1,787 matches
-
germană, un harnic membru al Societății Scriitorilor români. În 1927 a promovat doctoratul în litere la Universitatea din Cernăuți. La Chișinău și Bălți a fost un stâlp al românismului pe care l-a promovat ca intelectual și purtător al steagului tricolor... * Liviu Marian, împreună cu Gh. Tofan, alături de A. de Herz, S. Pușcariu, Ion Minulescu, D Anghel, C. Pavelescu, Sadoveanu și Caton Theodorian, în 1910, cu prilejul celui de al doilea turneu al Societății scriitorilor români” la șezătorile bucovinene - fotografie din Junimea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scrierea unor scrisori anonime ostile regimului se puteau primi 9 ani de închisoare. Întrebarea este cum reușeau organele de represiune să afle autorii acestor anonime? Este clar că numărul informatorilor și colaboratorilor Securității era extrem de mare. Pentru confecționarea unei banderole tricolore (document 122) s-au pronunțat sentințe de 15 ani muncă silnică și 8 ani degradare civică etc. Un artist liric ieșean (document 144) va fi condamnat la 20 de ani muncă silnică pentru că, într-o discuție, l-a elogiat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
celebrul „Birou politic”, care era renumit În primele decenii comuniste prin „portretele” purtate cu fast de atâtea și atâtea delegații ale fabricilor și instituțiilor! - și, mai ales al „unuia” - „prim-secretarul”, „secretarul general” și apoi „președintele” cu sceptru și cocardă tricoloră. Această concentrare teribilă a puterii În persoana unui singur individ a creat o simbolistică care, cum am văzut după 22 decembrie, s-a răsfrânt, s-a „revărsat” asupra celui ales, de data aceasta prin vot liber, secret și universal. Și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tot scutar la dânsul a rămas. Nu te da, măi Grigoraș! Nu mă dau, fa, l-ași! Ia mai cată la opinci Și mai sus la bernevici. Uite ceia, bine zici! [Oglinzi, Cetatea Neamț-Humulești] La primăria Oglinzi, la ferestre, storuri tricolore. CHESTIA ȚĂRĂNEASCĂ 1) Broșura lui Haret. 2) Recensia lui Gâdeiu despre acea broșură. 3) Broșurile doctorului Manolescu. 4) Studiul d-rului Lupu din Viața Românescă nr. 2. 5) Contribuții la munca p. ridicarea poporului de Sp. Popescu. 6) Studiul lui C.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Chestia Azotului în agricultură. Descartes Discurs asupra metodei trad. Lăzărescu O. Minar Să-l urmăm (preia) Schimbarea la față! de Mircea Eliade. 17 Iulie 1919 BASARABIA* Spre Bălți la Slobozia Cușalăucei. În Unghenii Basarabiei văd un ovrei din Soroca, cu tricolor la șapcă. Convorbire cu el. Mergând de la Ungheni înainte, printre săcară, grâie și oarze, careva spune că undeva, în dreapta, este un stâlp de piatră despre care țăranii spun că a fost făcut de o cucoană când s-a schimbat granița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
elicopterul din Comitetul Central să-și găsească un adăpost de teama poporului pe care îl înfometase, îl torturase, cu convingerea că ei sunt veșnici. Coloana de protestanți era flancată de câțiva bărbați care purtau pe brațul drept câte o banderolă tricoloră, ceea ce dădea marșului o imagine de manifestare patriotică românească și reacției populației din acea zonă a Bucureștiului una de susținere prin aplauze și urale. Ajunși la Televiziune, câțiva dintre protestatari avuseseră grijă ca, pe drum, să se mai organizeze, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
doilea și al treilea, dacă iau în considerare componența inițială a respectivei delegații, întrucât, pentru a se conforma uzanței, observate la trecerea mulțimii prin Piața Victoriei, delegația a decis ca fiecare membru să-și pună pe brațul drept o banderolă tricoloră. De unde să se procure astfel de banderole? Desigur de la direcția protocolului, care era dotată cu astfel de material pentru diferite ocazii festive sau comemorative. Așa s-a făcut că ne-am pomenit cu vizita colegilor desemnați să se deplaseze la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mare a Primăriei, și în drumul lor spre gară sunt întâmpinați de cohorta ostașilor moldoveni, care le ies înainte cu steagul național al întregului popor românesc. La despărțire, învățătoarele moldovence dau voluntarilor ardeleni buchete de flori legate cu minunate panglici tricolore și le urează din inimă: să le fie presărat cu flori drumul lor biruitor spre Transilvania. Altă dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai ostașilor moldoveni, care, adunați la Congresul din Chișinău, hotărăsc autonomia Basarabiei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
gara Copșa Mică, cu un tren special. Tinerii din Axente Sever, printre care era și Tata n-au mai avut loc În vagoane. Cu entuziasmul specific vârstei au pregătit În grabă câteva căruțe, Împodobindu-le cu flori, covoare și steaguri tricolore și cu românismul În suflet au urmat drumul Tribunului Axente Sever spre Alba, cetatea pătimirii ardelene, devenită inima României Mari. În zilele mai reci, cubicul și Visa Înghețau și ne scoteau din casă de dimineața până seara. Plecam din casă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pictată harta României În toată splendoarea ei. Sunt punctate județele țării cu biserici și chipul Sfintei Cruci. În partea de sus, pe hartă, este pictată icoana Maicii Domnului cu Pruncul În brațe. De o frumusețe uimitoare și conturată cu steagul tricolor. Sub ea scrie: „Maica Domnului, Ocrotitoarea României”. Apoi vezi pictați Înaintașii noștri sfinți: Sf. Daniil Sihastru, Sf. Ioan Iacob Românul, Ștefan cel Mare și Sfânt, Constantin Brâncoveanu cu fiii lui și sfetnicul, Sf. Ioan de la Suceava și alții. Pe peretele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Pia și Vintilică, trimis de Lia să mă sărute. Prezența copilului era o mângâiere pentru mama. [Când era să mă urc în automobil cu buchetele de flori primite de la prieteni, Moos spuse femeii care mă însoțea să le scoată panglicele tricolore; chemai atunci pe Pia și, strângându-le frumos, i le dădui: „Pune-le bine, Pia, pentru întoarcerea noastră și alor noștri“. Apoi, cu multă demnitate, ne strânserăm mâna englezește și mă urcai lângă șofer, refuzând locul lângă ofițer: „Nu vreau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și că băiatul Ion era din ce în ce mai suferind. 10 mai. corespondență 10 Mai! Ce să mai zicem? Acum un an deja ni se părea sărbătoarea tristă fără de bătrânii suverani, dar ăst timp? Lia a îmbrăcat pe Vintilică țărănește, cu o panglică tricoloră peste piept, și l-a dus la stăriție să strige: „Trăiască România!“ Eu, asemenea, îmi pusesem portul românesc și am poftit pe maica stariță și [pe] Evlampia la prânz. Era prima zi caldă, în care nu am făcut foc. Ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îi aduseră dis-de-dimineață tufănele din grădinile lor, starița, o cămașă țărănească frumos cusută cu șabace. La orele 5 i-am frânt turta pe cap, el așezat pe o doniță în care pusesem o sticlă cu vin, i-am tăiat moțul (tricolor, nu roșu), copiii preoților au strigat „Ura“! Vintilică, neștiutor de mai bine, era foarte mulțumit și mândru, eu însă, văzând împrejurul nostru numai pe maici, pe Fräulein și pe d-na Ionescu, găseam sărbătoarea foarte tristă, comparând-o, fără voie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe străzi. armistițiul în așteptarea aliaților A doua zi nu au intrat aliații noștri, cum se zvonise, dar populația îi aștepta cu încăpățânare și manifestațiile se succedau. Școlile nu mai funcționau, elevii fiind prea preocupați să cutreiere străzile cu drapele tricolore ieșite din pământ, din iarbă verde. La Cercul Militar, „Hauptwache“, au venit jandarmi în locul celor 100 de soldați germani rămași. Steagurile și le strânseseră, dar mulțimea s-a repezit să dea jos pajura, firma și hampele steagurilor, le-au luat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
FINALĂ ALE CUPEI CHALLENGE LA HANDBAL MASCULIN HANDBAL 1 NOIEMBRIE Tineret, mândria Științei Reprezentativa de tineret a României s-a impus în fața Italiei (33-22) la ultimul amical susținut în cadrul turneului din Tunisia. În acest meci, cel mai bun marcator al “tricolorilor” a fost băcăuanul Gabriel Bujor, autor a 5 reușite. De altfel, reprezentanții Științei Municipal Dedeman s-au remarcat unul după altul în fiecare din cele trei jocuri de pregătire disputate. Tonul l-a dat interul dreapta Cristian Ghiță, golgeter cu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Iași, 1904. Cel mai important eveniment petrecut în timpul cât Gane era prefect de Dorohoi a fost vizita domnitorului Cuza, fapt prezentat pe larg în volumul Zile trăite: "O mulțime nebună foia acum pe strade și dădea orașului împodobit cu steaguri tricolore și arcuri de triumf un aspect de mare sărbătoare... Și nu era un entuziasm de comandă care mișca aceea sumedenie de oameni, ci era sincer, viu, pornit dintr-un adânc simțimânt de iubire pentru primul domn al Principatelor Unite". 1864
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Sturdza nu avusese fericirea să vadă în zidurile sale o față domnească. Toată lumea își pierduse capul. Nu mai era Dorohoiul cel sărac, nepopulat, monoton din toate zilele. O mulțime nebună foia acum pe strade și dădea orașului împodobit cu steaguri tricolore și arcuri de triumf un aspect de mare sărbătoare. Parcă se trezise locuitorii dintr-un lung somn și acum se bucurau de viață. Și nu era un entuziasm de comandă care mișca acea sumedenie de oameni, ci era sincer, viu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și, mai mult decât tipografia, un pretext pentru afaceri de in termediari cu beneficii fără muncă, rezultate dintr-o simplă rezoluție minis te rială obținută de hatârul Caselor Naționale, sau al generalului Ion Manolescu, pe o hârtie cu en-tête-ul În tricolor al Răsăritului și acordând acestuia comenzi importante de tipărituri, pentru care acea gioarsă de tipografie din strada Sf. Apostoli În nici un caz nu era utilată ca să le execute, dându-le, la rândul său, mai departe tipografiilor din Dudești și Văcărești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dimineață și până În noapte bieții tipografi evrei, lucrând pe nimica toată, cu balabusta și cu copiii lor, pentru ca „diferențele“ - ei, vezi? aici e aci: diferențele! - să intre pe nemuncite În buzunarul intermediarului cu rezoluția ministerială la mână, adică În buzunarul tricolor al tipografiei Răsăritul, cum și În cel al complicelui său, samsar la asemenea afaceri, evreul cel roșcovan, băgăcios și isteț, cu nume schimbat pentru ocazie În Coman, dat afară de mine pe ușă și intrat pe fereastră prin insistențele generalului - a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
patrafirul Sf. Patriarhii, o operă pioasă de reamenajare a cimitirelor cu ostași morți pentru Patrie, construindu-li-se, adică, monumente, capele, cruci, troițe, lespezi, candele, grilaje, alei și plantații funerare, prilej de sub scripții patriotice pentru Cultul Eroilor, noua sa Întreprindere tricoloră, după tipicul altei Întreprinderi naționaliste-foc și cu un comitet de generali cu mâncărimi la limbă și la condei: Cultul Patriei de sub președinția lui Marin ștefănescu, pro fesorul de la Cluj, „Nenea Marin“ al nostru, filozoful idealist, mistic și ortodox de la ședințele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mesc iu-bi-ta ta... etc. Cântece de dor și de amor - 1900 AM FOST, CUM SĂ VĂ SPUN?, UN MARE BERBANT ÎN VIAȚA mea, așa cum m-arată fotografiile din tinerețe, În ghete de ghems cu gumilastic și cu urechile verzi sau tricolore, iar mai Încoa’ În ghete cu stofă gris și cu nasturi de sidef Într-o parte, ziua-noap tea În jachetă pe talie, cu pălărie tare „Melon“ pusă pe ceafă, ori În redingotă și cu pălărie de pai cu borurile mari
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de la unitățile de grăniceri din Iași și din Ungheni, ca să ne permită sa trecem pe podul de cale ferată de la Ungheni. De la Iași ne-a ajutat colonelul Butnaru de la unitatea militară de grăniceri, care mi-a dat și două stegulețe tricolor. Am plecat din Iași la 22 octombrie 1993, când, la orele 8 dimineața, ne-am adunat la teiul lui Eminescu din grădina Copou. Au fost reprezentanți de la Radio Iași și de la televiziunea publică, anunțați de domnul Mircea Druc, care aflase
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
odihnim în acea noapte. Am admirat școala, o școala frumoasă, pereții claselor împodobiți cu toți clasici noștri, ai culturii românești. înainte de a ajunge la școală a trecut pe lângă noi o căruță cu câțiva tineri care, văzându-ne că purtăm stegulețe tricolor la rucsacurile pe care le aveam în spate, strigau după noi să înghițim stegulețele și alte cuvinte ce nu merită a fi reproduse. A fost un gest de provocare și noi nu am răspuns în nici un fel. Directorul școlii ne
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
adunată, Ion Ungureanu, Nina Culicovschi, Petre Teodorovici, Gheorghe Țopa, d-na și d-l. Marin, (părinții Doinei), fiul regretaților artiști, Cristofor, scriitori, artiști, prieteni. Slujba de pomenire a fost oficiată de către regretatul preot Vasile Petrache. Pe mormânt am pus steagul tricolor adus de la Iași, punga cu pământul sfințit a fost sărutată de către părinții Doinei Teodorovici și de mulți alții, apoi pământul a fost împrăștiat pe mormântul regretaților artiști. A fost un moment deosebit de emoționant și de dureros. Acest drum de suflet
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
s-a bucurat. Nimeni, și nici astăzi nu se bucură. Da’ așa am auzit astă-noapte la radio, că să se voteze secera și ciocanul. Apoi cine s-o mai duce să voteze, să iasă comuniștii înapoi și să dea steagul tricolor jos, ticăloșii! Se stăruie Nina și-i duce lui Ilie de mâncare conserve, ulei, poate și carne dacă i-o primesc aceia de acolo. Este greu, a îmbătrânit și Nina săraca! La patruzeci de zile, când i-am făcut praznic
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]