2,979 matches
-
și consumul energetic în timpul reîncălzirii, în perioada de activitate și după reintrarea în somnolență. Datele au fost obținute prin calcularea consumului de oxigen (Thomas, 1995). Din analiza acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim ciclu letargic (trezire din hibernare - intrare în hibernare) de 15,3 zile, în care liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 14,2 kj, fiind extrem de mare
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim ciclu letargic (trezire din hibernare - intrare în hibernare) de 15,3 zile, în care liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 14,2 kj, fiind extrem de mare în faza de activitate. Diferența de energie consumată în cazul unei treziri induse este , așadar, de 10,6 kj, ceea ce echivalează cu desfășurarea a trei cicluri letargice
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 14,2 kj, fiind extrem de mare în faza de activitate. Diferența de energie consumată în cazul unei treziri induse este , așadar, de 10,6 kj, ceea ce echivalează cu desfășurarea a trei cicluri letargice spontane. 2.1.6.4. Ecologia hibernării Temperatura constantă a lilecilor aflați în hibernare diferă în funcție de specie, ea fiind controlată de sistemul endocrin. Pentru speciile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
pe care liliecii le folosesc în momente diferite din an, dar în cadrul aceleiași strategii generale de supravețuire. Ransom (1990) consideră că principala diferență dintre somnul diurn din perioada de vară și cel din timpul hibernării constă în controlul proceselor de trezire. La lilieci insectivori, hibernarea include mai multe cicluri letargice, întrerupte la intervale rare și regulate atunci când condițiile de mediu sunt constante. Dar dacă vremea se încălzește și insectele încep să zboare unii lilieci se trezesc, rămânând activi ore întregi pentru
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
se reducă, perioada de letargie se prelungește, acest fapt fiind în concordanță cu strategia de păstrare a rezervelor de grăsime. Pentru liliecii heterotermi, Ransome (1990) definește patru modele de trecere de la letargie la starea de activitate, ce cuprind: 1) două treziri zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
strategia de păstrare a rezervelor de grăsime. Pentru liliecii heterotermi, Ransome (1990) definește patru modele de trecere de la letargie la starea de activitate, ce cuprind: 1) două treziri zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
trecere de la letargie la starea de activitate, ce cuprind: 1) două treziri zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și trezirile spontane fac parte
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3.1. Metode taxonomice Se bazează pe cunoașterea caracteristicilor anatomice
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
au înspăimântat până la panică, deoarece acesta „zâmbea ca în vis “31. Personajele nu-și pot da seama dacă visează sau totul se întâmplă aievea, iar pentru a sugera această confuzie, Eliade folosește des cuvântul „vis“. Urmează somnul celor trei și trezirea în pădure, lângă bungalov: „Nu înțelegeam ce se petrece cu mine. Nu-mi dădeam seama dacă am rămas singur, sau dacă cei doi tovarăși mă așteaptă să-mi vin în fire. Nu știu cât am stat așa, rezemat de trunchi, dar când
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ca în vis“. Când aceștia îi vorbesc lui Dasa de strigătul de femeie auzit, acesta începe să geamă, să pronunțe numele femeii. Prin fața lor trece fantomaticul cortegiu de înmormântare. Apoi totul dispare, chiar și bătrânul. Urmează somnul celor trei și trezirea în pădure lângă bungalov: „Nu înțelegeam ce se petrece cu mine. Nu-mi dădeam seama dacă am rămas singur, sau dacă cei doi tovarăși mă așteaptă să-mi vin în fire. Nu știu cât am stat așa, rezemat de trunchi, dar când
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de subînțeles sau sunt folosite pentru a atrage atenția asupra elementului de text care urmează. Dintre „instrumentele“ autorului, visul ocupă un loc important în opera lui. El apar ca o realitate a vieții diurne, niciodată „normale“, personajul are confuzia dintre trezire și vis, el este derutat de fidelitatea viselor. Pentru Eliade „fără îndoială, visul are structuri mitologice, dar experiența lui o faci în solitudine, iar omul nu este în întregime prezent în ea. Experiența religioasă nu este diurnă și raportul cu
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
STATUT ȘI UN STIL CAPITOLUL I Căutarea unui înțeles OBSESIA UITĂRII Istoria românilor este o istorie de contradicții nerezolvate. Tensiunea ivită din aceste contradicții provoacă o nevoie de seninătate. În mod paradoxal, fiecare generație, începînd cu epoca romantică și cu trezirea naționalităților, se străduiește să construiască un discurs decisiv al identității naționale și, prin urmare, se cufundă în timpul istoricității, tot aspirînd să înceteze povestirea, pentru că, odată încheiată, avînd o veritabilă formă simfonică, expunerea ar asigura o stabilitate sigură a informațiilor și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cine s-au maghiarizat? Nobilimea, cea de nimenea silită, cetățenii liberi în toate celea, oamenii cari aveau cea mai multă posibilitate de-a vorbi și a se purta cum doreau. Sigur e că siluirea deșteaptă o rezistență înzecită și că trezirea naționalităților datează din momentul încercării de-a le deznaționaliza. Fără o schimbare de sistem în privirea aceasta monarhia vecină va fi teatrul unei zădarnice risipe de puteri. Guvernele nu vor ajunge la scopul lor, iar naționalitățile vor fi împiedecate în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de popoare presărate ca insule etnografice în complexe mai mari, c-un cuvânt dreptatea pentru toți. Daca popoarele mici n-ar fi atât de lesne escitabile prin obiecte neînsemnate, daca nu li s-ar distrage atenția de la munca serioasă prin trezirea de mici apetituri politice, relațiile vechi s-ar restabili de la sine. Vizita pe care M. S. Regală Domnul se pregătește a o face I. S. Principelui Bulgariei la Rusciuc va contribui poate a înlătura o seamă de mici dificultăți câte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chiar atunci ieșea în lume edenica pînză, stăteam gol-goluț sub un salcîm din dealul Socolei și analizam fraza lui Dali: "Din pricina unui pîrț foarte lung, dar foarte lung și, la drept vorbind, foarte melodios, pe care l-am slobozit la trezire, mi-am amintit de Michel de Montaigne: acest scriitor povestește că sfîntul Augustin a fost un faimos pîrțoman și că izbutea să interpreteze adevărate partituri." Cînd demontam fraza pentru a zecea oară, tocmai trece magistrul Brînzei: Ce-i bre, nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în secunda următoare mi-a sunat în geniala-mi tigvă următoarea frază, scrisă cam în '52, cred c-o știi: "din pricina unui pîrț foarte lung, dar foarte lung și, la drept vorbind, foarte melodios, pe care l-am slobozit la trezire, mi-am amintit de Montaigne. Acest scriitor povestește că Sfîntul Augustin a fost un faimos pîrțoman și că izbutea să interpreteze adevărate partituri". Ei, ce zici? Ce să zic? Mă calmasem. În turn continua să miroase a eucalipt. M-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
seceri și ciocane. Pe unul din mamuții albaștri de la C.U.G. stă scris și-acum cu alb, nici mai mult nici mai puțin decît: "Trăiască Partidul Comunist Român". O căldare cu văcsea și-o bidinea ar fi suficiente pentru trezirea din visul atît de dulce, visat pînă mai ieri de marele mastodont de sub Cetățuia. Dar de ce, vorba aia, să mă bag. S-ar putea ca lozinca să fie, acolo, mă rog, o opțiune politică, o nostalgie după trecute vieți de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fetițe care, mlădiindu-se felin, începe să-mi pupe continuu pantoful, fixîndu-mă, în același timp, insistent-oriental, cu ochii ei de indiancă și făcîndu-și, repetat, cruce. Creșind, adică. Pînă să-mi revin, îi observ... ce? îi observ... unghiile de la picioare: sidefat-ojate. Trezire din scurtul vis al micului exod. Înapoi, în istoria asta scurtă, de la o zi la alta, eon blestemat! 4 noiembrie Vestea a șocat marea lume literară: excepționala Iris Murdoch, romanciera, s-a afundat în smîrcurile fără speranță ale bolii Alzheimer
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
copilului jetoanele care au obiectele potrivite. Jocul se încheie când se epuizează toate jetoanele rotunde. JOC: „FRUMOS, CURAT ȘI ORDONAT” (NIVEL I, II - 4 jucători) OBIECTIVE: Consolidarea cunoștințelor despre îmbrăcăminte (lenjerie intimăă, culori, nuanțe; Inocularea simțului pentru ordine și curățenie; Trezirea interesului pentru jocul în perechi; Dezvoltarea rapidității în coordonarea oculo-manuală; Sesizarea legăturilor între culoare, formă, poziție spațială. MATERIAL DIDACTIC: 2 suporturi mari de lucru împărțite în 7 coloane („sertare”) de diferite culori și patru rânduri cu îmbrăcăminte (lenjerie intimă, respectiv
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
trag atâtea cărți, cât să aibă toți câte 4 cărți în mână. Fiecare jucător poate tăia oricând, orice carte dacă folosește Jokerul. Locurile câștigătorilor se stabilesc în funcție de numărul de cărți acumulate. JOC: „CINE AJUNGE PRIMUL?” (NIVEL I: 4 jucători) OBIECTIVE: Trezirea interesului pentru jocul în grup; Stimularea comunicării stărilor trăite în timpul jocului; Crearea unei stări de confort și atitudine pozitivă. MATERIAL DIDACTIC: Tablă de joc ilustrată (pliabilă) cu 4 personaje din povești (Puf Alb, Lupul, Vulpea, Scufița Roșieă. De la fiecare personaj
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
în versurile: „Reci și palide-n senin Se ivesc deasupra stele...” 5 Marian Barbu (coordonator), Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Gh. Alexandru, Craiova, 2003. Zgomotul produs în pădure, când păsărelele se odihnesc ascunse între crengile copacilor, duce la trezirea și îngrozirea acestora: „Se ivesc pe jumătate Păsările ciufulite Alarmate și ngrozite...” b. Imagini auditive sunt exemplificate prin versuri ce redau zgomotul și intensitatea acestuia produs de trecerea acceleratului: „Se desprinde larg un zvon Depărtat și monoton Ca un murmur
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
naștere este o potențialitate înscrisă în propria noastră ființă. Nimeni și nimic nu ne poate obliga să evoluăm. Avem de ales între a evolua și a dispărea. Evoluția noastră este o autotranscendență. Aici se află întreaga problemă a raportului între trezirea individuală și trezirea colectivă, care stă în centrul evoluției noastre posibile. Iar evoluția astăzi nu poate fi decît cea a conștiinței. A crea condițiile actualizării acestei evoluții devine astfel o responsabilitate politică. Cuvîntul "revoluție" nu este golit de sensul său
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
potențialitate înscrisă în propria noastră ființă. Nimeni și nimic nu ne poate obliga să evoluăm. Avem de ales între a evolua și a dispărea. Evoluția noastră este o autotranscendență. Aici se află întreaga problemă a raportului între trezirea individuală și trezirea colectivă, care stă în centrul evoluției noastre posibile. Iar evoluția astăzi nu poate fi decît cea a conștiinței. A crea condițiile actualizării acestei evoluții devine astfel o responsabilitate politică. Cuvîntul "revoluție" nu este golit de sensul său prin eșecul revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
într-o profundă și conștientă respirație a ființei"36. Abellio și Fondane erau amîndoi în căutarea respirației ființei. Dar această convertire le e dată doar "cîtorva ființe privilegiate"37. În dreapta ortodoxie a unui mare număr de învățături ezoterice sau gnostice, trezirea nu va fi rezervată decît unei elite. Suntem aici confruntați cu un paradox: potrivit structurii absolute, conștiința este peste tot, ea infuzează totul, acționează peste tot ca forță de convertire, datorită centru-lui său germinativ, care o pune în mișcare. Spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]