2,014 matches
-
În așa măsură, Încît te minunezi de priceperea și precizia șoferului care le conduce - trecu vuind pe sub schelăria suspendată. Coti și se Întoarse Încercînd să depășească o camionetă; În momentul În care aproape că izbutise, a atins-o ușor, În treacăt, iar camioneta a scăpat de sub control și a fost aruncată dincolo de bordură, nimerind direct În căruciorul negustorului, cu atîta forță Încît l-a făcut țăndări, apoi s-a răsturnat cu totul peste el, transformîndu-l Într-un morman de sticlă sfărîmată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
prostituată tînără, negresă, intră pe poartă și Înaintă pe platformă privind iute În jur la fiecare pas, cu un zîmbet hidos și rece Întipărit pe buzele subțiri rujate. CÎnd văzu cercul de bărbați, se apropie și, după ce se uită În treacăt spre banca unde ședea mortul, Începu să privească repede În preajmă spre stînga și spre dreapta, arătîndu-și dinții albi, strălucitori și subțiri. Fața slabă a negresei, inițial de un arămiu deschis, era mînjită de fard și pudră, așa Încît acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
camera în care te afli în acest moment și să-i transmit pe ei acolo, așa cum ai transmis tu corpul tânărului împărat în cabina aceea spațială. Mai întâi, Eldred Crang". Mențiunea despre transmiterea corpului băiatului îi aduse în minte, în treacăt, amintirea celorlalte locuri pe care le "fotografiase"... Încă utilizabile? se-ntrebă. Se auzi un zgomot în stânga sa, mai în spate. Atunci. gândi: "Apoi. Leej". Gosseyn se întoarse și se uită. Văzu, și-l recunoscu de îndată, cu memoria dublurii sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
prăpăstioase și inaccesibile. Ceea ce ne lipsește astăzi, observă Cardinalul, sunt măgarii de pe cărările mici, unde putem să ne în-tâlnim cu adevărat. Mai observă că, astăzi, alergăm prea repede, încât de-abia ne încrucișăm pe drumuri, nici măcar nu ne atingem în treacăt, în timp ce viața este făcută ca să ne privim fără egoism, ci pentru a învăța de la celălalt tot binele pe care îl face. Apoi, Cardinalul Etchegaray rezumă toată viața sa, în-cepând cu 27 iunie 1948, data hirotonirii sale preoțești, și până astăzi
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Povestire populară relatată în: B. FORTE, La bellezza di Dio. Scritti e discorsi 2004-2005, Cinisello Balsamo [MI] 2006, p. 157). 1. „Măgarul în grota Nașterii...” 1. Evanghelia după Matei (1-2) povestește Nașterea lui Isus, descriind genealogia sa, referindu-se în treacăt la conceperea virginală a Mariei prin lucrarea Sfântului Duh. Urmează vestirea făcută soțului Iosif de către un înger, pentru a-l asigura de originea divină a Copilului pe care îl va naște soția sa. Evenimentul nașterii lui Isus este schițat cu
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
de oameni hotărâți, înarmați numai cu bâte, capturase o tabără militară modernă cu întreg materialul său militar. 29 În timp ce venusienii victorioși începuseră să-și în-mormânteze morții, Thorson debranșă aparatul video. În apartament se aprinse din nou lumina. Își privi în treacăt ceasul: ― Mi-a mai rămas mai puțin de-o oră până la reîntoarcerea lui Crang ― zise el. Rămase o clipă nemișcat în picioare, apoi arătând cu un gest peretele alb pe care se proiectaseră puțin mai înainte scenele tensionate ale filmului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de constatare: ― Din cauza ta m-am hotărât să nu îndeplinesc acest ordin. Gosseyn presimțea această concluzie. Chiar de la primele cuvinte, uriașul se arătase fascinat de misterul lui Gilbert Gosseyn. Propria sa situație, însărcinările ce-i reveneau, fuseseră prezentate numai în treacăt, în chip de clarificări și explicații. Iar ce era într-adevăr aiuritor și în același timp incredibil, Thorson ― fără să-și dea seama ― dezvăluise în sfârșit motivul apariției tuturor acestor dubluri Gosseyn, în chiar centrul imensei rețele de evenimente. Liderul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
o mângâiam cu un deget, la câțiva pași apărea năvala florilor anunțate de ea, totdeauna de culoarea ei, să zicem galbene (în alte zile erau mov sau albastre sau de alte culori, potrivite cu ale anunțătoarei), uneori mă atingea din treacăt, parcă pentru a-mi atrage atenția, câte o floare, din cele de data trecută, o întrebam despre celelalte, vorbeam frumos cu ea, se legăna cam tristă, puținele ei surori care mai supraviețuiseră începeau să se ivească de te miri unde
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
-o pe Maria. Era cu Ioachim, stăteau de vorbă pe stradă, stai să-mi aprind o țigară. Pe Ioachim ăsta (o perfecționată rotiță universitară) îl știam mai de mult, tot de la Maria și tot de pe stradă. De obicei schimbam în treacăt două-trei vorbe. Era cu câțiva ani mai mare decât mine, dar asta nu contează. Scria și cronici, manevra concepte. Părea ceva mai elastic decât alții, atâta doar cât să sugereze că e mai descuiat decât maeștrii lui și că s-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
domnul Sima, „trei zile nu se mai trezește...“. „Atunci să-l lăsăm să doarmă“, am spus și mă întrebam de ce vorbeam pe șoptite. „Va să zică, domnule Sima, locuiți împreună...“ „Da’ de unde !“, mi-a explicat domnul Sima, „El e aici doar în treacăt, ca să mai prindă consistență...“. „Dacă doarme“, am spus, de data asta cu glas tare, „poate că ar fi mai bine să tăcem“. „Așa e“, a convenit domnul Sima. „Să stăm jos și să tăcem.“ Ne-am așezat fiecare pe câte
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de oameni hotărâți, înarmați numai cu bâte, capturase o tabără militară modernă cu întreg materialul său militar. 29 În timp ce venusienii victorioși începuseră să-și în-mormânteze morții, Thorson debranșă aparatul video. În apartament se aprinse din nou lumina. Își privi în treacăt ceasul: ― Mi-a mai rămas mai puțin de-o oră până la reîntoarcerea lui Crang ― zise el. Rămase o clipă nemișcat în picioare, apoi arătând cu un gest peretele alb pe care se proiectaseră puțin mai înainte scenele tensionate ale filmului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de constatare: ― Din cauza ta m-am hotărât să nu îndeplinesc acest ordin. Gosseyn presimțea această concluzie. Chiar de la primele cuvinte, uriașul se arătase fascinat de misterul lui Gilbert Gosseyn. Propria sa situație, însărcinările ce-i reveneau, fuseseră prezentate numai în treacăt, în chip de clarificări și explicații. Iar ce era într-adevăr aiuritor și în același timp incredibil, Thorson ― fără să-și dea seama ― dezvăluise în sfârșit motivul apariției tuturor acestor dubluri Gosseyn, în chiar centrul imensei rețele de evenimente. Liderul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Grosvenor îl zări de sus, parcă de pe un munte. Clădirile i se părură foarte înalte, foarte înguste și atât de îngrămădite una într-alta, încât își spuse că etajele inferioare rămâneau în umbra aproape toată ziua. Grosvenor se întrebă, în treacăt, dacă nu cumva această particularitate se explică prin deprinderile nocturne ale locuitorilor de demult ai orașului. Vrând să-și facă o imagine de ansamblu, încetă să mai privească separat clădirile. Mai presus de orice, ar fi vrut să afle ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Mișu, fratele lui mai mare, student la Paris, care la sărbătorile de familie venea la București, a văzut domnul doctor Leon Margulis și doamna. Iată că nu uitase acest nume. — Nu-i și-o domnișoară Margulis? a întrebat Alexandru în treacăt. Mișu își făcuse un cerc de mediciniști, deocamdată interesele profesionale îl acaparau mai mult decât cele sufletești. — După câte știu, doctorul are doi copii, o fată, Iulia, și un băiat, Iacob, care... de ce? — Pentru că am avut ocazia să le fac
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
plecat la Giurgiu. — Ce-a fost la operă? — Rigoletto, cu domnișoara Olimpia Mărculescu în rolul Gildei. N-am mai văzut așa ceva, a fost o furtună de aplauze și flori ca-n luna mai, nu ca-n decembrie. Generalul remarcă, în treacăt, că nu i-a spus cine-a fost Rigoletto, ci Gilda, și-l invită să intre. Barzoiul le deschise drumul, întorcând capul să vadă dacă vin și ei. Am rezolvat șarada, dar n-am rezolvat misterul, se repezi conu Costache
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
McAllister. Acesta tresări și se întoarse. Mai mulți bărbați intrau prin zidul masiv la fel de ușor și degajat ca și cum ar fi trecut doar pragul unei uși deschise. Unul, doi, trei - treizeci. Aveau fețele crâncene, în afara unuia singur care, uitându-se în treacăt la McAllister, dădu să meargă mai departe, dar se opri cu un zâmbet pe jumătate amuzat. - De ce vă mirați atât de tare? Cum credeți că am fi putut să supraviețuim în tot cursul acestor ani dacă n-am fi izbutit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
tare? Cum credeți că am fi putut să supraviețuim în tot cursul acestor ani dacă n-am fi izbutit să transmitem prin spațiu obiecte materiale? Poliția statului Isher abia aștepta să impună o blocadă asupra surselor noastre de aprovizionare. În treacăt fie spus, mă numesc Cadron - Peter Cadron! McAllister dădu din cap, așa, de formă. Nu-l mai impresionau câtuși de puțin noile mașini. Erau produsele finale ale erei mașinilor; știința și invențiile făcuseră progrese atât de mari, încât aproape nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
pe nimeni încercând să deschidă ușa. Și, dată fiind șovăiala celor din jur, era perfect posibil ca nimeni să nu fi încercat. Păși înainte, apucă clanța rotundă și trase. Ușa se deschise cu o ușurință nefirească ce-i făcu în treacăt impresia că această clanță se înmuiase chiar în mâna lui. Icnind, ca și cum și-ar fi pierdut respirația, Fara deschise larg ușa: - Jor, strigă el, intră! Polițaiul făcu o mișcare strâmbă - deformată probabil de ceea ce trebuia să fi fost dorința de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
în timp ce Cayle cântărea din ochi degajarea cu care porniseră în această călătorie. La început se simți teribil de intimidat, dar, în scurt timp, deveni mai degajat, luând lucrurile mai ușor. Citi buletinul de știri pe teleecranul din fața fotoliului său. În treacăt se uită și la peisajul care se desfășura sub el, potrivindu-și mica lunetă atașată scaunului pentru a mări imaginea. Se simțea în largul său, când cei trei bărbați se așezară vizavi și începură să joace cărți. Era o partidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ocroti soțul de orice reacție primejdioasă ce ar putea rezulta din acțiunile lui. Nu era o promisiune ușuratică. Încredințase deja această misiune Filialei de protecție, care acționa în măsura în care era posibil să protejeze un om în sfera imperială. Se uită în treacăt, dar cu multă intensitate, la fața lui Lucy. Deși era inteligentă, n-avea să înțeleagă niciodată pe deplin războiul dintre Arsenale și Imperiul Isher. Acesta nici nu era, de altfel, foarte vizibil. Nu se trăgea cu arme de foc, nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
gândea că e mai bine să amine pentru moment hotărârea în această privință. Când intră în "Sala comorilor", simți o furnicătură de la inelul de pe degetul cel mic. O transparență îl verifica din dreapta. Merse mai departe, apoi se întoarse așa, în treacăt, ștergându-i cu privirea pe cei doi bărbați din direcția cărora venise impulsul. Erau oare angajați sau amatori? întrucât avea la el întotdeauna vreo cincizeci de mii de unități monetare, pentru trișorii amatori neplăcerea ar fi fost destul de mare. Zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
se întâmplă peste noapte: începuseră săpăturile la o cale ferată. Și el, și Godun au fost luați prin surprindere: era vorba de o linie nouă, pentru trenuri expres, care se îndreptau către mare. Ei le-ar fi văzut doar în treacăt, câte două pe zi, unul dimineața, devreme, altul - la asfințit, dar tot nu puteau să-și închipuie cum asta le-ar schimba viața. Nu mă pot bucura pentru atât, îi spusese Godun. Trenul ăsta va fi precum lama unei patine
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
îl doare După cum a fost menit. Și pe toți el îi întreabă Dacă știu cumva în lume Astă tainică podoabă, Ăst odor fără de nume. Dar pe cine - ntreabă, tace, Cui prin minte-i poate trece? Numai cântărețul orb Spune-n treacăt cumcă asta E frumoasa fără corp. El i-a spus că-n vremi denante Auzi duioasă veste, Că-n castel de diamante Cea mai mândră fată este; Ochi de - albastru întuneric, Ce lucesc adânc, chimeric, Ca d-iubire două basme
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și mai ales de o inventivitate remarcabilă. Și totuși... Errare humanum est! Râse privind-o ca din întîmplare pe Melania Lupu: Printre alte mici "neglijențe", acest complice voluntar, regizând sinuciderea lui Panaitescu -mă refer la scrisoarea de adio și, în treacăt amintind, putea fi redactată în termeni mai puțin echivoci ― a omis că victima era un dactilograf cu experiență. Folosea metoda oarbă, mai precis bătea cu toate degetele. În consecință, literele din extremitățile claviaturii, atinse cu inelarul sau degetul mic ca
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
CARE CREDEAU OAMENII CĂ LE URMĂREȘTE EL. GLASUL ÎMPĂRĂTESEI SE RIDICĂ PESTE ZARVA CONVERSAȚIEI ȘI PUSE CAPĂT REVERIEI LUI: \ PARI CAM ÎNGÎNDURAT, CĂPITANE HEDROCK. HEDROCK ÎNTOARSE ÎNCET CAPUL SPRE EA. DORISE SĂ-I OFERE MAI MULT DECÎT O PRIVIRE ÎN TREACĂT, PE CARE I-O ARUNCASE PÎNĂ ATUNCI. DAR FUSESE CONȘTIENT DE FAPTUL CĂ OCHII EI VERZI ÎL SUPRAVEGHEAU ÎNCĂ DIN CLIPA ÎN CARE SE AȘEZASE. CHIPUL ÎMPĂRĂTESEI ERA IZBITOR, APROAPE NOBIL. AVEA STRUCTURA FACIALĂ CU POMEȚII PROEMINENȚI ȘI BĂRBIA FERMĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]