82,461 matches
-
nu mai băgau și nici ei nu veneau, că eram sever și ori munceau, ori, daca nu, plecau. EA: Hi, hi, face gesturi a lehamite, de îndoială. EL: Nu pot să iți explic, daca nu citești. Acolo sunt acte originale, tratate, traduceri, nu sunt comentate, e asemeni contractului la celular, la bancă, judeci singură. EA: Hai, c-ai dres-o. Nu înțelegi că eu mă uit la televizor. Nu închei eu contractul, bărbatu-meu, el se pricepe la astea. Eu fac
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
mondial.” După 1989, depășindu-se antagonismul Est- Vest, organizațiile internaționale, mai ales cele mondiale, funcționează altfel, trebuind să se adapteze noii problematici a societății la nivel global pentru a reinstaura ordinea internațională. La baza oricărei organizații internaționale interguvernamentale stă un tratat prin care statele implicate își declară acordul. Acest instrument juridic poate lua forma unui pact (Tratatul de la Varșovia, Liga Națiunilor), a unei constituții (Organizația Internațională a Muncii) sau a unei carte (ONU). În general, se apreciază că pentru a avea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
trebuind să se adapteze noii problematici a societății la nivel global pentru a reinstaura ordinea internațională. La baza oricărei organizații internaționale interguvernamentale stă un tratat prin care statele implicate își declară acordul. Acest instrument juridic poate lua forma unui pact (Tratatul de la Varșovia, Liga Națiunilor), a unei constituții (Organizația Internațională a Muncii) sau a unei carte (ONU). În general, se apreciază că pentru a avea calitatea de membru al unui tratat, un stat trebuie să fie suveran. „Statele fondatoare sunt membre
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
declară acordul. Acest instrument juridic poate lua forma unui pact (Tratatul de la Varșovia, Liga Națiunilor), a unei constituții (Organizația Internațională a Muncii) sau a unei carte (ONU). În general, se apreciază că pentru a avea calitatea de membru al unui tratat, un stat trebuie să fie suveran. „Statele fondatoare sunt membre originare, iar statele care aderă ulterior sunt state membre admise. Admiterea, retragerea sau excluderea se supun unor proceduri și criterii precise, fixate prin actul constitutiv. Orice organizație internațională dispune, în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
un complex de relații concrete, coaliții, interacțiuni, care depășesc frontierele naționale și care acționează autonom, dacă nu chiar independent de guvernele naționale.” Definiția clasică a unei organizații internaționale este aceea că aceasta „reprezintă o asociație de state, constituită printr-un tratat dotată cu o constituție și cu organe comune, având o personalitate juridică distinctă de aceea a statelor membre.” În pofida definițiilor de mai sus cu privire la organizațiile internaționale, care pleacă de la premisa asocierii dintre state, cu respectarea principiilor suveranității și egalității dintre
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a se defini politica se pornește de la raportul acesteia cu statul, dar într-o manieră uzuală vorbim despre o politică locală, o politică a partidelor politice sau una a unor organizații internaționale fie 17 Carpinschi, A.; Bocancea, C. - Știința politicului, tratat, vol. I, Editura Universității „Al.I.Cuza” Iași, 1998, p. 59. 18 Karpinski, J. - A.B.C.-ul democrației, Editura Humanitas, București, 1993, p. 6. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 53 interguvernamentale, fie nonguvernamentale (ONU, UNESCO, CIO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
teamă, Editura Olimp, București, 1995, p. 182. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 72 oamenilor de afaceri americani de fondul scăderii importurilor, a hotărât să participe la Jocurile Olimpice din Los Angeles din 1984, chiar dacă țările membre ale Tratatului de la Varșovia au hotărât să boicoteze competiția. dimensiunea funcțională ce vizează modul de exprimare efectivă a ordinii internaționale. Noua politică a CIO, pusă în aplicare după criza declanșată de cazurile de corupție din ultimii doi ani, este aplicată prin reformele
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a aprobat participarea sportivilor palestinieni la Jocurile Olimpice de iarnă de la Lillehammer din 1994 și la Jocurile Olimpice de vară de la Atlanta din 1996 numai după ce Itzhak Rabin și Yasser Arafat, și-au dat mâna la Washington în 1993, parafând astfel un tratat de pace istoric. Pentru a stabili atitudinea publicului față de Mișcarea Olimpică în general, CIO a inițiat o cercetare extinsă pe teritoriul a 5 continente în cursul primei luni a anului 1999.58 Cercetarea a fost destinată de a explora atitudinile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de vedere teritorial, cultural, al aspirațiilor, al sistemului politic existent etc.). În domeniul sportului, un exemplu al promovării interesului național îl constituie cazul participării României la Jocurile Olimpie de la Los Angeles din 1984. În pofida boicotării de către toate țările semnatare ale Tratatului de la Varșovia, 59 Wallace, I. Jr. - America in the World, A Guide to US Foreign Policy, published for the Foreign Policy Association by Praeger Publishers, N.Y., 1983, p.5 în Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
internaționale 117 pe „verticală”. O astfel de politică este practicată de organizațiile internaționale. În diferite situații, un grup de state votează într-o manieră dinainte stabilită cu scopul de a influența comportamentele unor state. Politica internațională cunoaște o rețea de tratate și acorduri în domenii diferite prin care s-a stabilit împărțirea sferelor de influență. În funcție de gradul diferit de control exercitat de către unele state și de obiectivul urmărit de marile puteri, se disting două concepte: sferele de influență și sferele de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
au abuzat de sfera de influență pe care o dețineau, încercând să impună neparticiparea unor state la Jocurile Olimpice. Ceea ce a urmat arată că într-adevăr cele două state aveau influență pentru că, în cazul URSS-ului boicotul a fost total, statele Tratatului de la Varșovia conformându-se cu excepția României, iar în cazul SUA, sfera de influență s-a extins asupra a 35 de state. „Folosind pretextul intervenției armatei străine în Afganistan, Statele Unite și președintele american din acel timp, Richard Nixon, au decis Comitetul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
influență, Editura Politică, București, 1986 8. Brucan, S. - Îndreptar. Dicționar de Politologie, Editura Nemira, București, 1993. 9. Brucan, S. - The dialectic of World Politics, The Free Press, McMillan Publishing Co., Inc., New York, 1978. 10. Carpinschi, A.; Bocancea, C. - Știința politicului, tratat, vol. I, Editura Universității „Al.I.Cuza” Iași, 1998. 11. Cârstea, G. - Sociologia sportului, Editura A.N.E.F.S., București, 1990. 12. Chirică, Sofia Psihologie organizațională, Casa de editură și consultanță, “Studiul organizării”, Cluj Napoca, 1996 13. Cline, R.S. - World Power trends and
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
angajator devine o necesitate controlul direcției, deoarece, dacă nu se circumscrie unui proces conștient de definire, dezvoltare și diseminare, atunci apare pericolul scăpării de sub control a imaginii. Orice activitate, orice lucru mărunt din activitatea de rutină a unei firme trebuie tratate atent. De pildă, modul în care îi abordezi pe candidați la interviu, feedback-ul cotidian dat angajaților, spațiul lor de lucru, relațiile cu stakeholders-i etc. sunt tot atâtea aspecte pe care trebuie să le controlezi în punerea în operă a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
transfigurat, uneori singur, alteori în fața unui public cultivat) și mai ales scrie (versuri stranii, "neînțelese, pline de-nțelesuri"). Este un om universal, un om complet, sau măcar încearcă să fie, ca artiștii Renașterii. Dorința sa de cunoaștere este insațiabilă. Citește tratate de istorie, dar și cărți de filosofie, studii de estetică, dar și prezentări ale unor teorii de ultimă oră privind originea Universului. Din această efervescență intelectuală a rezultat eseul . Ideile pe care le susține sunt esențiale, uimitoare și provoacă gândirea
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
s-a afirmat și a fost tradusă masiv datorită acelorași teme până acum neabordate (violența, represiunea, erotismul). Dar nu au rezistat cu adevărat decât operele care recurg la bagajul identitar arab, folosind o limbă literară aleasă și făcând referiri la tratatele clasice. De exemplu, scriitoarea Salwa Al Neimi citează în "confesiunea" Proba Mierii (roman erotic tradus și la noi, după versiunea ediției Robert Laffont, Paris 2008, cu note și postfață, de Mihai Pătru) fragmente din clasicii An-Nafsawi, Al-Mutawakkil, Al-Tifasi, Al-Tihani, Al-
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
în "confesiunea" Proba Mierii (roman erotic tradus și la noi, după versiunea ediției Robert Laffont, Paris 2008, cu note și postfață, de Mihai Pătru) fragmente din clasicii An-Nafsawi, Al-Mutawakkil, Al-Tifasi, Al-Tihani, Al-(ahiz etc. Autoarea a păstrat structura clasică a tratatelor acestora (capitole intitulate: "Despre apă", "Despre povești", "Despre disimulare în lumea arabă", "Despre lingvistică" etc.), ceea ce dă scrierii ei - totuși minore - rezonanțe elevate și acceptabile. Burhan al-asal (titlul originalului publicat în 2007 sub acest titlu de către Editura Riad al-Rais din
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
mașinărie fascinantă: nu-ți puteai, pur și simplu, lua ochii de la el, de la ce spunea și făcea. Acest om, cu țigara veșnic între degete și sticla de scotch mereu la îndemână m-a făcut să înțeleg, mai mult decât orice tratat de etică, mai mult decât toate lecturile din moraliști, că viața înseamnă un singur lucru: să trăiești în onoare. Să nu fii laș, să fii mereu de partea binelui. Să nu faci rău, să nu pactizezi cu ticăloșii, oricâte avantaje
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
Anton, i-a înmulțit situațiile, tensiunile din jocul unu-la-unu, într-un decapaj cinematografic extrem de inspirat, de fluent, de dinamic. El pune în scenă cu o maturitate extraordinară un basm modern. De oriunde și de aiurea. Un basm complicat în scriitură, tratat impecabil, simplu, despovărat de narațiuni psihologice stufoase, concentrat pe subtilitatea jocului actoricesc. Și chiar mi se pare o performanță ce fac cei trei actori. Faptul că ei înțeleg ce spun, iar eu înțeleg perfect ce și cum rostesc ei, faptul
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
de caracter și omenie, funia cu care vom fi spânzurați amândoi..." (II, 202). Desiderius Candid sau I. D. Sîrbu se pot consola că sunt cei mai buni specialiști, ca etică, filosofie, politică și experiență de viață, recomandabili pentru a scrie un tratat de victimologie. Elaborat în anii '80 și terminat în 1985, ar fi fost senzațional ca Adio, Europa! să fi circulat în samizdat, fie și în fascicule, dacă nu integral. O critică atât de virulentă a regimului comunist și a marxismului
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
guvernului, o consiliază pe cine să vadă, cum trebuie să se comporte, cum poate fi de folos. îl vizitează mai întâi pe Georges Clemenceau, atunci prim-ministru al Franței, președinte al Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (1919). Portretista din însemnări zilnice, scriitoare, autoare a 30 de volume în limba engleză, unele traduse și în românește, nu se dezminte nici acum: "Bătrânul om de stat a venit alergând pe trepte să mă întâmpine
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
omului de Dumnezeu, au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoasă a oțelarului a luat locul personajului exemplar, și forma supradimensionată s-a înfîțișat maselor drept proiecție monumentală. In locul erminiilor au apărut tratatele de estetică proletcultistă, Dionisie din Furna a fost înlocuit de Jdanov, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a năpîrlit la comandă și, din om pur și simplu, a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
bază ale unei utopii? Una din cele mai pertinente și, mai ales, mai exacte definiții, dintr-o serie imposibil de tezaurizat, îi aparține lui Raymond Trousson. Acesta consideră că se poate discuta despre utopie atunci când în cadrul unei narațiuni (ceea ce exclude tratatele politice) este descrisă o comunitate (ceea ce exclude robinsonada), organizată după anumite principii politice, economice, etice, redând complexitatea existenței sociale (ceea ce exclude lumea pe dos, vârsta de aur, tărâmul Cocagne sau Arcadia), care să fie prezentată ca un ideal demn de
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
altă parte, discreția și perspicacitatea cu care Vittorio Fellegara și Pieralberto Cattaneo regizează evenimentele festivalului în așa fel încât să satisfacă toate gusturile, de la cele cu vădite propensiuni către exotic și insolit, până la cele acut tradiționaliste, mereu nevoite a fi "tratate" ca la mama acasă. Un festival într-o sală gotică e ca o rază de lumină filtrată de vitraliul istoriei, dar și al perspectivei. în sala "Alfredo Piatti" am auzit și zorii unor muzici posibile și amurgul unor efluvii perimate
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
ierarhia valorilor, îmbogățind și variind peisajul artistic din epoca lor. Din nefericire, mulți dintre cei din a doua sferă, după plecarea lor în lumea de dincolo sunt uitați, iar reverberațiile operelor lor în posteritate nu se mai regăsesc decât în tratatele de istoria literaturii. Acesta este și cazul lui Emil Giurgiuca. De aceea, merită să semnalăm cu viu interes apariția monografiei Emil Giurgiuca sub povara vremurilor de Liviu Grăsoiu, la Editura Vestala, cu prilejul împlinirii, la 27 decembrie 2006, a 100
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
cu unul de fete. Li se dădea un text și ei trebuiau să identifice melodia. Nu știu de ce, se făceau că se distrează. Erau atât de afoni, încât... Doamne, oare acela să fie politicianul care...? Cel care semna acorduri și tratate și care vorbea cu zel despre ce s-a mai hotărât la Bruxelles? Oare a ajuns să-și câștige existența în emisiuni de divertisment? Sau poate abia acum și-a realizat adevărata vocație? Oricum, era singurul care pronunța corect textele
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]