane politicoase. “Oare de ce trebuie atâta personal de pază? Ce au de ascuns oamenii aceștia?” gândi Sonia. Chiștoroaia fusese mulți ani pacienta fidelă a unui ospiciu. Medicii ce o tratau îi spuneau că nu mai are scăpare. Făcuse trei operații pe creier, dar fără rezultat. Doar domnul doctor Dumy Perversso care se credea un Freud contemporan, o simpatiza! Medicul o îndrăgea la nebunie. Era pacienta lui preferată. Putea cu Rozalia
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
cantitatea de bunuri dobândite legal sau ilegal (case, mașini, conturi, țoale), nu-i de mirare că îmbogățiții de ieri și de azi, semianalfabeți cu diplome, privesc chiorâș la carte și cultură și că pe autenticul și mereu săracul intelectual îl tratează cu o condescendență disprețuitoare. Putem depăși impasul moral-spiritual în care ne găsim doar meditând cât mai des la spusele lui Constantin Noica: „Dorim untul german sau cultura românească?” Căci, se știe foarte bine, un popor rămâne în istorie grație culturii
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
și comentării, în genere comprehensive, a poeților aparținînd "primului val" șaizecist, celor girați de critica de întîmpinare ultrabenevolentă a momentului, ca și de forurile ideologice care s-au silit, cu reușite variabile, a-i anexa. Dar aceștia nu mai sînt tratați ca niște fetișuri, nu mai apar distanțați în mod arbitrar de restul autorilor, "de rînd". Pretinsa lor zeitate primește cîte un zbenghi critic, așa cum se și cuvine în climatul unei liberalizări. Indiscutabil, valoarea acestor poeți se va clarifica numai prin
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
la Marfa și banii... Ca o paranteză de istorie cinematografică: scenaristul, Răzvan Rădulescu, a studiat Filologia și Academia de Muzică. Regizorul, Cristi Puiu, e de formație plastician și a studiat Artele Vizuale la Geneva. "La noi, orice ai face, ești tratat ca o umbră", zice Răzvan Rădulescu. Probabil că și regizorul se simte tratat tot ca o umbră. Poate ar fi bine să le-o spunem: nu sînteți niște umbre, domnilor! Sînteți niște oameni talentați și cultivați, aflați "doar" într-un
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
mari speranțe", în numele sistemului pilei și al relațiilor înseamnă a fi nu doar iresponsabil, ci a fi dușmanul acestei țări! E nefiresc ca astfel de instituții care au de ani buni girul marilor universități și fundații din străinătate să fie tratate la ele acasă ca niște paria, în timp ce productele mai vechi și mai noi ale submediocrității să fie finanțate din oficiu, deși nu produc decât neant. Evitarea cu șiretenie a concurențialității și a evaluării obiective a (non)muncii lor înseamnă, în
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
crezut că un astfel de studiu erudit, subtil, critic în formulări, polemic, inteligent, e posibil. Dar, iată, el e cu putință și Andrei Oișteanu a descoperit, se pare, secretul analizei detașate, nepărtinitoare, a unor idei care niciodată n-au fost tratate cu suficientă detașare. Analiza comparativă se desfășoară pe patru direcții importante: o privire diacronică, ce urmărește evoluția în timp a clișeelor care structurează "portretul-robot" al evreului; o contextualizare geoculturală ce presupune comparația cu imaginea evreului în alte culturi tradiționale est
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
morții (pentru lumea înconjurătoare) și rămîne astfel numai o imagine menită să-i confere consistență celui încă viu. Poate că exemplul cel mai simplu, pe o scală aproape nesfîrșită, se găsește în Les louves de Machecoul, un roman ce, aparent, tratează despre rezistența din Vendeea. Aici, Bertha se călugărește, pentru ca Mary, sora ei geamănă, să se poată mărita cu tînărul Michel de la Logerie, de care amîndouă sînt îndrăgostite. Evident că, printr-o neînțelegere, Michel fusese, într-o primă fază, logodit cu
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
românească îi asociază mai ales semnificații sociale (jargonul franțuzit). Termenul își dovedește utilitatea mai ales cînd denumește varianta orală, colocvială a limbajelor de specialitate: cea care nu are trăsăturile culte ale unui adevărat limbaj științific, ci amestecă registre și forme, tratându-le cu destulă libertate. Unul din cele mai tipice jargoane de astăzi este cel informatic, despre care am scris de mai multe ori și care se caracterizează prin răspîndire mare, evoluție rapidă, elemente familiare, terminologie de specialitate, puternică influență - doar
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
am apucat-o pe drumul de scriitor... Aș vrea să vorbim despre 25 ianuarie 1946: extrădarea celor 145 de soldați baltici. Un subiect delicat și controversat din istoria suedeză de după cel de-al doilea război mondial, pe care l-ați tratat în romanul Legionarii, distins cu Premiul Consiliului Nordic și care a servit drept scenariu pentru un film. Romanul Legionarii l-am scris la mijlocul anilor '60 și a fost publicat în 1968. Era un timp de dezbateri politice violente despre războiul
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
16.XII.1987. Rămas singur acasă cu frau Martha, femeie brava, în vîrstă, care face curățenie și care în tinerețe a fost deportata în URSS, după război, cu alti cetățeni civili din România, la muncă forțată (curios, rușii civili au tratat-o foarte bine, a avut și-un iubit, pe bune)... pun la pikup marșuri germane vechi... Transcriu numele din memorie, cu scuze dacă fac greșeli de limbă... Es ist șo schoen Soldat zu sein... Alte Kameraden... Frei Weg... Deutschlands Ruhm
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
patra categorie este, poate, cea mai interesantă, pentru că îi privește pe acei artiști care, practic, nu pactizeză cu regimul, nu abdică de la ordinea lor interioară și de la normele estetice demult fixate, dar care, paradoxal, sunt aproape înfiați de regim și tratați cu un amestevc de respect, curtoazie și, nu o dată, severitate. în această situație se găsesc Camil Ressu, Corneliu Baba, Cornel Medrea și, într-o oarecare măsură, Romul Ladea. întîlnirea lor cu realismul socialist este inevitabilă, dacă nu cumva mai mult
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
pe propriile picioare și calculează cîștigul sigur la ultima tragere ale cărei numere le-a visat. Consoarta sa, doamna Gleofina face teste de fidelitate din jurnalul local și crize de gelozie încheiate cu jurăminte pe Biblie, după care ambii se tratează cu Rudotel și cafea tare, alternativ. Totul se petrece în spațiul unei garsoniere în care progeniturile, două fetițe, încearcă să-și facă temele. Atmosfera nu e sordidă ca în filmele românești de gen, ci curat comică, pentru că autorul se ferește
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
medieze între scop și mijloace, adevăr și principii, ambiție și onoare, Gong Li îi conferă strălucire aparte. Unul dintre cei mai iconoclaști regizori ai cinematografiei japoneze - extrem de novatoare în ultimul deceniu, Soho Ishi, își continuă opera de stilist al crimei tratată în diverse chei de la comic la social. De astă dată unghiul de abordare este cel al forțelor supranaturale. Gojoe (Japonia, 2000), podul de lîngă capitala imperială într-un secol XII măcinat de războaie civile, este locul unor întîmplări legendare cu
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]