6,704 matches
-
extragalactice ale enigmelor eclozate ilogic în arce de optim nadir. Când își rotește intermitența-i bizară în pulsațiile strălucirii lui efemere, ne propulsează absent interesele în golul spațiului-timp din vecie, mai mult decât toate simfoniile cosmice de raze, absorbite prin tunurile mute ale telescoapelor care doboară nocturn fructele secrete ale stelelor, dar care niciodată nu pot doborî incendiile geniale ale quasarului, astrul cel mai bogat în superenergii ș-n serii de parseci indiferenți, cea mai îndepărtată lumină ciudată dintre toate luminile
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
din 08 august 2014 Toate Articolele Autorului Doamne de la `48 fir-ar dracului de viață poporul cică e copt moartea însă îl dezvață Fir-ar dracului de viață toți suntem unul și unul măcăim precum o rață omnivor însă e tunul Toți suntem unul și unul poporul degeaba-i copt rege ne-a rămas nebunul Doamne ca la `48 Fir-ar dracului de viață ne faci țara măgăreață Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: ALARMĂ DE POST / Costel Zăgan : Confluențe Literare
ALARMĂ DE POST de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371530_a_372859]
-
cu bățul și umărul, iar în carnea umărului stâng aveam o gaură cât o monedă de 50 de bani, adâncă de vreun centimetru ce mirosea a carne arsă. M-au pus imediat să-mi facă electrocardiograma și am ieșit sănătos tun, iar la radiografierea piciorului mi-a ieșit ruptură de maleolă din timpul căzăturii. Cum era sâmbătă seara, nu era ghipsar în unitate, așa că m-au legat cu două atele și m-au trimis la salonul de ortopedie să aștept până
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
străzile însorite ale Tiranei, mii de oameni au așteptat demn și răbdător să ajungă la «Palatul Brigăzilor», reședința Regelui Zog în anii 1930, pentru a-și pleca fruntea în fața sicriului defunctului rege. Ceremonia înhumării a fost onorată de focuri de tun, de discursul de omagiere al Președintelui Albaniei și de cel al Șefului Familiei Regale albaneze. La ridicarea sicriului pe umerii soldaților Albaniei de astăzi, ofițerul a oferit drapelul național care acoperise coșciugul Principelui Leka al II-lea, gest aplaudat de
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
2015 Toate Articolele Autorului țară, țară ce-ai cu noi? ne-ai dat și ne dai întruna griji, necazuri și nevoi însă bucurii,... niciuna! niciun președinte bun, de guvernanți ce să mai spun?! balonașe... de săpun!, iar noi... carne pentru tun... țară, țară ce-ai cu noi? ne-ai cerut și ceri întruna carne macră de eroi ca să îți păstrăm cununa am crezut mereu în tine însă azi mă dau bătut că nu ți-a păsat de mine și de-aceea
ŢARĂ, ŢARĂ, VREI EROI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374980_a_376309]
-
Deși avem hemoragie, Garou-i pus pe proteste. În schimb, trebuie s-avem batistă Și unghile tăiate frumos, Fiindcă suntem controlați, La cuțitul de la os! NE PLEACĂ Sunt expatriate cohorte de patrii, Prin capilare și prin atrii. Prin salve de tun de comemorare Și prin prostia, care nu doare. Prin nepăsarea, care nu comentează, Prin filtre care nu filtrează. Ne pleacă materia cenușie, Ne pleacă „Greierele și furnica” din poezie. Ne pleacă, fără întors, principalele resurse, Prin școlarizări și prin burse
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
contră, în ajun de bucurii, la țărmul unde totul stă să-nceapă, cu buze noi, de bine te-aș vorbi. CRĂCIUN Ce trup poate să aibă o idee? Ca-n veșnica poveste de Crăciun, când în oglinzi de ape-ngheață tun un gând, ca Dumnezeu într-o femeie. Citește mai mult SURGHIUNDin sute de puternice cuvinte,te rog, alege dulce-njurătura,ca în grădini să mă trimiți cu gura,pe unde lumea încă stă cuminte,și totuși i se dau, deși
ELISABETA ISANOS [Corola-blog/BlogPost/375489_a_376818]
-
o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o țeavă de tun aburind, râd cu lacrimi, nu plâng, râd cu lacrimi, ca un vas pus la rece fierbinte, nu mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva leac înainte? Îmi pudrează pereții obrajii și îmi cern pe pomeți cărămidă, câțiva tei în
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
contră, în ajun de bucurii, la țărmul unde totul stă să-nceapă, cu buze noi, de bine te-aș vorbi. CRĂCIUN Ce trup poate să aibă o idee? Ca-n veșnica poveste de Crăciun, când în oglinzi de ape-ngheață tun un gând, ca Dumnezeu într-o femeie. Băltoace albe, fete-nsărcinate, necunoscutul mire nu apare, și totul este rugă-n așteptare, tăcere, noapte și singurătate. E plin de-un nimeni care prinde carne în ape și în aburii pe sticlă
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o țeavă de tun aburind, râd cu lacrimi, nu plâng, râd cu lacrimi, ca un vas pus la rece fierbinte, nu mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva leac înainte? Îmi pudrează pereții obrajii și îmi cern pe pomeți cărămidă, câțiva tei în
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MAREA LIMBA ROMÂNĂ Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce-aș putea, astăzi, să mai spun despre milenara, limba română, când iluștrii înaintași, ca niște salve de tun, au făcut să răsune limba străbună ? De la Testament literar, a lui Ienăchiță Văcărescu, la ,, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie'' a poetului, nepereche, Mihai Eminescu. ,,Limba noatră-i o comoară'' , limba sfântă ,,Limba vechiilor cazanii, / Care o plâng și care
MAREA LIMBA ROMÂNĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375539_a_376868]
-
deportarea... În Timișoara, nu au fost propriu-zis lupte. Szász János[11] a scris un roman în care este vorba de luptele din Timișoara. Tata mi-a zis că e poveste, că au fost în Fratelia[12] și s-au auzit tunuri în preajma Timișoarei. Românii n-au plecat! Numai evreii au fugit, de frica deportării, de frica nemților și a ungurilor. Deci, știam! Noi știam foarte bine ce putea să ni se întâmple. În timpul războiului, tata a fost chemat la Pădurea Verde
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
a calculat. La Întorsura fost-au cică, cu minus treizeci și unu, cum n-a fost tare demult, amintire din trecut... S-albise marea la țărm, șuiera vifor nebunul, pe Dunăre pod de gheață, s-o poți sparge doar cu tunul. Treceam Dunărea în sănii, din Ostrov la Călărași, caii potcoviți din vreme, tot trăgeau iavaș-iavaș. Oștenii trăgeau obuzul, în zori, chiar de dimineață, să slujească taica popa, la copca făcută-n gheață. Popa cânta boboteaza, botezul lui Isus Cristos și
GERUL BOBOTEZEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375621_a_376950]
-
tren. Pisoiul rudă cu vulpea A mâncat tot ce-a fost bun; În loc lăsând nuielușa... Și-a adormit fiind sătul. Dar când s-a trezit Gigel, Pe Michi l-a tot strigat. Cum să-i mai răspundă el, Când dormea tun ca un beat? Și, privind el peste tot S-a prins iute de figură. I-a dat un picior în bot Și l-a-nchis o săptămână. -Eee... știam eu, dar o mai spun? Doar prietenii te sapă. Dar n-
MICHI, PRIETENUL MEU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371924_a_373253]
-
tărie? În loc să astup o gaură cu un amărât de ban sau o oră de muncă, le pierd pe amândouă la crâșma satului cot la cot cu semeni în mizerie din propria lor vină. Acești cârcotași veșnic nemulțumiți sunt carnea de tun cu care unele partide, în special PSR își duc la îndeplinire aspirațiile proprii de mărire, putere și avuție. Nu prin ei poți prospera ci prin muncă și gospodărire chibzuită. Crezi că o găleată primită odată la 4 ani, fie ea
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
la Rovine o lacrima mai plânge Când Mircea stă în calea otomanilor. La Putna, Ștefan este încă viu Și trage clopot, după clopot, Române știi că totuși nu-i târziu Să asculți al conștiinței ropot! La Mărășești se aude încă tunul Stăbunul nu te lasă să abdici, Române falnic ești că și gorunul Și din cenușă arsă te ridici. La Albă este zi de sărbătoare Mihai Viteazul ostenii își adună, Din corn răsună doina cea străbuna În horă sfântă-și dau
ZI DE SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371954_a_373283]
-
la Alba Iulia? - Tedeumul Sfintei Uniri într-o Românie cât roata carului. Am participat și în 1918 când însăși Majestatea Sa Regele Ferdinand a lăsat sabia cu care a cucerit independența neamului spre ași pune pe cap coroana turnată din tunul turcesc cucerit la Plevna. Ieri am fost la București să revăd coroana. O respect îndeosebi deoarece Majestatea Sa nu a dat din gură ca boierul ci, alături de noi pălmașii, a luptat pentru unirea tuturor românilor. - Sărbătorești deci Ziua Națională a
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]
-
au frică Se întrec în spume, fac lumea mai mică. Politici de stânga, politici de dreapta Politici de-a surda, politici și gata. Doar zburătorii mor și nu au apărare Iluzia zborului un azimut și alinare. Au tras salve de tun la înmormântare Doar rudele au plâns și țara care moare. Referință Bibliografică: Ne mor piloții / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1425, Anul IV, 25 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NE MOR PILOȚII de PETRU JIPA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371999_a_373328]
-
actelor tiranice, al revoltătoarelor surghiunuri inchizitoriale, al ororilor războaielor mai mari sau mai mici, regionale sau mondiale? Să fie vinovată femeia pentru mintea diabolică a celor care au comis atâtea atrocități de-a lungul istoriei? A inventat ea sabia, ghilotina, tunul, pușca, bomba nucleară? A folosit ea toate acestea pentru a face rău semenilor săi în numele unei justiții generale? Poate credeți că a stat ca un drăcușor la spatele bărbatului și că a pătruns în gândurile și în creierul lui repetându
CHERCHEZ LA FEMME de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372301_a_373630]
-
crede prin popor, Căci totul pare fără scop, Pe-acest Pământ, întâmplător! Se surpă Ateneul Păcii, Se prăbușesc valori, în zare, Și nu se știe costul bărcii Și dacă Noe mai apare ! Să-nvingă viața, că-i minune! Să auzim tunul cum tace! Doar Imnul Terrei să răsune Și să ne înrolăm în pace! POEM PENTRU MAMA Mama dragă mi s-a dus, Undeva, în altă lume, Unde soarele a apus Și toți, cei, au doar un nume. Azi tristețea ei
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
trase mai mult aiurea, dar care au suplinit prin cantitate, calitatea ochitorilor (vedem cum istoria are ironiile ei!). Noua putere instalată și-a băgat picioarele în marele program economic și afacerea cu hârtie a devenit istorie, că acum erau alte tunuri de dat, mult mai profitabile. Mașina cea nemțească, care în ultima vreme trăncănea și scotea mai mult fum decât carton, a fost întâi oprită, apoi furată de țigani și vândută la fier vechi, iar nea Vasile a renunțat la orice
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
a întrebat. - Fac practică la cartofi, la Heliade între Vii, i-am răspuns. - Departe, a zis el. - Departe. - Eu vin de la un prieten care a murit, a continuat domnul. Nu l-a durut nici măcar o unghie, niciodată. A fost sănătos tun. Și ieri, odată s-a arcuit și a murit. - Dumnezeu să-l odinească, i-am spus. A urmat un moment de tăcere. Între timp, troleibuzul a ajuns la intersecția străzii Lemnea cu Calea Victoriei. - Vezi, tată, aici, la parterul blocului vechi
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
artileria răsculaților ,punctul forte al dispozitivului militar al acestora. În timpul luptei s-a petrecut un episod ciudat -defecțiunea artileriei -care a dus în final la capturarea acesteia și la pierderea bătăliei .Despre acest episod ,cronicarul Radu Popescu scria : ... rânduiră și tunurile , unde era agă Buliga , fiind agă mare. Deci începură a slobozi tunurile în unguri , dar îi trecea gloanțele, sau din adinsu Buliga așa le îndrepta, sau din greșeală nu se știe bine ,ci deteră știre Hrizei Vodă că tunurile nu
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
a petrecut un episod ciudat -defecțiunea artileriei -care a dus în final la capturarea acesteia și la pierderea bătăliei .Despre acest episod ,cronicarul Radu Popescu scria : ... rânduiră și tunurile , unde era agă Buliga , fiind agă mare. Deci începură a slobozi tunurile în unguri , dar îi trecea gloanțele, sau din adinsu Buliga așa le îndrepta, sau din greșeală nu se știe bine ,ci deteră știre Hrizei Vodă că tunurile nu bat în oaste ci pe deasupra . Deci , alergă cu calul mânios și ajungând
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
și tunurile , unde era agă Buliga , fiind agă mare. Deci începură a slobozi tunurile în unguri , dar îi trecea gloanțele, sau din adinsu Buliga așa le îndrepta, sau din greșeală nu se știe bine ,ci deteră știre Hrizei Vodă că tunurile nu bat în oaste ci pe deasupra . Deci , alergă cu calul mânios și ajungând la tunuri, scoase paloșul și lovi pe aga Buliga ,de-l făcu în două 18-.Sfârșitul marelui agă și căpitan din Ciovârnășani s-a petrecut deci ,așa cum
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]