7,958 matches
-
conținut și la formă, capabile să diferențieze variatele matrice (genuri) În care poate fi construit un text. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea cercetările de teren conduse de Fr. Boas au evidențiat existența unor termeni-pereche, care apar În vocabularul triburilor din America de Nord: Indienii Tsimshian au un cuvânt aparte pentru mit, pentru a-l deosebi de malesk, o povestire referitoare la aventuri personale sau evenimente istorice. Pentru Tsimshian, mitul este Întotdeauna o povestire despre trecut. Animalele sunt personaje care vorbesc și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu se referă la acele vremuri străvechi, miraculoase, când lumea era total diferită de lumea de acum. La indienii Kwakiutl, cuvântul pentru mit este nuyam; la Chinook este it anam; indienii Thompson folosesc cuvântul spetakl. Toate acestea marchează aceeași diferență. Triburile Salmon din Alaska au cuvântul adaorh, care Înseamnă mit sau poveste adevărată; un adaorh nu este numai povestit, ci și ilustrat de totemuri sau de alte sculpturi În lemn (M. Leach, 1949, vol. I, p. 9). Malinowski, care nu este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ci și ilustrat de totemuri sau de alte sculpturi În lemn (M. Leach, 1949, vol. I, p. 9). Malinowski, care nu este În niciun caz un avocat al acestor teorii, a remarcat existența unor asemenea distincții. În studiul său asupra triburilor Trobriand din Noua Guinee, el observă relația dintre kukuwanebu, folosit ca echivalent pentru termenul european poveste (fairy tale), libwogwo, cu sensul de legendă sau povestire despre fapte din trecut considerate istoric reale și liliu care se referă la narațiunile cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
eliminarea Marelui Maestru al Ordinului Templierilor, Jacques de Molay (și, prin aceasta, distrugerea ordinului și acapararea bogățiilor sale) În urma unui lung proces de vrăjitorie (1307-1311). Nu numai Europa a cunoscut manipularea politică a acuzațiilor de vrăjitorie. În anul 1879, după ce triburile Navaho au fost readuse pe teritoriile lor istorice, mai multe grupuri răzvrătite au Început să atace satele indienilor Zuni și fermele din New Mexico. Cei doi lideri Navaho, Manuelito și Ganado Mucho, temându-se de represiunile autorităților americane, au declanșat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
s-a aplecat asupra vasului, cele două oase s-au mișcat către gura lui. El a scuipat de două ori oasele jos și, apoi, iar le-a prins (J.A. Grim, 2003, p. 94). Descrierea făcută de acest tânăr din tribul Ojibway (America de Nord) ritului de vindecare pe care l-a trăit Împreună cu vraciul Old Man Hay, identifică o succesiune clară de acte magice: invocarea, arătarea obiectelor de vindecare, actul terapeutic și diagnosticarea cauzelor bolii. Prin acestea vindecătorul le demonstrează pacientului și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ojibway (America de Nord) ritului de vindecare pe care l-a trăit Împreună cu vraciul Old Man Hay, identifică o succesiune clară de acte magice: invocarea, arătarea obiectelor de vindecare, actul terapeutic și diagnosticarea cauzelor bolii. Prin acestea vindecătorul le demonstrează pacientului și tribului că a intrat În contact cu spiritul sacru (manitou) și că a acționat conform practicilor considerate normale și benefice de către grup: Apoi a pus oasele pe trupul meu. După ce a terminat de supt, Old Man Hay a scuipat ceva În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi metoda de alegere, un șaman nu este recunoscut ca atare decât după ce a primit o dublă instruire: prima de ordin extatic și a doua de ordin tradițional (tehnici șamanice, nume și funcții ale diferitelor spirite, mitologie și genealogie a tribului, un limbaj secret). Această dublă sarcină, asumată de spirite și de bătrânii șamani, echivalează cu o inițiere (M. Eliade, 1997, p. 28). Viața de zi cu zi a șamanului cunoaște numeroase suferințe și privațiuni, determinate de prescripțiile și interdicțiile care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Malinowski și Evans-Pritchard, antropologii au promovat ideea regimurilor analoage de raționalitate - În sistemul ei de referințe, magia folosește operații logice și proceduri la fel de coerente precum cele puse În mișcare de gândirea rațională, argumentativă și abstractă, specifică lumii moderne: Ceea ce ei (triburile Azande din Africa Centrală - n. M.C.) explică prin vrăjitorie este un aspect particular dintr-un lanț de cauze, care leagă un individ de o Întâmplare naturală și care provoacă un rău. Tânărul care și-a rănit piciorul Într-un ciot
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
porniri afective exagerate (S. Freud, 1991, pp. 149-150). Ca să scape de aceste trăiri, copiii hoardei au pus În mișcare un sistem de substituiri simbolice: tatăl a fost substituit de un animal sacru - acesta a devenit totemul hoardei (ulterior clan sau trib). Cum fiecare totem era legat de un anumit grup de „descendenți”, totemul a creat sistemele de rudenie și, mai important, restricțiile privind relațiile sexuale cu membrii aceleiași familii - cu alte cuvinte, complexul cultural și social al incestului. Animalul totemic a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremonial Okipa al indienilor Mandan (din actuala regiune Dakota de Sud a Statelor Unite ale Americii), observat și descris pentru prima dată În 1832, reprezintă unul dintre cele mai complexe rituri de inițiere analizate de antropologi. În zorii primei zile a ceremoniei, șefii tribului și vracii (medicine men) se adună În coliba rituală Okipa. Tot atunci, de sat se apropie un indian mascat care Îl Întrupează pe Lone Man („Singuraticul” - n.r.), eroul fondator al triburilor Mandan. Acesta este condus la colibă, unde este primit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de antropologi. În zorii primei zile a ceremoniei, șefii tribului și vracii (medicine men) se adună În coliba rituală Okipa. Tot atunci, de sat se apropie un indian mascat care Îl Întrupează pe Lone Man („Singuraticul” - n.r.), eroul fondator al triburilor Mandan. Acesta este condus la colibă, unde este primit În mod solemn de șefi și de vraci. Lone Man recită miturile legate de viața și faptele sale. După aceea, el Începe să cutreiere satul, strângând cuțite făcute din oase, cuțite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vor fi Însemnate. În schimb, el recită diverse mituri de Întemeiere, prin care le amintește bărbaților (femeile și copiii sunt Închiși În colibe și nu au voie să aibă contact direct cu Lone Man) câte lucruri bune a făcut pentru triburile Mandan și le oferă carne de bivol. Seara, se retrage În coliba rituală, unde vin și cei care vor fi inițiați (de la copii de peste 8 ani până la adulți de 20-30 de ani). Lone Man oferă pipa (simbol al puterii sale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
teoretică pe care o implica o asemenea lărgire, el a propus noțiunea de liminoid pentru a defini acele situații analoage interstițiului ritual, dar care nu mai comportă nici orizontul sacral, nici obligativitatea ceremonială și nici adeziunea mistică: Așa cum oamenii din triburi fac măști, se deghizează În monștri, agită diferite simboluri rituale, inversează sau parodiază realitatea profană prin mituri și povești, la fel genurile specifice divertismentului din societățile industriale, teatrul, poezia, romanul, baletul, filmul, sportul, muzica rock, arta, pop-art-ul etc., se joacă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de departe sau de aproape colțurile (arkan) construcției În formă de cub și, În special, colțul În care se găsește Încastrată Piatra Neagră, care, Încă Înainte de Revelație, reprezenta un semn principal al sacralității templului, obiect comun de cult pentru toate triburile. ș...ț Cele șapte Înconjurări sunt prilej de meditație și rugăciune, gesturi neprescrise formal În Scripturi. Cu toate acestea au fost compuse texte pentru rugăciune, pe care pelerinul le recită sau le repetă după o persoană calificată sau, cel mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cocoșul deasupra și acesta scurmă. Împrăștiind țărâna În toate direcțiile, făcând astfel să apară pământul locuibil.” (I.-P. Laleye, 1996, pp. 614-618) Mitul Dogon. „Amma este numele de care etnia Dogon Îl dă Ființei Supreme, creatorul tuturor lucrurilor. Cei din triburile Dogon afirmă că el nu se Întemeia pe nimic, Înțelegând prin aceasta că nimic nu Îi era anterior. Oul sferic al lui Amma era perfect Închis, alcătuit din patru părți numite «clavicule» ș...ț Voind să creeze lumea, Amma s-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
foc și apă, renaște prin Învierea miraculoasă a zeului Pariksit (M. Eliade, 1986, pp. 227-231). Același scenariu mitic apare și În mitologia zoroastriană și În cea scandinavă (M. Eliade, 1981, pp. 348-350; G. Dumézil, 1968, pp. 42-48). O versiune a triburilor guarani din America de Sud vorbește despre ...o oboseală cosmică, o epuizare universală: „Sunt ostenit”, geme pământul, „sunt Îmbuibat de cadavrele pe care le-am Înghițit; lasă-mă să mă odihnesc” ș...ț Și apele Îl implorau pe Creator să le dea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de provinciali rămași în Dacia, deținători de terenuri, se cer trecuți peste Dunăre, în sud, să încheie o înțelegere cu împărații pentru acordarea de noi pământuri. Situația la Dunăre, la începutul secolului al IV-lea, era aceasta: germanii aparținând diferitelor triburi se luptau între ei, anihilându-se unii pe alții, carpii și sarmații, supuși unor lovituri grele din partea romanilor, erau ca și distruși. În felul acesta, se lărgește și se asigură locul (spațiul) pentru populația romanică autohtonă. La începutul secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și Olteniei au rămas în afara dominației Imperiului, urme ale prezenței lor avem la Sucidava, unele fortificații au fost refăcute și acolo s-a construit o bazilică creștină. Așezările romano-bizantine de pe malul nordic au întreținut legături (în secolele IV-VI), cu triburile de alogeni din nordul Dunării și cu autohtonii daco-romani. Stăpânirea Imperiului pe malul de nord al Dunării a fost lichidată în anii 599-600, când avarii și slavii au atacat și devastat complet regiunea din sudul Dunării și au distrus multe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dobrogei), iar Vitalian asediază Constantinopol pe mare, dar flota sa este distrusă de "focul grecesc". După moartea lui Anastasius, succesorul său, Justin I (518-527), înfruntă la Dunărea de Jos un nou pericol, acela al slavilor (vezi cap. 5). Anții, un trib slav, trec Dunărea, dar sunt masacrați de bizantini. Deși hunii, slavii și bulgarii au continuat să atace și să jefuiască în Sciția Mică, s-au construit fortificații noi. Noul împărat, Justinian (527-565), și-a îndreptat atenția spre frontiera de nord-est
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Constantin IV Pogonatul (641-685), slavii se stabilesc masiv în sudul Dunării, apoi bulgarii conduși de Asparuch înfrâng pe bizantini la gurile Dunării, traversează Dobrogea (Sciția Mică) și se stabilesc în nord-estul Bulgariei, în apropierea Varnei, unde au supus cele șapte triburi slave (679) și, în 681, încheie un tratat cu Bizanțul. La sfârșitul secolului al VI-lea și prima jumătate a secolului al VII-lea, Dobrogea (Sciția) a suferit invazii pustiitoare, orașele sale au fost distruse și provincia de graniță a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
această realitate, ceea ce probează formarea în mediul creștin dunărean a conștiinței apartenenței la "Romania" (creștină). Nucleele creștine nord-dunărene s-au consolidat sub Diocletian, când numeroși creștini s-au refugiat la barbari, dar și în secolul al IV-lea, prin pătrunderea triburilor germane (goții) din nordul Mării Negre în regiunea Dunării de Jos. Ca factori externi importanți ce au contribuit la consolidarea și răspândirea noii religii, la sud și est de Carpați, menționăm construirea de romani pe malul stâng al Dunării a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Și locurile de pelerinaj din Scythia Minor au avut un rol în atragerea creștinilor din nordul Dunării. Un rol decisiv în ascensiunea creștinismului la nord de Dunăre l-a avut implicarea directă a autorităților imperiale în propagarea religiei noi printre triburile germanice, fapt cu urmări importante și pentru populația autohtonă getică și daco-romană. Istoricii au subliniat motivația politică a convertirii și prioritatea puterii laice în fața celei ecleziastice în misiunile creștine printre barbari. În nordul Dunării, acțiunea de convertire la creștinism a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îndrepte spre scaunul său din Remesiana, aflat în îndepărtata Dacie (la "dacii arctici" spune Sf. Paulin), unde își desfășura misiunea evanghelizatoare. Aflăm că Sf. Niceta predica în limba latină pentru răspândirea credinței și desfășura și o lucrare de "romanizare" printre triburile barbare de aici, bessi, sciți, dar și geți și "amândouă felurile de daci". Aceste afirmații ale lui Paulin de Nola au provocat vii dezbateri și s-au formulat diverse ipoteze în legătură cu aria misionară a Sf. Niceta. D. M. Pippidi a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fost un apărător al ortodoxiei, cf. deciziilor primelor două concilii (sinoade) ecumenice și un teolog cunoscut al vremii sale.31 Biserica din Gothia Episcopul Ulfila Pe parcursul secolului al IV-lea, în teritoriile extracarpatice, au existat mai multe nuclee ortodoxe în interiorul triburilor de vizigoți, aflate sub ascultarea unor episcopii-unul dintre ele se afla în teritoriile lui Athanarich, în Moldova, pe cele două maluri ale Prutului. Regii vizigoți din Muntenia au luat măsuri severe împotriva credincioșilor creștini. Este menționat, în acest context
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de origine latină, ca și cel primit de vizigoți în masă, în sudul Dunării, de factură greco-orientală, au evoluat independent, fără influențe reciproce, în împrejurări istorice diferite. Să reținem că, în secolele IV-V, toate vestigiile creștine aparțineau autohtonilor, dintre triburile (populațiile) alogene imigrate nici unul nu era creștin. Majoritatea obiectelor creștine din secolele V-VI provin din așezări, foste castre și orașe romane, unde populația autohtonă continua să viețuiască. În cimitirele și așezările gepizilor nu s-au descoperit obiecte creștine. Abia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]