2,711 matches
-
începutul mișcării ritmate?! Dar toiul dansului în zbor de zvâcnete scurte, rotiri în aer?! Toate-i plăceau! Toate-l făceau să creadă că e frumusețe de vis! Și totuși, Filu simțea c-ăl mai grozav lucru făcut de aceștia era truda lor de-a-l scăpa pe vreunul luat din Căluș! Rosturile urmate i se păreau venite din alte lumi! Și tare și-ar fi dorit să facă și el asta. Încerca să-nțeleagă de ce căzutul se lăsa înduplecat doar de una
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
mei, din depărtare v-am scris oftând și suspinând Un vers modest, fără pretenții, călătorind pe-aripi de gând. Voi știți că timpul iute zboară și așteptarea nu-i prea lungă, Opt luni și iar e primăvară, cinci ani de trudă-o să ne-ajungă! Cu sănătate, toate-s bune, prin greutăți răzbim mereu Și, nu uitați:O rugăciune și mulțumiți lui Dumnezeu!. . . -2003 - Detriut - Michigan - USA - Trudind și trăind pe pământ american. Referință Bibliografică: SCRISOARE / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN
SCRISOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377591_a_378920]
-
cu o antică andrea... Aplecată,gârbovită de atâtea griji și muncă Retrăiește anii vieții..peste firul ce-l aruncă Peste deget înc-o dată...fară însă a vedea Împletește la ciorap fir cu fir și viața sa... A crescut copii cu trudă(astăzi sunt părinții mei).. Apoi ne-a crescut pe noi,tot cu drag ca și pe ei! A muncit să ne dea nouă fară insă-a se gândi Că în prag de batrânețe ea tot singură va fi.. Dor imi
BUNICA de OANA ADRIANA ALEXANDRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377649_a_378978]
-
cinstirea recoltei e o sărbătoare specific românească, așa cum se desfășoară ea la români, nu e adusă de nicăieri, iar pe cât e de frumoasă, poate să îi inspire și pe alții. Ea semnifică vârful apoteotic al anului la momentul terminus al trudelor românilor când, după ce și-au agonisit tot belșugul lor dintr-un an, se predau spiritului sărbătorii meritate, se așează la masă de festivitate, se veselesc în jurul produselor hrănitoare ale pământului, pe care le expun a fală în toată splendoarea prospețimii
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
porunca a cincea din Decalogul mozaic), creștinii cinstesc duminica prin porunca a patra din Decalogul lor. Nicăieri în Genesa nu se precizează numele celei de-a șaptea „zi” din „săptămâna” lucrării divine, ziua în care Domnul s-a odihnit după truda creării văzutelor și nevăzutelor. Nici nu era cu putință acest lucru, deoarece „zilele” facerii au conotația generică de epoci, cu o întindere temporală peste puterea de cuantificare a omului, căci unitățile de măsurare a timpului (secundă, oră, zi, săptămână, lună
ŞTIAŢI CĂ CEI MAI AFURISIŢI TERORIŞTI AI PLANETEI SUNT IEZUIŢII? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378515_a_379844]
-
mâna Să trăiască în plăceri. Am ajuns că toți mai mare Împrejur și-n toată lumea Și cu toate-acestea, totuși Mi-am păstrat înțelepciunea. Am dat ochilor ce-au vrut, Inimii n-am pus răgaz Și mi-am zis că după truda Se cuvine și răgaz. Dar spre marea mea uimire Și spre marea mea-ntrebare N-am găsit nimica vrednic Și de prețuit sub soare. Mi-am întors atunci privirea Și în mine-am cugetat: Tot nimica este omul De e
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
vânt. Am urât atunci și munca Tot ce am facut mai bun Cine stie de urmasu-mi E-ntelept sau-i vreun nebun? Și de el îmi moștenește Tot ce-am strâns cu-ntelepciune Nu-i și asta pan’ la urmă Truda spre deșertăciune? Și atunci cu deznădejde Iar mi-am pus o întrebare: Oare nu e vanitate Tot ce am facut sub soare? Cel care o viata-ntreaga Cu pricepere-a muncit Lasă rodul muncii sale Unui om nechibzuit. Care-i
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
trupul tău, de dragoste împovărat. Ostenit de cale și beat de amăgire, simt cum tresare viața, cum se desprind din mine, chemările-ți suave ce le-am strivit, în joacă; astăzi, nu-i nimeni să-mi aline lacrima din umbră, truda aspră a zilei și sufletul pustiu... A fost o nebunie, o dragoste adâncă și duioasă. Curgea în preajma mea, ca o cascadă, și-n vraja ei m-am oglindit o seară; spuneam atunci: ”pe veci!”- dar zorii m-au găsit veghind
EU SINGUR VINOVAT de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378872_a_380201]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CERTITUDINI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Îți mulțumesc pentru o nouă zi După nebuna trudă a visării. Coșmarul, vad adânc al disperării A zămislit amare grozăvii. În noapte eram singur și sfârșit, Te-ndepărtai de mine spre oriunde. Tristețea se pornise să inunde Nădejdea de a fi preafericit. E neplăcut că starea de trezie Preia
CERTITUDINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378978_a_380307]
-
trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda, odihna, petrecerea...într-o înfățișare vie a muzicii folclorice! Vechii și măiaștrii lăutari au lăsat în urmă pe locurile acestea pământești ale marginii de sus a Balcanilor, dinaști cântăreți la instrumente tradiționale după care, la rândul lor au urmat muzicienii
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese de la rădăcină, exploatate de la filonul inepuizabil folcloric, separate de steril în flotația științei, harului și trudei muzicianului. Fiecare dintre aceste cântece e revendicat de cosmos și la cosmos urcă pe acea scară. Doar maestrul Dumitru Fărcaș e întotdeauna aici, pentru că are misia strângerii, dării la lumină și urcării la culmea lui a folclorului nostru muzical! Aurel
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
smerenie sau ură, Unii strigă bucuria, alții plâng neágra tortură. Țipă-n temniță izvorul, se despică piatra-n lacrimi, Lunecând cu-nfiorare peste clipa grea de patimi. Se frământă Universul, deschizându-se morminte, Necredința-n spini se frânge peste albe oseminte. Truda veacului se-aprinde și păcatul îl despică, Arde mâna morții care peste cruce se ridică. În pocalul biruinței, plânsu-nsângerat coboară Și în ceasul nemuririi, grija lumii se strecoară. Țipă fieru-ncins în rană... clipa tace țintuită, Duh desculț încet se cerne
CLIPA TACE ȚINTUITĂ... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379859_a_381188]
-
acum este nou și întins. Mai sunt multe camere goale, fără zugrăveli și fără tablouri. Vreau să ne învoim să-mi faci toată casa plină de picturi și zugrăveli iscusite, să arate ca în povești. Și-ți voi plăti toată truda la sfârșit, când totul va fi gata. Te învoiești? - Cum să nu!... Sunt cât se poate de bucuros de norocul care a dat peste mine!... - Așa, deci, ne-am învoit! Îmi zugrăvești tot palatul, apoi plătesc toată lucrarea ta și
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
fost groaznic să străbatem desișurile pădurii, să pășim peste copacii doborâți, peste râpi și văgăuni. Aveam și norocul că, deși ramurile brazilor erau încărcate cu multă ninsoare, pe sub copaci zăpada nu era prea mare și se putea merge lesne. Începusem truda cea mare de a urca și coborî peste culmile și văile muntelui, în linie dreaptă, ca să nu ne abatem prea mult de la țintă. Pe fiecare culme nădăjduiam să putem corecta direcția. Prima culme a traseului era atât de puțin înaltă
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
se și duse drept la el, să fie luat în brațe, ceea ce nu era pe placul bunicii. Trebuia să se spele iarăși pe mâini, dacă luase pisoiul în brațe. În sfârșit, după ce mâncară cu poftă, copilul adormi buștean, de atâta trudă în pădure. Când se trezi, pisoiul dormea lipit de pieptul lui. Motocel era în stare să doarmă toată ziua, deși el dormise deja pe prispă, la soare, tot timpul cât Ionuț și bunica erau plecați după fragi. După ce se trezi
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
Să nu ne-nșelăm! De credem Cuvântul să-L și aplicăm! Și nu-i treaba noastră de altu-i altfel! Alege: Mamona sau Emanuel? Veni-va curând și acel ultim ceas! Te uită atent, ce vei lua, ce-a rămas Din truda continuă! În suflet ce ai? Vei lua doar cu tine ce altuia dai! Ai dat bunătate? Aceasta-i primi! Ai rupt pâinea-n două? Flămând nu vei fi! Ți-ai dat haina celui ce frigul simțea? Căldura Iubirii va fi
DĂ-MI DOAMNE PUTERE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380035_a_381364]
-
de Global Media Sat (Vlad Sterescu, Producător-General) și difuzate, de patru sezoane, în prime time, pe TVR2. Un sprijin în înțelegerea de la bun început a temei cărții este acordat prin câteva scurte cuvinte chiar de către cine deapănă în emisiune cu trudă și talent ghemele vieților unor oameni care nu numai că au învins, ei nu știu să piardă, Iuliana Marciuc: „ «Destine ca-n filme» este o emisiune despre oameni obișnuiți aflați în situații neobișnuite, despre clipe, momente, întâmplări care le-au
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
Sortită să mă nasc la sărbătoare, Când Maica Mântuitorului s-a născut, Numele Maria purtând cu onoare, Pe calea vieții mi-a fost pavăză și scut. Pe roi de gânduri scriu mesaj înălțător La Nașterea Sfintei Fecioare Maria, Că în truda vieții mi-a fost de ajutor, Cănd suflet lăcrimand la Domnul se ruga. Când rugam Preafânta, pașii să-mi îndrume, Forță și tărie îmi dădea-n ființă. Iar Duhul Său m-a însoțit prin lume, Cu slavă îi trimit recunoștință
LA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381908_a_383237]
-
lumea creștinească. Pe-a vieții cale, moștenire să fie. În zi aniversară, din suflet smolit Fac rugă Preasfintei, să-mi ia soartă crudă Și-un dram de noroc să-mi dea în destin sortit. Cu izbânda speranței pe-a vieții trudă. Pentru pătimire din sufletu-mi pribeag, Revărsată în a sorții menire, Că parte n-am avut de ce mi-a fost mai drag, Las ploaia gândului să-mi inunde privire. Să-mi pot alunga coșmar de neputință Din viețuirea cu visuri
LA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381908_a_383237]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎMPLINIRE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se ghemuiește astrul după un colț de zare. Răpus de truda zilei se lasă învelit Cu voalurile nopții și cergile stelare, Rememorându-și drumul, visând la răsărit. Pornise-n zorii zilei înviorat de ceața Lăptoasă din iatacul iubitei lui trezite, De alintări de valuri care-i mângâie fața Și raze jucăușe
ÎMPLINIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382050_a_383379]
-
deci și amenințarea răului, respectiv moartea sufletească. De aceea Apostolul Pavel spune: „...Cine mă va izbăvi de trupul morții acesteia?“ (Romani 7, 24). Moartea trupească însă curmă această luptă. Nici un om nu scapă de ispită, de boală, de foame, de trudă, de suferință, de durere. Viața însăși, de care ne cramponăm atât, este o ispită continuă. Cine ne scapă de toate acestea, dacă nu moartea? Și totuși numai prin aceste ispite ne putem mântui, putem recuceri nemurirea. Prin încrederea, recunoașterea și
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
albastră”. Poeta a debutat în prestigioasa revistă, Bucureștiul Literar si Artistic. Volumul mai sus amintit s-a bucurat de cronici scrise de Ion Roșioru, Mihai Merticaru, Florin Costinescu, Florentin Popescu și a obținut câteva premii la concursuri de poezie. Pe lângă truda scrierii poemelor, Maria Cernegura s-a ocupat meticulous de aspectul cărții făcând-o să fie deosebită, să pară veche, prețioasă, rezultând un adevărat obiect de lux. Caracterele folosite la scris, coperțile cartonate, învelitoarea personalizată, hârtia de foarte bună calitate parfumată
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
asculte versul care cutremură-n extaze aștri tineri ...iscat altar de sori care trudesc îți mulțumesc - Van Gogh - îți mulțumesc! HRISTOS POETUL n-a dulgherit și n-a mâncat slănină ci-i vizionar Poet - zidar al rănii: a-nchipuit cu truda Lui senină pe Omul-Munte - viscolind dihănii izbânda Lui - mutând zări și istorii smulgând din pântec - mirul de lumină preschimbă crima în arcada florii: schilodu-acum e flutur fără vină! cultura leprei - cumpăna orbirii prin cuvântare-s turnul de văzduh: căci Golgota-i
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (2) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380521_a_381850]
-
lumea întreagă să participe la sărbătoarea de Florii și la Paștele catolic ce va fi mâine. Drumul lung străbătut pe jos la procesiune, căldura și locurile din ce în ce mai aglomerate ne fac să simțim din plin oboseala acelei zile. Este o dulce trudă datorată ineditului oferit de diversitatea oamenilor și a limbilor vorbite, cântate sau murmurate în rugăciuni. Ele umplu până la refuz spațiul sacru al Orașului Sfânt Ierusalim, oraș al Luminii necreate, măreț și misterios în aceste zile prea pline de har ce
PROCESIUNEA DE FLORII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380523_a_381852]
-
a convins că ar exista cu adevărat, “Livada cu metaforie.” Și dacă acolo, chiar există acea livadă, iar eu deja nu mai am nevoie a mă “molipsi de poezie” deoarece m-am născut asemenea poetului Ioan Vasiu cu această dulce trudă, m-aș duce când “primăvara bate la fereastră/ când se sărută cerul/ cu marea înspumată/ și toți îndrăgostiții au inima albastră,/” (ziua poeziei) , și când “râde-anotimpu-n fereastră/ și muguri-n plopi explodează”( eșarfa albastră), iar /”dragostea nu moare/ și că
UN POET CE-MPARTE VERSURI “TOT AȘA CUM BUNUL DUMNEZEU/ ÎȘI ÎMPARTE DRAGOSTEA LUI MARE” IOAN VASIU – LIVADA CU METAFORE- EDITURA INSPIRESCU- SATU MARE 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1794 din 29 no [Corola-blog/BlogPost/380568_a_381897]