1,869 matches
-
să mă crezi, fiindcă altminteri prea ai fi neîndurătoare cu mine și, ca încheiere, te întreb încă o dată dacă vrei să-mi fii soție. Primești sau nu primești să fii nevasta mea? CHARLOTTE: D-apoi să văz ce zice și tușa. DON JUAN: Atunci dă-mi mâna, Charlotte, dacă tu primești cu adevărat. CHARLOTTE: Fie, dar te rog frumos, domnule, să nu-ți faci râs cu mine, că eu din toată inima fac ce vrei dumneata; să faci și dumneata la
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de har și vindicativi. Independența de caracter l-a scutit totodată de orice complex în fața puterii politice sau a unor poziții sociale de anvergură deținute de diverși confrați. Polemica între Lovinescu, "iritabilul" apărător al instituției talentului, și profesorul Vianu, adaugă tușe caracteriale definitorii la portretul omului. Când amfitrionul "Sburătorului" spune că " necesitatea unei cariere mediocre a asasinat în domnul Vianu un critic literar", universitarul îi va răspunde peste ani în analist super partes: "Mi-am spus adeseori că sentimentul care l-
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
critic adesea fictiv și încropit cu o nepăsare suverană față de opinia contemporanilor". La zi cu cărțile semnalate, dar și cu lucrări de teorie și critică literară iluminante, autohtone și străine, Eugen Negrici excelează în reconfigurarea analitică, realistă, complexă prin omniprezente tușe ale labilului fundal politic; stilul criticului este de cele mai multe ori polemic, departe însă de o clinică isterie demolatoare: a se vedea analiza mai mult decât rezonabilă a "cazului Eminescu", vituperând, firește, sufocarea poetului prin clamoroase poncife sau stupide clișee semidocte
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
însemnătatea bine știută, fundamentată pe motivația în cod realist. Natura metonimică se relevă cu deosebire, atunci cînd mediul / habitatul / spațiul "descriu" pe locuitor, îl "explică", îl substituie sau îl demască. Reciproc, spațiul poartă amprenta tendințelor ascunse, a aspirațiilor personale, nenumite, "tușele" unui tablou în devenire al personajului. În materialitatea ornamentului, romancierul strecoară esența volatilă, dar persistentă, a voinței decoratorului. Nu doar "aerul timpului" transpare din încremenirea arhitecturii, din mobilitatea vizuală a detaliilor sau monumentalitatea frustă a unei clădiri. Nu mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în ceea ce privește valoarea lor, adeseori aceste produse se caracterizează printr-o valoare de întrebuințare mare și o valoare de schimb pe măsură, astfel cum este cazul invențiilor protejate prin brevete. Activitatea de cercetare-dezvoltare este foarte dificil de evaluat, de surprins în tușe exacte. Motivul îl reprezintă gradul ridicat de incertitudine al activității de cercetare-dezvoltare, riscul văzut ca o variație a rezultatului obținut sub presiunea mediului, adică prejudiciul potențial la care sunt expuse patrimoniul, interesele și activitatea agentului economic. Output-ul creat ca
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
este difuză și învăluitoare, ci, dimpotrivă, are transparențe strălucitoare, sticloase, cu accente severe și dezolante uneori. Pitorescul iernilor lui Cămăruț, în atmosfera cărora plutește vagă nostalgia copilăriei, evocarea acelei vârste primare care persistă întreaga viață în noi, reține totuși în tușele sale amprenta asprimilor specifice anotimpului hibernal, cu aspecte dramatice adeseori sugerate de către un pâlc de copaci desfrunziți, cu crengi puține și sfârtecate, în poziții înclinate, asemenea unor personaje resemnate sub povara propriului lor destin. Iarna in sat, Peisaj de iarnă
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
se resimte undeva pe aproape, prin preajma căsuțelor troienite sau după ferestrele acestora adâncite în tăcere. Fie că sunt peisaje de vară, de toamnă, de iarnă sau compoziții plasate in asemenea cadre, aproape întotdeauna picturalitatea acestora se încheagă din combinarea unor tușe mari, păstoase și aspre. Prin juxtapunerea lor se realizează acea atmosferă pâlpâitoare și labilă, specifică, în general, impresionismului și postimpresionismului de procedeele cărora pictura lui Mihai Cămăruț nu este străină. Se impune să subliniem că pictorul se relevă ca un
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Așteptând autobuzul, Pregătiri pentru examene, Elevi la practică, Încărcarea recoltei, Prânzul elevilor pe câmp și altele din patrimoniul Pinacotecii ieșene sau din alte colecții de stat și particulare. Ele se relevă prin vigoarea lor picturală, prin coloritul optimist, dispus în tușe largi, vibrante, prin desenul lor abil și prin știința compozițională cu care sunt organizate imaginile. În asemenea lucrări personajele sunt surprinse într-o mare varietate de atitudini, gestica lor fiind simplă, firească, lipsită de ostentație. Siluetele acestora descriu adeseori curbe
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
socialist, partidul comunist se organizează din nou de Crăciun 2. În nordul ocupat pînă în mai 1945, conducerea ezită să creeze CPN-ul. Se nutrește speranța fondării unui mare partid popular. Cînd situația este redresată, CPN-ul nu rămîne pe tușă: el este unul dintre singurele partide occidentale care nu intră într-un guvern de eliberare, în ciuda creșterii sale și mai ales a menținerii unei organizații sindicale născute sub ocupație și care va atinge peste jumătate din efectivele centralei social-democrate. Ostilitatea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
parțiale, nu mai obține decît 22%. Distanța față de PSI se reduce la patru procente, în timp ce cu cinci ani mai devreme, voturile acordate PCI-ului erau de trei ori mai numeroase decît cele ale socialiștilor italieni. Unii văd deja ieșirea pe tușă a PCI, primul partid al stîngii, după imaginea evoluției din Franța din anii '70. Numărul de aderenți reflectă de asemenea criza. El a scăzut de la 1,8 milioane în 1977, la 1,4 milioane în 1989. Înfrîngerile succesive și amploarea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
modernitate a lui Camil Petrescu. El se situează într-o deplină sincronie cu spiritul epocii (Zeitgeist). Deja, în anii '30 ai secolului, fizica intuiește existența plasmei ca o a patra formă de manifestare a materiei. Picasso, Chagall și Ciucurencu redescoperă tușa apoasă, dar sugestivă a lui Watteau, iar Timpul, în viziunea lui Dali, devine fluid (vezi tabloul Persistența memoriei). Asociații de acest tip se pot face nenumărate, însă ne mulțumim să îi amintim din domeniul muzical pe Stravinsky și Enescu care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
situează în cealaltă extremitate; la primii doi existența trăită într-o perpetuă lumină ține de vocație, pe când la ultimul e mai degrabă un deziderat spre care nu poate accede decât cu prețul unor eforturi neplăcute. Autoportretul lui Ladima conține vădite tușe ofidiene: "Hrăniți cu putrezime, de asemenea, / Se-ngrașe nuferii suavi și gemeni. Eu, plin de bale și vâscos, greu lupt, / Alăturea, din soare să mă-nfrupt.//"110 În această luptă pentru captarea energetismului solar, poetul își are drept singur vecin
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fi denumirea, un asemenea raport intrapropozițional este dublu, cu același regent, având ca dominantă un "ecou" poetic profund și bivalent. Punctualitatea ori caracterul redus al descrierii este numai de suprafață; apreciem că ne aflăm, în fapt, în fața unei inflații a tușei verbale și a "imaginii", scriitorul fiind insațiabil din acest punct de vedere. Între semnul verbal și cel vizual există numeroase diferențe la care vom mai face referire 329. Principala opoziție, lineariate vs. concomitență, există în pasajele, de acest tip, în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și o compară cu eroinele din spațiul intergalactic dacă asta poate face o teză, o licență sau măcar un "articol științific". Nu, este vorba pur și simplu de o acuarelă în cuvinte simple (pentru că tot ne plimbă deasupra apelor) în tușe lexicale, portretul discret al unei studente la Agronomie ajunsă la Iași din spațiul natal, sub care impenitentul utilizator de cuvinte îngroșate, de povestiri deșucheate, așează un poem stângaci: Eh bien, oui, les amis J'ai croisé la pureté Dans ma
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
măsură de temele mari, eterne și universale ale sufletului omenesc (androginia, sexualitatea, moartea, adorația, cruzimea și sfințenia) și de filonul epic canonic, alert, la granița dintre document și ficțiune, dintre climatul legendar și tablourile de epocă realiste, nuanțate prin expresive tușe filosofice, sociologice, artistice. Fecioara și căpcăunul (Editura Polirom, 2004, 180 p.), roman tradus impecabil și captivant de Tereza Culianu-Petrescu, propune încă din titlu o dublă metaforă și antinomie tipologică; este vorba de Ioana d'Arc, fecioara care i-a biruit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
vindecă de incontinență înălțând imnuri și epitalamuri pe adresa femeii adorate, ca alternativă la episoade de depravare, violență și deznădejde. Departe de a fi doar simple exerciții de stil, fișele lui Esterházy, o galerie de portrete-robot, recompun personalitatea femeii din tușe fizice și biologice, din nuanțe psihice și culturale. Ea, iubita cu inițiativă à l'américaine este omniprezentă și ațâțătoare (în acest climat de pansenzualism) posesivă, reflexivă, dar și ultimativă. Pe urmele ei, decontractat, naratorul-protagonist monitorizează nemilos semnele bolii, ale vârstei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Leverkuhn, să zicem. Deocamdată se rezumă la bestiarul grupurilor de fete și băieți, la descrierea furtunilor hormonale și puțoismelor teribiliste (coșmarul discotecii și al obscenităților de noapte) la portretizarea lor în aqua forte, inclusiv olfactiv sau vestimentar, ceea ce nu exclude tușele mai blânde, aproape tandre, când vine vorba de colțuri de natură paradisiace (vale de flori, Valea Uitării, ce-l scapă de covârșitoarea memorie livrescă) sau de anume fete: "Clara, frumoasă, cuminte și pură, cu tenul ca o coajă subțire de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
text și simultan în afara lui. Poetul ieșean dă senzația că scrie în maniera și totodată că discretizează opțiunile poetice ale unora dintre congeneri. Dar știe, cu siguranță, a păstra echilibrul necesar între confesiunea patetică, "biografistă", și distanțarea rece, parodierea în tușe groase a feliei de viață "autenticiste": "gata, te strig pe mai multe voci,/ te aplaud de la distanță,/ da, pelicula de gheață a crăpat/ și am căzut în bularga viselor,/ în nicolina precupețelor nefericite" (o muzică dăunătoare oamenilor) etc. etc. În
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2001) și Acuarele vulnerabile (Universitas XXI, Iași, 2003), dar și titlurile de poeme din celelalte cărți: Ascult peisaje, Șevalet între două pânze, Nuanțe de roșu în flori de ciulin, Marea roșie, marea albastră din Orizontul continuu (Universitas XXI, Iași, 2004); Tușa de roșu, În atelier, Precum un peisaj, Natură statică din Joc cu așteptarea (Junimea, Iași, 2005); Lupul albastru, Insula de cristal, Culoare grea din Venezia profundis (Princeps Edit, Iași, 2007); Tablouri într-o tavernă, Fluture portocaliu, Doar roșu din Jocul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nimicului (Editura Junimea, Iași, 1997) și Iluzia ontică (Editura Gramma, Iași, 2002) tematizează în genere fie îndoiala existențială, fie travaliul artistic, când nu combină ambele forme de reflecție într-un discurs în care lucirile autoironice capătă un relief nou, de tușă suprarealistă: "Vioara începu să cânte singură,/ un cal păștea cu sexul atârnând pân' la pământ,/ din șevalet vreo zece mâini ieșiră/ și-mi tatuară pielea c-un cuvânt./ Eu îmi scoteam râzând os după os din trup/ și le umpleam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
trecători,/ iubirile noastre sunt calme". În Paletă de amurg (Editura Junimea, Iași, 1991), poetul rămâne același devorator de fantasme erotice sau livrești, trecându-le însă printr-o vocație picturală neostoită. Cromatica și, în genere, întreaga recuzită poetică capătă, aici, expresive tușe avangardiste; un text emblematic este Versailles, pastel autumnal golit de orice urmă de suavitate sau ingenuitate: În parcul lung de-o zi cu bicicleta/ tuns zero ca răcanii-n regiment/ statui de ipsos își fac toaleta/ și pajii sorb lichior
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să ne cunoașteți, cum că ne sârguim pentru folosul obștii...". Autorul Vom selecta aici, punctual, câteva atitudini autorefe-rențiale ale predoslovilor configurând și alte modele ideale, umane și cărturărești deopotrivă, lăsând citatul să vorbească elocvent, cu impresia schițării fugitive, dar în tușe memorabile, a unor portrete de erudiți în cabinetul lor de lucru, reactualizând, parcă, imaginea Sfântului Ieronim, traducătorul Vulgatei, în meditatie asupra scrierilor sale, fie în interiorul cabinetului de studiu, ca în picturile lui Ghirlandaio, Caravaggio sau Rubens, fie, ca la Bellini
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de la Dumnezeu dându-ni-să Domnia", dublată și cu recuperare originilor imperiale, pe care, focalizând credința și "facerea de bine" a antecesorilor săi, o convertește în smerită datorie de a urma acelora ce "multă nevoință au arătat spre ceale besericești" (regăsim aici tușele unui autoportret implicit). În predoslovia la Psaltire, Buzău, 1701, Teodosie, Mitropolitul Ungrovlahiei, deși exploatează magistral toposul modestiei pe întreg parcursul textului, prin micșorare a propriei persoane și minimalizare a efortului său "puțina și mica mea ostenală" -, păstrează în subtext ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ce-i accepta inexplicabil compania și-i asculta cu o răbdare imensă și la fel de inexplicabilă poveștile despre marile sale isprăvi trecute și viitoare. Prețiosul stilou cu monogramă, pe care mi-l băga în ochi de aproape o săptămână, era ultima tușă a noii sale identități - minuțios și tenace șlefuită până la caricatură -, iar răfuiala plănuită prima sa acțiune de anvergură. A hohotit triumfător și a apucat pardesiul: - Aveți un fel de a mă insulta, domnu^ Victor, că mă simt mai de grabă
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
mi-a fost rușine de ăi bătrâni, că erau oameni gospodari. Chiar și tac-tu, Sorine, de l-am dus acu' la groapă. Ce dacă a făcut pușcărie?! L-a înjurat pă Dej, atunci cu colectiva și a plătit. Da tușă-ta Rela știi cu ce se ținea? Ai întrebat la Prefectură, așa de-o curiozitate? Sau mai sus, la ai voștri, la partid, ai întrebat? - Emilian, zău, încerca nevastă-sa să-l liniștească. Nu facem politică aici, așa ne-am
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]