1,293 matches
-
cal, fără s-o salute pe Mamaia tună: Băi, tu trebuie să fii Valerică! Să nu uiți că ești un Ochiană, să fii mare, frumos și puternic, să nu-ți fie frică de nimeni și de nimica! Să trăiești! O trompetă a sunat În mintea lui Va și, recunoscândul cu oarece aproximație, i-a răspuns instinctiv ca și altădată, așa cum Îl Învățase Victor (Vezi să-l saluți respectos pe moș Ghiță Ochiană că este om mare!) Săru’-mâna, moșu’ Ghiță! Aha
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
le va transforma În cele mai frumoase pagini de proză care i-au fost Închinate vreodată vieții militare. Acolo, În garnizoana din Doncières, Îl farmecă Robert de Saint-Loup, căpitanul Borodino și cursurile acestuia de strategie. Acolo el freamătă la auzul trompetei, la vederea uniformelor, la alinierea pentru raport. E tulburat, ca tânăr În carne și oase, dar și ca personaj În propriu-i roman, de eleganța acestor „dandy cazoni”. În timpul războiului, Proust se simte Însă mai singur ca niciodată. În 1915
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ARTUR; apoi se apropie de cei patru; îi privește în ochi.) Ce stați? N-ați auzit? ARTUR: Toboșar, covor, trompeți! GUVERNATORUL: Toboșar, covor, trompeți! (Se trece la o improvizație grosolană; fiecare aduce câte ceva; un simulacru de covor, un simulacru de trompetă, un simulacru de toboșar; se improvizează un eșafod, se agață ornamentații jalnice din batistele celor prezenți; toate obiectele dorite de ARTUR au apărut, dar la limita de jos a valorii lor.) GUVERNATORUL (Către ARTUR.): Spune-ți ultima dorință! (ARTUR tace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
total, teatrul absolut, teatrul universal, teatrul unic și perfect, teatrul fundamental, trăiască actorul unic și indivizibil, până la moarte, de mii de ori, încă și încă și încă, din toate puterile noastre, jurăm! TOȚI: Jurăm! (Efuziune; bătăi de tobe, sunete de trompetă, clinchet de pahare etc. etc. etc.; pe această comuniune de voci și gesturi, GRUBI se apropie de groapă, calculează distanța până la funia de care este legat ceasul și se aruncă de capătul ei; o vreme, prins de marginile ceasului pendulează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
MACABEUS INAMICUL SOLDATUL BINE ECHIPAT ACTUL I O pivniță. O masă. O lumânare aprinsă pe masă. Un scaun. Intrarea în pivniță se face printr-un chepeng aflat în tavan. Din tavan coboară o scară. Un cui bătut în zid. O trompetă atârnată în cui. MACABEUS doarme pe o rogojină, într-un colț. PARASCHIV stă chircit, în prim plan. Spectatorii găsesc acest tablou la intrarea în sală. Din când în când, în timp ce-și ocupă locurile, de sus, de undeva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
apocalipse. PARASCHIV se va chirci și mai tare și se va lovi cu pumnii în cap. Explozii care se apropie și cutremurarea scenei. Apocalipsa e chiar deasupra pivniței. PARASCHIV urlă. De sus cad bucăți de tencuială. Curge praf din tavan. Trompeta se clatină pe cui, la început mai slab, apoi pendulează puternic. Flacăra lumânării tremură. Apocalipsa la apogeu. Trompeta sare din cui și se rostogolește pe jos. Îndepărtarea apocalipsei. Zgomote în descreștere. Zvâcniri îndepărtate. Sunete care se sting. Din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se apropie și cutremurarea scenei. Apocalipsa e chiar deasupra pivniței. PARASCHIV urlă. De sus cad bucăți de tencuială. Curge praf din tavan. Trompeta se clatină pe cui, la început mai slab, apoi pendulează puternic. Flacăra lumânării tremură. Apocalipsa la apogeu. Trompeta sare din cui și se rostogolește pe jos. Îndepărtarea apocalipsei. Zgomote în descreștere. Zvâcniri îndepărtate. Sunete care se sting. Din când în când câte un urlet. Zgomotul ploii pe acoperiș. Tăcerea se lasă treptat. Picăturile se răresc. Se opresc. Flacăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în descreștere. Zvâcniri îndepărtate. Sunete care se sting. Din când în când câte un urlet. Zgomotul ploii pe acoperiș. Tăcerea se lasă treptat. Picăturile se răresc. Se opresc. Flacăra lumânării se liniștește. PARASCHIV se liniștește. Se târăște pe jos până la trompetă. O ia. O mângâie și o șterge cu palmele. Se așază turcește. O duce la gură. Începe să încerce sunetele. Intonează slab motivul pe care îl va cânta pe tot parcursul piesei. Apoi cântă. Se oprește și iar cântă. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
reia.) MACABEUS (Privindu-și cu dispreț țigara.): Ce scârbă! (Pauză.) MACABEUS (Privind în sus.): A trecut? PARASCHIV: A trecut. (Pauză; PARASCHIV scoate muștiucul, îl șterge atent de salivă; pune muștiucul la loc și continuă.) MACABEUS (Furios.): Las-o dracului de trompetă! (Pauză.) PARASCHIV (Se oprește.): Am să te omor. MACABEUS: Când?! PARASCHIV: Nu știu... Într-una din zile. (Pauză; PARASCHIV își lustruiește atent trompeta.) MACABEUS: Cum? PARASCHIV: Ce cum? MACABEUS: Cum mă omori? PARASCHIV (Preocupat de trompetă.): Cum vrei tu. (Pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
îl șterge atent de salivă; pune muștiucul la loc și continuă.) MACABEUS (Furios.): Las-o dracului de trompetă! (Pauză.) PARASCHIV (Se oprește.): Am să te omor. MACABEUS: Când?! PARASCHIV: Nu știu... Într-una din zile. (Pauză; PARASCHIV își lustruiește atent trompeta.) MACABEUS: Cum? PARASCHIV: Ce cum? MACABEUS: Cum mă omori? PARASCHIV (Preocupat de trompetă.): Cum vrei tu. (Pauză; cei doi se gândesc.) PARASCHIV: Eu cred că prin somn ar fi cel mai bine. MACABEUS: Da. Prin somn... (Pauză; PARASCHIV reia melodia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Las-o dracului de trompetă! (Pauză.) PARASCHIV (Se oprește.): Am să te omor. MACABEUS: Când?! PARASCHIV: Nu știu... Într-una din zile. (Pauză; PARASCHIV își lustruiește atent trompeta.) MACABEUS: Cum? PARASCHIV: Ce cum? MACABEUS: Cum mă omori? PARASCHIV (Preocupat de trompetă.): Cum vrei tu. (Pauză; cei doi se gândesc.) PARASCHIV: Eu cred că prin somn ar fi cel mai bine. MACABEUS: Da. Prin somn... (Pauză; PARASCHIV reia melodia.) PARASCHIV (Se oprește.): Dacă vrei... poți să te culci... MACABEUS (Furios pe trompetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
trompetă.): Cum vrei tu. (Pauză; cei doi se gândesc.) PARASCHIV: Eu cred că prin somn ar fi cel mai bine. MACABEUS: Da. Prin somn... (Pauză; PARASCHIV reia melodia.) PARASCHIV (Se oprește.): Dacă vrei... poți să te culci... MACABEUS (Furios pe trompetă.): Am să-ți sparg trompeta aia! Am să ți-o fac uite-așa! Rupe un băț de chibrit în două.) PARASCHIV (Neașteptat de violent, aruncă în MACABEUS cu trompeta.): Na! Sparge-o! (Pauză; MACABEUS se scobește între dinți cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cei doi se gândesc.) PARASCHIV: Eu cred că prin somn ar fi cel mai bine. MACABEUS: Da. Prin somn... (Pauză; PARASCHIV reia melodia.) PARASCHIV (Se oprește.): Dacă vrei... poți să te culci... MACABEUS (Furios pe trompetă.): Am să-ți sparg trompeta aia! Am să ți-o fac uite-așa! Rupe un băț de chibrit în două.) PARASCHIV (Neașteptat de violent, aruncă în MACABEUS cu trompeta.): Na! Sparge-o! (Pauză; MACABEUS se scobește între dinți cu o jumătate de chibrit.) MACABEUS: Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Se oprește.): Dacă vrei... poți să te culci... MACABEUS (Furios pe trompetă.): Am să-ți sparg trompeta aia! Am să ți-o fac uite-așa! Rupe un băț de chibrit în două.) PARASCHIV (Neașteptat de violent, aruncă în MACABEUS cu trompeta.): Na! Sparge-o! (Pauză; MACABEUS se scobește între dinți cu o jumătate de chibrit.) MACABEUS: Mai bine fă ceva de mâncare. PARASCHIV (Începe să clatine din cap.) MACABEUS: Auzi?... Îmi ghiorăie mațele. PARASCHIV (Clatină tot mai puternic din cap.) MACABEUS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
te omor... (Tunete, zguduituri, prin crăpăturile din chepeng curg fire de praf.) MACABEUS ( Pentru sine.): Ce tâmpit! PARASCHIV: Ți-am promis, ți-am promis... MACABEUS ( În punctul de sus al morbidității și excitației.): Ia dă-ți pantalonii jos! PARASCHIV (Nebun.): Trompeta, unde-i trompeta? (Urletele Apocalipsei; sunetele pot sugera un raid aerian, se pot auzi sirenele unui oraș în flăcări.) MACABEUS (Trăgând de hainele lui PARASCHIV, răsturnându-l pe jos.): Omoară-mă, omoară-mă! PARASCHIV (Ripostând, trăgându-se, urlând.): Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
zguduituri, prin crăpăturile din chepeng curg fire de praf.) MACABEUS ( Pentru sine.): Ce tâmpit! PARASCHIV: Ți-am promis, ți-am promis... MACABEUS ( În punctul de sus al morbidității și excitației.): Ia dă-ți pantalonii jos! PARASCHIV (Nebun.): Trompeta, unde-i trompeta? (Urletele Apocalipsei; sunetele pot sugera un raid aerian, se pot auzi sirenele unui oraș în flăcări.) MACABEUS (Trăgând de hainele lui PARASCHIV, răsturnându-l pe jos.): Omoară-mă, omoară-mă! PARASCHIV (Ripostând, trăgându-se, urlând.): Vreau să ies, vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
tăcere deplină, întuneric deplin.) ACTUL II Câteva ore mai târziu. Lumânarea arde pe masă. Dezordine cumplită în încăpere. Un fel de peisaj după bătălie. PARASCHIV, la fel ca și la începutul primului act, în prim plan, așezat turcește, cântă din trompetă. Un timp muzica rămâne element dominant. Frică, speranță, un iz de noblețe, plictiseală, calm, un început de altă lume. MACABEUS doarme ca un porc pe rogojini. PARASCHIV se oprește din când în când și repetă jocul din primul act. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
timp muzica rămâne element dominant. Frică, speranță, un iz de noblețe, plictiseală, calm, un început de altă lume. MACABEUS doarme ca un porc pe rogojini. PARASCHIV se oprește din când în când și repetă jocul din primul act. Își mângâie trompeta, și-o lustruiește, își curăță muștiucul, din nou cântă, încearcă mai multe variante ale aceleași teme, cântă, se oprește, se gândește, iar cântă. MACABEUS sforăie. PARASCHIV se oprește, îl privește o vreme, se ridică, bea apă, se așază, cântă. MACABEUS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nou cântă, încearcă mai multe variante ale aceleași teme, cântă, se oprește, se gândește, iar cântă. MACABEUS sforăie. PARASCHIV se oprește, îl privește o vreme, se ridică, bea apă, se așază, cântă. MACABEUS ( În trezire.): Brrr! (Clepfăie.) Apă! PARASCHIV (Lasă trompeta jos, se duce la găleata cu apă, umple o ceașcă, i-o duce lui MACABEUS.): De ce ne caută ăștia? De ce? MACABEUS (Bea sufocat.): Ua! (Pentru sine.) Apă... PARASCHIV (Se duce, umple din nou ceașca și i-o aduce lui MACABEUS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nou ceașca și i-o aduce lui MACABEUS; în ultimul moment se răzgândește și i-o varsă pe față.): De ce? MACABEUS (Sare ca ars.): Te-ai țicnit? (Se șterge cu ce poate.) PARASCHIV (Imperturbabil, se întoarce, se așază jos, ia trompeta și începe să cânte.) MACABEUS (Ștergându-se mai departe, căscând.): Ce dracu’ ai? PARASCHIV (Se oprește, își pune trompeta jos, se uită la ea un timp.): Umblă ăia pe sus. MACABEUS: Care ăia? PARASCHIV: Ăia care au făcut focu’. (Pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
De ce? MACABEUS (Sare ca ars.): Te-ai țicnit? (Se șterge cu ce poate.) PARASCHIV (Imperturbabil, se întoarce, se așază jos, ia trompeta și începe să cânte.) MACABEUS (Ștergându-se mai departe, căscând.): Ce dracu’ ai? PARASCHIV (Se oprește, își pune trompeta jos, se uită la ea un timp.): Umblă ăia pe sus. MACABEUS: Care ăia? PARASCHIV: Ăia care au făcut focu’. (Pauză; MACABEUS își freacă gleznele.) MACABEUS: Ți se pare. PARASCHIV: Au umblat toată noaptea. MACABEUS ( Își scuipă un păr din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Și-au băgat baioneta prin gaură. MACABEUS (Se uită în tavan; undeva se văd bucăți mari de tencuială smulse.): Poate că s-a zguduit. PARASCHIV: Am văzut eu. (Pauză; MACABEUS, de data aceasta ușor înfricoșat, cercetează tavanul; PARASCHIV își reia trompeta.) MACABEUS (Furios.); Las-o-n paștele ei de trompetă! PARASCHIV (Și-o așează în față; un timp o privește): De ce ne caută ăștia? MACABEUS (Suspicios.): Să nu te ții de murdării... PARASCHIV (Tace un timp; apoi i-am văzut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în tavan; undeva se văd bucăți mari de tencuială smulse.): Poate că s-a zguduit. PARASCHIV: Am văzut eu. (Pauză; MACABEUS, de data aceasta ușor înfricoșat, cercetează tavanul; PARASCHIV își reia trompeta.) MACABEUS (Furios.); Las-o-n paștele ei de trompetă! PARASCHIV (Și-o așează în față; un timp o privește): De ce ne caută ăștia? MACABEUS (Suspicios.): Să nu te ții de murdării... PARASCHIV (Tace un timp; apoi i-am văzut și i-am auzit. MACABEUS (Pentru sine.): Putorile! (Pauză.) PARASCHIV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
picior și i-o înfige în masă lui PARASCHIV!) Ia-o și curăță bine... Și subțire... PARASCHIV (Stins.): Maco... (Mai stins.) Prostule... MACABEUS (De dincolo de deschizătură.): Psst! (MACABEUS a dispărut din scenă; PARASCHIV, singur, învârtindu-se prin încăpere; își pune trompeta în cui; alege câțiva cartofi; îi așază pe masă; încearcă să-i curețe; se oprește; se apleacă peste masă și vomită.) (Pauză.) (PARASCHIV își ridică încet capul, se șterge pe gură, se ridică în picioare și se repede spre scară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și tu mă minți. De ce ești ordinar și mă minți? PARASCHIV: Gata! Se ridică; a terminat treaba cu MACABEUS.) MACABEUS: Un’ te duci? PARASCHIV: Stai unde te-am pus! MACABEUS: Un’ te duci? Un’ te duci? PARASCHIV: Să-mi curăț trompeta. MACABEUS (Încearcă să se scoale.): Scârba aia... scârba aia... PARASCHIV (Trântindu-l pe MACABEUS înapoi, apoi trăgându-l pe o rogojină în colțul încăperii.): Stai aici. Stai și mocnește. MACABEUS: Nu pleca. PARASCHIV: Nu plec. MACABEUS: Ce vrei să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]