1,983 matches
-
ar fi avut vreo legătură : Hai să ne pișăm în parc ! Aleile erau întunecate. Frunzele foșneau sub pași. În parc, jocul s-ar fi putut termina fără să te atingi de niciuna dintre frunzele strânse. Două potăi țâșniră dintr-un tufiș, Jenică se piti în spatele celorlalți. — Aici e bine, hotărî Maca, intrând, pe la spatele băncii, printre copaci. Are fiecare trunchiul lui, e destul pentru fiecare. — Ce-ți veni ? întrebă Tili. Maca trebălui la șliț, dar se încurcă și-și ridică în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fost o întâmplare. E la dosar un proces-verbal de la percheziție. Și o hartă. Locul era încercuit cu roșu... Tili împături la loc hârtia. — Asta-i tot. Și la urmă o notă telefonică, după câteva zile, că l-au găsit în tufișurile de pe malul apei. Am văzut și certificatul de deces. Cică ar fi căzut și și-a rupt gâtul în cădere. Moarte accidentală. Așa scrie. — Era gros dosarul ? întrebă Jenică. — Cu ce te încălzește chestia asta ? întrebă Maca, dispus mai curând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vrut să-l omor. Nu aș fi vrut să fie ucis de mâna mea. Ar fi trebuit numai să-l bag în sperieți, pentru că și așa totul merge execrabil azi... DESIRÉE: Fă bine și îngroapă stârvul micului meu hamster sub tufișul de trandafiri din grădina de legume și pe urmă încropește din câteva pietre o cruciuliță, ca să nu fie săpat mormântul la toamnă. Ascultă ce-ți spun, papa! (Domnul Kovacic învelește animalul într-un șervet si îl pune în buzunarul hainei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
înmoșnegiți ai celui dintâi Sepp Botdejigodie împuțit au trebuit să se așeze pe mare morman de gâtlejuri încârnățate. (chicotește) Cuvintele nu ieșeau ca lumea din gâtlej și se tot vorbea despre țărâna cărnii de mai de jos, înăuntru într-un tufiș la grămadă cu unul și același împotriva tuturor durerilor. Când gâtlejul se cască ca lumea, atunci ochii se dau peste cap și cade al dinăuntru nostru în closet și se înneacă de bună voie în adânc. (se scarpină pe burtă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și tot felul de mijloace de rezistență la secetă, dar și împotriva animalelor ierbivore. Valurile aurii ale cerealelor și câmpurile întinse de floarea-soarelui și de legume au luat locul ierburilor de altă dată. Unele au rezistat totuși și astăzi prin tufișuri unde lama plugului n-a pătruns, pe margini de drumuri, pe locuri virane ori în curți neîngrijite. În tufișurile tot mai răzlețe, caracteristic este păducelul (Crataegus monogyna), iar la marginea acestora, din ce în ce mai rar, se găsesc frumoasele graminee, mult iubite de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
câmpurile întinse de floarea-soarelui și de legume au luat locul ierburilor de altă dată. Unele au rezistat totuși și astăzi prin tufișuri unde lama plugului n-a pătruns, pe margini de drumuri, pe locuri virane ori în curți neîngrijite. În tufișurile tot mai răzlețe, caracteristic este păducelul (Crataegus monogyna), iar la marginea acestora, din ce în ce mai rar, se găsesc frumoasele graminee, mult iubite de popor, de tineri mai ales: negara (Stipa capillata) cu firul frumos și mlădios, păiușul (Festuca valeriact) și pirul crestat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-au înspăimântat. Mulți îl învinuiau pe spătarul Coman de trădare. Dar, când au ajuns la marginea pădurii, călăreții români au descălecat, toți odată, cât ai clipi din ochi, și s-au topit în pădure. Sulițașii s-au adăpostit după tufișuri. Arcașii au urcat în arborii cei mai stufoși. Au așteptat să se apropie dușmanul. La porunca spătarului Coman, arcașii au încordat arcurile și au slobozit întâiul stol de săgeți. Mulți teutoni au căzut sub copitele cailor. Altă ploaie de săgeți
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
încordat arcurile și au slobozit întâiul stol de săgeți. Mulți teutoni au căzut sub copitele cailor. Altă ploaie de săgeți și alți dușmani s-au prăbușit. Pe cei ajunși la marginea pădurii i-au luat în primire sulițașii ascunși între tufișuri. Pe alții, rătăciți printre copaci, i-au tras halebardierii jos, cu căngile, iar spadele i-au liniștit pe vecie, cu fruntea în frunzele uscate ori în smârcuri. Atrăgând mulți cavaleri teutoni spre pădure prin acea îndrăzneală și iscusită manevră, doborându
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
sinonim: altitudine. ÎNGHEȚ transformarea apei din stare lichidă sau de vapori, în stare solidă, în preajma lui 0°C. JUPITERcea mai mare planetă a Sistemului Solar. JAD piatră semiprețioasă alb-verzuie, cu luciu strălucitor; este folosită la executarea obiectelor de artă. JNEPENI tufișuri subalpine alcătuite din specii din familia pinaceelor; se dezvoltă pe spodosoluri. JUDEȚ unitate administrativ - teritorială din România, alcătuită din mai multe orașe și comune; în prezent, România este împărțită în 41 de județe, la care se adaugă municipiul București. JUNGLĂ
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
condițiile specifice de flux și reflux din regiunile litorale tropicale și subtropicale. MALGAȘ locuitor din Insula Madagascar (Africa). MANIOC arbust de origine tropicală, din a cărui tuberculi se obține o făină numită tapioca, folosită în alimentația umană. MAQUIS amestec de tufișuri și arbuști țepoși veșnic verzi, format în urma defrișării pădurile mediteraneene. MARE TERITORIALĂ porțiune de mare situată de-a lungul litoralului,până la o distanță de 12 mile marine de țărm. MAREE formă de mișcare periodică a apelor oceanice, determinată de atracția
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
și, atunci, nu e de mirare că Biserica încă este una dintre instituțiile care oferă mare credibilitate românilor. Să vedem în Figura 2 cum arată grafic încrederea românilor în instituțiile statului. Figura 2. Încrederea românilor în instituțiile statului Preluare: Claudiu Tufiș, 2007, p. 132. În privința instituțiilor statului, avem o expunere grafică în Figura 2 care arată în mare parte o încredere mult mai mică pe care românii o acordă acestora. Vedem că în afara primăriilor care din 1993 până în 2005 au avut
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
dar nu și ca lipsiți de cultură democratică. Într-o societate modernă funcția principală a celor două instituții este simbolică; imaginea acestora în mentalul colectiv este aceea de protector al sinelui (fizic în cazul armatei și spiritual în cazul bisericii)." (Tufiș, 2007, p. 135). Figura 3. Încrederea românilor în instituțiile tradiționale Preluare: Claudiu Tufiș, 2007, p. 135. Imediat după anul 1990, când armata a jucat un rol cu totul deosebit în evenimentele din decembrie 1989, a fost instituția care a oferit
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
principală a celor două instituții este simbolică; imaginea acestora în mentalul colectiv este aceea de protector al sinelui (fizic în cazul armatei și spiritual în cazul bisericii)." (Tufiș, 2007, p. 135). Figura 3. Încrederea românilor în instituțiile tradiționale Preluare: Claudiu Tufiș, 2007, p. 135. Imediat după anul 1990, când armata a jucat un rol cu totul deosebit în evenimentele din decembrie 1989, a fost instituția care a oferit românilor cea mai mare încredere. La puține procente după ea a fost Biserica
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
priorities and religiosity in four Western religions, Social Psychology Quarterly, 58: 88-107. 130. Tschannen, O. (1992), Les Théories de la sécularisation, Ed. Dorz, Geneva. 131. Tschannen, O. (1991), The secularization Paradigm, Journal for Scientific Study of Religion, 30, pp. 395-415. 132. Tufiș, C. (2007), Încrederea instituțională victimă a tranziției postcomuniste, în B. Voicu, M. Voicu (coord.), Valori ale românilor, Institutul European, Iași, pp. 117-149. 133. Voicu, M. (2007), România religioasă, Ed. Institutul european, Iași. 134. Voicu, M. (2001), Modernitate religioasă în societatea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Béra, Yvon Lamy • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia Parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Sociologia valorilor, Rudolf Rezsohazy • Sociology of Law. Studies and Research, Doina Balahur • Statistică aplicată în științele sociale, Claudiu Coman • Status Attainment: Predictable Patterns or Trendless Fluctuation?, Paula Tufiș • Valorile românilor (1993-2005), Bogdan Voicu, Mălina Voicu (coord.) LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Se îndreptă spre calea ferată, locul unde-i plăcea să se joace când era copil. Zâmbi când își aminti cum unsese șinele cu niște vaselină găsită într-o hârtie aruncată pe marginea drumului. Apoi împreună cu ceilalți copii se ascunseseră în tufișuri ca să vadă dacă trenul va putea să urce la deal. Rămăseseră foarte dezamăgiți când locomotiva neagră și greoaie trecu în goana cea mai mare , de parcă nu ar fi fost nimic pe șină. Simți sub tălpi scândura sgrunțuroasă a pasajului de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
favorabile unei agriculturi cu randamente care egalează pe cele din câmpie. Dicționar Jepi=jnepeni= vegetație subalpină și alpină, de stâncărie, formată din arbuști din familia pinilor (pinaceae), cu tulpini ramificate, adesea paralele cu solul din cauza vânturilor puternice și care formează tufișuri (jnepenișuri) pe platourile munților înalți, la peste 1500-1600 m altitudine. Numit și Pinus mugo, are acele lungi identice pinului comun. Prin zonele cu jepi circulația se face doar pe cărările marcate turistic, nu este indicat să se pătrundă prin hățișurile
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele care se lăbărțează în zare. Se pitulează prin vița de vie cocârjită de greutatea ciorchinelor de struguri. Prin răzoare, albine robotesc, răsfățându-se cu polen. Bursuci scormonesc pământul după viermi suculenți. Pe deasupra livezilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat de șuieratul săgeții slobozite din coarda unui arc pentru a răpune vânatul. Urma imediat geamătul înfundat al căprioarei sau al mistrețului ascuns printr-un tufiș. În apropiere, urși și lupi pășeau cu grijă, ferindu-se de lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe bot, adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor răsunau cu putere. Turmele acopereau pășunile care se revărsau din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
toți ceilalți, și ceea ce face mai ales autorul Visului... La sfârșitul tiradei sale, Tezeu va vorbi despre noaptea de vară atât de propice plăsmuirilor minții, o noapte când spaima te poate cuprinde în orice clipă, făcându-te „să iei un tufiș drept un urs”. Interpretând semnificația piesei, Tezeu interpretează, de fapt, realitatea teatrală în substanța ei: iluzii, amăgiri, fantasme preschimbate în forme de către delirul imaginației poetice. Iată însă că Hipolita se arată dispusă să-i dea replica: în toate aceste „pățanii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
teritoriul lor de explorat. Economia prea ușor a cedat imitației ca soluție a scurtării efortului de a merge pe propria cale. Iarba - cum îi plăcea să spună lui Veblen - a fost pentru Economie mereu mai mustoasă pe cealaltă parte a tufișului. (Veblen, 2009) Sunt inspiratoare perspectivele neuropsihologiei sau ale analizei psihologice, ale filosofiei fizicii, ca și ale biochimiei (ca și a tuturor combinațiilor sciziparitare și de acuplare - deodată - (pornind de la ambiția biologiei de a înțelege ce este viața și ale psihiatriei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pierdute. Nu după multă vreme, fără să vadă vreo urmă de chei, polițistul l-a întrebat pe bărbat dacă era sigur că își pierduse cheile în acel loc. Bărbatul a răspuns că nu își pierduse cheile lângă mașină, ci în tufișuri, care erau la ceva distanță de acolo. Polițistul a fost mai degrabă surprins și un pic furios să audă așa ceva deoarece pierduse ceva timp căutând cheile. „Atunci de ce le căutăm aici?” a întrebat polițistul, la care bărbatul a răspuns: „Pentru că
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
respirația caldă în ceafă, ceea ce îl determina să fugă din ce în ce mai repede. Fugea mai repede decât o făcuse vreodată și într-un final a ajuns la marginea unei prăpăstii, împiedicându-se. Având noroc, a reușit să apuce cu mâna un mic tufiș și se balansa periculos deasupra hăului. Uitându-se în sus a văzut tigrul, care avea o privire fioroasă, privind în jos spre el; și cum se uita în jos, a văzut un alt tigru care îl privea, cu fălcile larg
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
privire fioroasă, privind în jos spre el; și cum se uita în jos, a văzut un alt tigru care îl privea, cu fălcile larg deschise, așteptând ca omul să cadă. Dar asta nu era tot. Doi șoareci micuți rodeau tulpina tufișului de care era agățat și care îl salva. Atunci omul a observat o tulpină de fragi lângă el. S-a întins și a cules câteva fructe roșii, le-a băgat în gură și a savurat gustul dulceapoi a excalamat: „Ah
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
da peste un iepure sau câteva capre de munte sau oi. Ele trăiesc în pace aici sus, împreună cu păsările și fluturii. Și pe măsură ce urci mai sus, muntele devine un pic mai abrupt și pe alocuri poteca devine chiar mai îngustă. Tufișurile sălbatice mărginesc pe alocuri poteca și florile de munte răsar pentru a te întâmpina. Poți vedea un alt munte, care pare atât de aproape că simți că ai putea să pășești peste el; dar în realitate știi că este mult
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]