2,347 matches
-
a obține independența. După domnia sa Imperiul Otoman inaugurează un regim de dominație care limitează libertatea de mișcare a Țărilor Române. Țara Românească mai aproape de Imperiul Otoman parcurge la Începutul secolului al XVI lea O perioadă de mare dificultate.Țara plătește tribut Porții păstrându-și În schimb autonomia internă și instituțiile țării. Dintre domniile mai importante amintim: Radu cel Mare (1495 1508) Neagoe Basarab (1512-1521) Radu de la Afumați ( 1522-1529 Mircea Ciobanul ( 1545 1559) Petru Cercel (1583-1585) Transilvania , organizarea politică a voievodatului se
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Își păstrau autonomia, instituțiile statului, Întreaga structură administrativă și politică, frontierele cu unele pierderi teritoriale. Imperiul urma să respecte principiul alegerii domnilor de către țară. Desigur, turcii manifestă constant tendința de Încălcare a angajamentelor. Principala Îndatorirea Țărilor Române a fost plata tributului, haraciului, peșcheșurilor. Cheltuieli imense necesitau și cumpărare domniilor. Presiunea politică și economică de la sfârșitul sec. XVI se accentuează și datorită crizei monetare a Imperiului Otoman. În plus se manifestă tendința turcilor de a controla domnia În condițiile reevaluării planurilor antiotomane
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
activitate externă limitată. Vasalitate - raport contractual În Evul Mediu Între senior și vasal bazat pe fidelitatea personală. Pașalâc - provincie a Imperiului Otoman Capitulații - acte juridice semnate În sec. XIV-XVI Între Poartă și Țările Române, care prevedeau obligații reciproce după acceptarea tributului ca simbol al răscumpărării păcii mahomedane și al suzeranității otomane. Poarta recunoștea instituțiile, legile și credința locuitorilor Țărilor Române. Mihai Viteazul (1593 - 1601) Marile puteri ale sec. al XVII lea: Imperiul Otoman Polonia Imperiul Habsburgic Rusia Domnia sa a coincis cu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Adunare a Țării, era formată din mari boieri, clerul Înalt, boierimea mică și mijlocie și curteni era Întrunit la cererea domnului, era convocată cu ocazii speciale cum ar fi alegerea domnitorului, declara război, Încheia pace, lua decizii legate de plata tributului către Poartă, decizii generale legate de reformarea societății ( exp. În timpul lui Constantin Mavrocordat). Evoluții: sec. XVII -Adunarea Stărilor Își definea mai bine atribuțiile, se face distincția Între sfat - divanul, Domnesc al marilor boieri, sobor-adunarea fețelor bisericești și Adunarea a toată
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a obiectului. Hominizarea stă mărturie pentru o geneză tehnică, mai exact, pentru o tehnicitate "cu doi poli" sistemul mână-unealtă, pe de o parte, sistemul față-limbaj, pe de alta. Cele două se dezvoltă împreună și unul prin celălalt, dar a plăti tribut celuilalt sistem nu este deloc plăcut. De unde disprețul umanist pentru tehnică. Și repugnanța noastră, după treizeci de mii de ani de la primele imagini, de a concepe invenția estetică în prelungirea tendinței tehnice inerente evoluției ființei vii. Așa cum scheletul s-a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
momentul în care Dubuffet îi dădea legitimitate teoretică în frumoasele lui Scrieri: la începutul anilor șaizeci. Astfel, "non-cultura" nu mai era tributară "asfixiantei culturi". Dar devenind la rându-i o cultură cu drepturi depline, căreia trebuie să i se plătească tribut. Devenirea artistică îi cuprinde și pe "anarhiști". Trecerea de la idol la opera de artă este paralelă cu trecerea de la manuscris la tipar, între secolele al XV-lea și al XVI-lea. Iconoclasmul calvinist se dezvoltă în elanul lui Gutenberg și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
1324 să fie în stăpânirea lui Basarab I); regele Carol Robert de Anjou a inițiat o campanie militară împotriva lui Basarab I (1330), pentru recuperarea Banatului de Severin: Basarab s-a oferit să-i restituie Banatul de Severin și un tribut de 7000 mărci de argint (74 kg aur), fiind refuzat de regele maghiar; bătălia a fost dată la Posada la 9-12 noiembrie 1330 (pe drumul de întoarcere de la Târgoviște), fiind câștigată de Basarab I; informații despre bătălie oferă lucrarea “Cronica
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în calitatea de conducător al întregii administrații a statului, domnul îi numea pe marii dregători; titlul de voievod (comandantul suprem al armatei), îi dădea dreptul să strângă birul, (dare destinată, în general, acoperirii cheltuielilor de apărare sau răscumpărării păcii prin tributul impus de puterile străine). Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 a influențat politica unor domni: Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu în Țara Românească; Dimitrie Cantemir în Moldova. au eșuat în încercarea de refacere a autorității domnești, iar evoluția domniei pământene
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Rovine (17 mai 1395), loc neidentificat, situat probabil în zona muntoasă și s a încheiat cu victoria domnului muntean: nu a putut fructifica victoria deoarece boierimea a trecut de partea lui Vlad Uzurpatorul, care a preluat tronul, (acceptase să plătească tribut turcilor), fiind obligat să se retragă spre Nord pentru a aștepta ajutorul regelui Ungariei. -în 1396 cruciații europeni, burgunzi și germani, conduși de Sigismund de Luxemburg, au organizat cruciada antiotomană de la Nicopole, la care a participat și Mircea cel Bătrân
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Dobrogea), încă până la Marea cea Mare și singur stăpânitor al cetății Dârstor (Silistra)” În 1417 sultanul Mahomed a inițiat o campanie militară în Țara Românească la sfârșitul căreia: o a anexat Dobrogea; o i-a impus domnului muntean să plăteasca tribut; o a ocupat cetățile Giurgiu și Turnu. -După aceste evenimente Mircea a încheiat pace cu turcii, prin care: o se garanta autonomia Țării Românești; o se garanta credința locuitorilor munteni. -Mircea cel Bătrân a făcut din Țara Românească un factor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
lui Vlad Dracul, a venit la tron pentru prima domnie în 1448; -a urcat pe tronul Țării Românești în 1456 (a doua domnie), cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara; -a fost un dușman declarat al turcilor; 109 -a refuzat să plătească tribut turcilor (1459), ceea ce l-a determinat pe sultan să încerce să-l atragă într-o cursă, trimițându-l pe Hamza Pașa de Vidin să-l aducă la Constantinopol; Vlad și-a dat seama și l-a tras pe Hamza în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
acțiunea lui Ștefan s-a încadrat într un efort mai larg de oprire a expansiunii otomane la care mai participau din 1463 Veneția, hanul Turkmen, Ungaria, etc -în 1474, sultanul Mahomed al IIlea i-a cerut lui Ștefan: o să plătească tributul restant; o să cedeze Chilia și Cetatea Albă. Ștefan a refuzat și a cerut ajutor puterilor creștine (a primit ajutor doar de la secui 5.000 de luptători și 800 de ardeleni); -în 1475, sultanul a organizat o campanie militară împotriva Moldovei
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
anii următori Ștefan a căutat să încheie noi alianțe, dar acest lucru a fost imposibil deoarece o parte din statele creștine au încheiat pace cu turcii: o Veneția în 1479; o Ungaria în 1483. -Ștefan acceptă în 1481 să plătească tribut 6.000 de galbeni. o în 1484, Baiazid i-a cerut lui Ștefan tribut neplătit, și pentru că acesta a refuzat a cucerit cetățile Chilia și Cetatea Albă (1484), transformând Marea Neagră într-un „lac turcesc”. -Domnul Moldovei a căutat sprijin în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
imposibil deoarece o parte din statele creștine au încheiat pace cu turcii: o Veneția în 1479; o Ungaria în 1483. -Ștefan acceptă în 1481 să plătească tribut 6.000 de galbeni. o în 1484, Baiazid i-a cerut lui Ștefan tribut neplătit, și pentru că acesta a refuzat a cucerit cetățile Chilia și Cetatea Albă (1484), transformând Marea Neagră într-un „lac turcesc”. -Domnul Moldovei a căutat sprijin în Polonia, depunând jurământ de credință regelui Cazimir al IV lea, la Colomeea (1485); o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
depunând jurământ de credință regelui Cazimir al IV lea, la Colomeea (1485); o alianța nu i-a asigurat sprijin lui Ștefan deoarece Polonia a încheiat pace cu turcii; o Ștefan a fost oligat să facă același lucru (1487), reluând plata tributului (3000 florini venețieni), recunoscând suzeranitatea sultanului. 3) Lupta împotriva Poloniei. -După moartea lui Cazimir al IV-lea, relațiile cu Polonia s-au deteriorat, noul rege Ioan Albert, dorind să-l înlăture pe Ștefan de la tron, pentru a-l aduce pe
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
înmormântat la Mănăstirea Putna. o a lăsat urmașilor o țară puternică și respectată care și-a păstrat propria organizare și a fost stavilă în calea expansiunii otomane. -În sec. XV Moldova și Țara Românească au fost obligate: o să accepte plata tributului; o să se resemneze cu pierderea cetăților: dunărene Giurgiu și Turnu; pontice Chilia și Cetatea Albă. În schimbul acestor renunțări Imperiul otoman a recunoscut autonomia celor două țări, statut înscris în convenții numite capitulații. 2. Diplomație și conflict în sec. XVI - XVIII
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
acordul Sfatului domnesc, în care boierii Buzești au deținut un loc central; -intrarea Țării Românești în alianță a determinat declanșarea răscoalei antiotomane. 1. Războiul antiotoman -în momentul în care a fost instalat domn (1593), Mihai Viteazul plătea Porții otomane un tribut de 155.000 de galbeni; -la 13 noiembrie 1594 a început la București răscoala antiotomană când: au fost omorâți creditorii levantini; a fost atacată garnizoana otomană cantonată în București. -după acțiunile din București Mihai Viteazul a vizat linia Dunării: a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
la creșterea numărului de țărani dependenți). -otomanii au reluat ofensiva în Ungaria reușind să-i învingă pe habsburgi, determinându-l pe Mihai Viteazul să încheie pace (iulie 1597): o sultanul îi recunoștea lui Mihai domnia pe viață; o era redus tributul la jumătate; o Mihai a recunoscut suzeranitatea otomană. -La 30 mai/9 iunie 1598 a fost semnat Tratatul de la Mănăstirea Dealu între Mihai Viteazul și Rudolf al IIlea, împăratul habsburgilor, prin care: o împăratul trebuia să plătească 5000 de oșteni
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
denumite și fiscale, la dispoziția autorităților statale 1. O asemenea evoluție era posibilă chiar pe căi pașnice de instituire a impozitului În viața socială, dar este verosimilă și o altă cale; ca aceea de transformare a jafurilor de război În tribut, impus populațiilor cucerite de către Învingător.2 1 Sub aspect etimologic, termenul „impozit” Își are rădăcinile În limba latină În care circula „impositu” cu Înțelesul de obligație publică sau dare impusă cetățenilor de către stat, de la care au provenit cuvintele „impôt” În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
vorbește despre „compromiterea oarecum definitivă a latinismului” încă la începuturile Academiei Române și de constituirea limbii române „în epoca simbiozei slavoromanice, care a început în a doua jumătate a secolului al VI-lea și în secolul următor”, plătind astfel și el tributul cuvenit orientării neogramatice. I. Iordan nu numai că nu l-a putut urma pe Philippide în cercetarea istoriei limbii, dar a și avertizat în cartea dedicată vieții și operei profesorului său că „soluțiile propuse de acesta sunt sortite să se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
populară. Bazată pe ideea arborelui genealogic, pe transhumanță, nomadism și năvăliri barbare, etimologia tradițională a cantonat gândirea istorică în latinitate, lăsând doar limbii albaneze șansa de a oferi câteva date vagi despre limba unui imperiu căruia Roma îi plătea cândva tribut. Totodată această etimologie a anulat latina vie care a contribuit, pe substraturi zonale specifice dar unite prin continuitate globală a materialului lingvistic, la devenirea limbilor spaniolă, franceză, română, italiană etc., și a luat ca sorginte a limbilor romanice latina scrisă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în imposibilitatea de a-și verifica gândirea în dispute științifice, a reușit să jaloneze perceperea evoluționistă a constituirii fenomenului etnolingvistic românesc. El a fost oripilat de minimalizarea până la anihilare a autohtonilor, de desconsiderarea implicării lor, cărora Roma le plătea cândva tribut, în constituirea neamului românesc. Vorbind de vechimea limbii române el are în vedere faptul că această vechime nu a putut fi adusă de coloniștii latini, întrucât autohtonii veneau cu limba, cultura și mitologia lor proprie din adâncul istoriei. Vorbind de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la începuturile umanității, preocuparea pentru însănătoșire nu s-a centrat pe etiologia durerii, doar dacă agentul cauzator era la vedere, ci pe simptom, pe atenuarea și dislocarea acestuia. De aici, dificultatea vindecării fără complicații sau sechele. Ne putem imagina ce tribut au plătit colectivitățile arhaice, respectiv primitivii și ce tribut mai plătește încă ignoranța. De la autoîngrijire s-a evoluat la îngrijirea altuia, prin disponibilitățile manifestate de unii membri ai grupurilor, prin acumularea de experiență și rezultatele pozitive înregistrate. Este faza în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
centrat pe etiologia durerii, doar dacă agentul cauzator era la vedere, ci pe simptom, pe atenuarea și dislocarea acestuia. De aici, dificultatea vindecării fără complicații sau sechele. Ne putem imagina ce tribut au plătit colectivitățile arhaice, respectiv primitivii și ce tribut mai plătește încă ignoranța. De la autoîngrijire s-a evoluat la îngrijirea altuia, prin disponibilitățile manifestate de unii membri ai grupurilor, prin acumularea de experiență și rezultatele pozitive înregistrate. Este faza în care actul curativ iese din dispersia anonimă și se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
evrei, reușind să-i elibereze prin victoria macabienilor asupra sirienilor lui Antioh Epifanes. Hanuka (anul 163 î.Chr.) este sărbătoarea evenimentului. Evreii revin la legea lor și frecventarea Templului. Helenismul este în continuare activ și acțiunile grecilor dezagregante. Libertatea cerea tribut. Evreii din Alexandria și alte orașe egiptene se îmbogățeau făcând comerț portuar. Unii ajung în mari funcții civile și militare. Romanii îi supun pe toți ocupând Ierusalimul asediat și bombardat de către Pompei. Iudeea nu mai este stat independent. Palestina e
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]