17,002 matches
-
citește Brandy, unii oameni aleg excursia în Franța, dar majoritatea aleg setul de mașină de spălat-mașină de uscat. Brandy aplică un mare sărut Plumbago pe pătrățelul pentru timbru și lasă vântul să ridice cartea poștală și s-o poarte către turnurile din centrul Seattle-ului. Seth îi mai dă una, și Brandy citește: Concursurile de televiziune sunt concepute pentru a ne face să ne simțim mai bine cu nefolositoarele informații aleatorii care sunt tot ce ne-a mai rămas din școală. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
un pedicel. Numai partea cu vindecarea, numai asta poate dura luni întregi. Sari înapoi la Fiatul roșu cu Brandy în spatele ochelarilor de soare și Manus încuiat în portbagaj, și Brandy ne conduce spre vârful dealului Rocky Butte, la ruinele unui turn de observație unde, dacă asta n-ar fi seara unei zile de școală, copiii de la liceele din Parkrose și Grant și Madison ar sparge sticle de bere și s-ar bucura de sex neprotejat aici sus, printre bătrânele ruine. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
unei case ori a unui hotel, ore în care niciodată nu s-a întîmplat nimic. Ori poate de asta și fusese trimis, ca, fiind acolo, proțăpit lîngă un stîlp de felinar, ori citind la nesfîrșit programele Alhambrei, primăria tocmai introdusese turnurile americane de afișaj, fiind evident acolo, să nu se poată întîmpla nimic. Cîteva urmăriri cu mașina, îl distrau nemaipomenit, era ca în comediile cu Stan și Bran, erau singurele care îl făceau să rîdă, avea abonament la Aro pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
din țara Șinear, toți oamenii munceau împreună. Întreaga omenire împărtășea același vis măreț și nobil, și toți lucrau cot la cot să-l îndeplinească, în vremea aceea de dinaintea armelor și armatelor și bătăliilor. Apoi Dumnezeu s-a pogorât să vadă turnul, visul împărtășit de toți, care se înălța încet, ajungând cam aproape ca El să se simtă în siguranță. Și Dumnezeu a spus „Iată, ei sunt un singur popor ... și iată de ce s-au apucat...acum nimic nu i-ar împiedica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
însoți în sufragerie, cu fața arzând. Intrarea Emei fu umbrită, ca de fiecare dată, de sporovăiala continuă și fără sens a Vandei. Luă cadoul din mâinile fetei și-l întinse băiatului, cu o expresie atât de mândră, de parcă-i dăruise Turnul Eiffel. Unchiul Dali îl sărută zgomotos, îl ridică în brațe și-l mângâie în creștetul capului, umflându-se în pene, nu se știe din ce motiv. Îl sărută și pe unchiul Vali pentru ca, în final, s-o strângă cam tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
lui Neng doar l-a lovit. Mă rog, Îl lovise zdravăn, până și maică-sa a zis așa, dar n-a fost singurul. Mulți alții se bătuseră, fusese o Încăierare de stradă În fața magazinului unde se vindea orez, știi, lângă turnul cu ceas. Numai că taică-său era singurul care mai era-n pușcărie. și asta doar pentru că-i madurez. Atâta nedrep tate! De fapt, el nici n-a vrut să vină pe insula asta! — Atunci, de ce-ați mai venit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
luat de-acolo. În oraș veniseră niște străini, cu daruri pentru toți copiii, mașinuțe vechi, haine și punguțe cu bomboane Înfășurate În celofan colorat. Johan a primit un glob În care un fel de fulgi de nea cădeau peste un Turn Eiffel mititel. În jur erau câteva siluete care se jucau prin zăpadă, copii probabil, iar când răsucea globul copiii rămâneau lipiți la locurile lor. Apoi, Întors În poziția dintâi, ningea iarăși, fulgii zburătăceau În jur până ce se așterneau la picioarele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu aveau să le vadă cu ochii lor niciodată, despre tehnici și procente, dolari, franci. Cu o memorie fantastică a cifrelor tatăl dădea date despre distanțele geografice, viteze în kilometri ale supersonicelor, cantitatea de oțel folosită pentru ridicarea unui bloc turn. Ștefan nu-i putea servi decât generalități, în casă domnea o atmosferă foarte încinsă și când mama a făcut loc pe scaun farfuriei cu plăcinte "poale în brâu", fierbinți și aromate, Elena a exclamat înviorată, ah, în sfârșit și, voit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de cartea copilăriei noastre: Habarnam în orașul soarelui? Ce s-o fi întâmplat cu ea? S-au îmbrăcat, au străbătut holul spațios și au ieșit în cerdac Era o după amiază frumoasă. Soarele lucea în ochiul de geam al unui turn de apă. Pe mâine, a spus Ovidiu către sora lui și a trântit portiera. Pe mâine, a strigat Fana, venim în zori! Ela s-a oprit lângă Fana, a apucat-o de mână. Urmărea manevrele de întoarcere ale mașinii. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tălăngilor, lătratul câinilor ciobănești și fluierele păstorilor. O clipă urcam, apoi coboram, admirând culmile unice în blânda lor arcuire; contemplam priveliștea acestor munți ca niște temple. Admiram oceanul verde al coniferelor și vârfurile ninse ale munților mi se păreau niște turnuri de catedrală. Deodată, garda de onoare a cerului s-a schimbat: pânzele imense ale nopții au acoperit cerul. Se înnopta. Pretutindeni stăpânea întunericul. În depărtare se auzeau tălăngile turmelor care se întorceau de pe înălțimi. Se apropia toamna bogată și sonoră
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lume de miresme tari și de legende, te simți liber ca pasărea, ori ca frunza mângâiată de vânt. Dar nu există tablou mai încântător ca apusul soarelui, văzut de la cabana Dochia. Copacii învăluiți în vâlvătaia de aur a soarelui par turnuri uriașe de catedrală, norii par să se adune ca într-o gardă de onoare a cerului. Încet, încet, se lasă o noapte neagră și rece și ici-colo se zărește lumina albă a unei stele. Te lași înveșmântat în pânzele imense
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
noapte rece și neagră, căci luna se ascundea în spatele piscurilor înalte din depărtări. Fusese o noapte frumoasă care despărțea toamna bogată și sonoră de iarna care urma să vină. Munții își dăduseră jos cămășile vegetației alpine, rămânând goi ca niște turnuri înalte de catedrală, culmi unice în blânda lor arcuire. Era ultima noapte de toamnă, iar ninsoarea urma să cadă ca o cămașă albă a munților. Culorile vii ale toamnei urmau să fie înlocuite cu albul monoton. Doar oceanul verde al
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nori zgomotoși ce-și varsă lacrimile pentru măgurile umbrite de brazi peste câmpiile întinse, peste dealurile cu livezi înmiresmate, ocupând întreaga regiune a Moldovei. Licăriri gingașe ca lumina unei stele polare coboară pe pervazul ferestrei. Privirile sale, ca din imense turnuri de catedrală, îmi închid jaluzelele ochilor somnoroși, iar apoi mi-i deschid larg; însă, nu eram în camera mea micuță și fantastică, ci pluteam lent pe undele vântului suav și, deodată, cerul își deschide pânzele imense și schimbătoare ale nopții
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
poalele Ceahlăului. Urcând o treaptă mai sus, cămașa vegetației alpine acoperă umerii albi și goi ai muntelui, fiind parcă o pătură verde ce se întinde singură peste acele locuri, lăsând mai sus niște tufișuri de jneapăn și ienupăr să tulbure turnurile de catedrală ale muntelui. Spre piscurile albicioase, puternice miresme de aer curat îți inundă sufletul; te simți parcă în edenul divin, inima fiindu-ți plină de o bucurie nemaiîntâlnită și de o adâncă mulțumire sufletească. Ești numai tu și turnurile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
turnurile de catedrală ale muntelui. Spre piscurile albicioase, puternice miresme de aer curat îți inundă sufletul; te simți parcă în edenul divin, inima fiindu-ți plină de o bucurie nemaiîntâlnită și de o adâncă mulțumire sufletească. Ești numai tu și turnurile albe de catedrală ale Ceahlăului; ele se înalță parcă spre necunoscut, întro blândă armonie cu luminosul soare ce se sprijină parcă pe piscurile de diamant, cu norii ce călătoresc de la un ev la altul. Privind în jos, vezi culmi unice
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
munții noștri Îndoiturile Carpaților se arată ca într-o minunată panoramă, cu crestele încununate de raze, cu văile adânci și întunecoase, spintecate de izvoare repezi și umbrite de păduri seculare. Piscurile albe de calcar se înalță spre cer, ca niște turnuri de catedrală și își aduc aminte de trecutul viforos al neamului nostru. În aceste ținuturi păduroase, oamenii au stat adăpostiți, când, prin șesurile Dunării, curgeau puhoaie de barbari, care jefuiau orașele și pustiiau pământurile în calea lor. În munții aceștia
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ademenește, ca un partener ce nu te plictisește, ca un vas plin de știință, ca un Paradis, ca o vioară, ca o grădină care poate fi purtată într-un buzunar, ca un prieten drept, tovarăș ascultător, învățător supus, ca un turn, ca o piramidă în inima celor care o citesc. Pentru mine, cartea este drumul cel mai bun în viață, cărăruia ce duce în Rai, poteca presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii. În viața noastră, cartea este importantă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
îl caută în noapte? Soare, de când strălucești deasupra lumii? Oare ești veșnic? Sau poate lumea va muri într-o zi? Se aud parcă voci care strigă: lăsați lumii soarele, lăsați lumea soarelui! Și glasul meu strigă alături de ei: lăsați-mi turnul Eiffel, ca din înălțimea lui să fiu mai aproape de stele, să privesc cerul albastru poleit cu soare! Lăsați-mi turnul din Pisa, să trec pe lângă el și să mă bucur de teama că s-ar putea nărui peste mine! Lăsați
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Se aud parcă voci care strigă: lăsați lumii soarele, lăsați lumea soarelui! Și glasul meu strigă alături de ei: lăsați-mi turnul Eiffel, ca din înălțimea lui să fiu mai aproape de stele, să privesc cerul albastru poleit cu soare! Lăsați-mi turnul din Pisa, să trec pe lângă el și să mă bucur de teama că s-ar putea nărui peste mine! Lăsați-mi Arcul de Triumf, să trec pe sub el, să mă simt un erou. Lăsați-mi cascada Niagara să-mi învălui
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
a pierdut ceva din greutate și chiar din Înălțime, cum s-a putut constata la așezarea În sicriu, spre ușurarea cioclilor și a groparilor. Zâmbetul: ironic Încă din leagăn. Grație lui, sufletul lui Flavius-Tiberius era tot atât de greu accesibil ca și turnul prefecturii plin de porumbei și de lilieci. Peste toate acestea plutea un aer de „ființă În trecere”, de om care nu ajunge niciodată undeva și care nici nu se Întoarce decât pentru a pleca din nou după o clipă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
verde și roasă până la urzeală, Încât semăna mai degrabă cu o pânză de sac, Începu să se Înalțe puțin câte puțin deasupra pântecelui său: ca un palmier În deșert, șopti Amalia, ca o pagodă, ba nu, ca o catedrală, ca Turnul Ștefan, ca Dealul Florilor, ca Ignișul, șuieră Amalia, ca Moldoveanu, Negoiu și Omul, ca Mont Blanc. Amalia gâfâia. Încă puțin și iat-o pe Acoperișul Lumii! Abia mai respira. Cine ajunge aici Îl vede pe Dumnezeu! Marta lăsă revista să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
epic dintr-un roman poetic.” La „zebra” din dreptul Anticariatului, poetul, grijuliu cu propria-i posteritate, se opri pentru a lăsa să treacă șirul lung de mașini care veneau dinspre cinematograf. Profită de răgaz și aruncă o privire ceasului din turn: trei și un sfert. Peste câteva minute va fi invitat la microfon de către președintele cenaclului, iar el, cu capul plecat pe umărul stâng, se va apropia umil de locul ce Îi era destinat și va anunța sec: Scurt poem epic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se aflau În cartoane sigilate și numerotate, În timp ce suporții cilindrici de aluminiu, pe care urmau să fie montate farfuriile cu deschiderea de un metru, rezemau zidul casei ca niște bazooka dezafectate și scoase la vânzare În talciocul de vineri de lângă Turnul Măcelarilor. Sunt șase, zise domnul Moduna, după ce Îi numărase de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. Antena Geton, un pic mai bine pentru insomniile dumneavoastră! Hi! Hi! Își freca mâinile Înghețate În timp ce corpul Îi tremura oricum din pricina bolii, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să-mi trag sufletul... Au ceva avantaje farfuriile ăstea, În afară de faptul că vara ar putea mânca din ele o sută de rațe? Poți prinde cel puțin 50 de posturi. E ceva... În ce limbă? În toate limbile. Un fel de Turn Babel... Cam așa ceva. Bătrânul nu-l mai asculta. Se ridică de pe scaun și se apropie de taburet. Luă caietul cu filmele vieții sale și Începu să Întoarcă filă cu filă: Așa ceva se mai poate vedea? Nu prea cred... Rar... Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Atâta doar că acum fiecare purta În ochi culoarea celuilalt. Ea avea ochi negri, iar el albaștri. Se apropiară din nou și se Îmbrățișară. Apoi, el o luă de mână și intrară sub arcadele ce ascundeau scara atelierului. Ceasul din turn abia se mai zărea. Pași grăbiți răsunau pe scară. Când zgomotul lor Încetă, Înțelese că erau În fața ușii. Szant Își găsea Întotdeauna cu greutate cheia În mulțimea de buzunare ale hainelor sale. Ca să-l scutească de Încă o dovadă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]