2,724 matches
-
adunată pe urma în căpițe... Cei patru cosași îmbucau cu poftă din mămăligă caldă încă, amestecând-o cu brânză iute de oaie, cu ceapă zdrobita în pumni, apoi cinsteau din țuică de prune aromata și rupeau pe rând bucăți din turtele coapte pe plita. Vasile avea față roșie de arșiță soarelui, un rânjet puțin cam strâmb, ochii mici ascunși parcă după ochelarii de râma din plastic, cămașă de cânepă pătată la guler, cu mânecile roase în coate, ițari cu agățători pentru
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mâloase a brațului Borcea (un braț al Dunării). Când reușeam, mama prepara o tocăniță gustoasă și hrănitoare. Alteori mergeam pe câmp și strângeam semințe de bumbac rămase după recoltat (greu de crezut că erau și hrănitoare), din care făceam niște turte, dar erau și zile când nu era nimic de pus pe masă. Din nou îmi amintesc chipul mamei care, în disperarea ei, încerca să găsească o cale de a ne hrăni. În vara anului 1947, când au apărut primele forme
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
două. Vroia să știe tot despre starea mea de sănătate. Duminica, când nanașa Măriuța venea la noi în vizită se distrau pe socoteala mea, povestindu-i mama cele întâmplate. Nănașa având cârciumă și prăvălie, îmi aducea figurine de ciocolată, acadele, turtă dulce și-o îmbrățișam și-i sărutam mâna, mulțumindu-i. Pot spune că-mi plăcea mai mult să merg la ea decât să vină dumneaei la noi. Având doar o fată măritată simțea lipsa copiilor mici și-mi intra total
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am vrut să primim bani și de la oamenii școlii, fiind și noi elevi. Ne-am continuat urarea, ajungând până la Țarnă. Aici, verișoara mea, Viorica Nemțoc, ne-a primit regește. Fiecăruia ne-a oferit câte o plăcintă "poale-n brâu" și turtă dulce. Nu ne-a lăsat până n-am băut câte o cană de suc de pere, care era foarte aromat și dulce. Banii i-am refuzat, dar Vasile (care făcea pe casierul) i-a primit pe furiș. Am trecut pe la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
totul pentru tăierea porcului (crupe de hrișcă, mațe, mirodenii, țuică, pâine albă, ceapă și usturoi) iar noi, fetele ne îngrijeam pentru aniversare (spărgeam nucile și le măcinam, cumpăram zahăr, ulei, orez, cacao, drojdie). Vroiam să facem un tort cu nucă, turtă dulce, fursecuri, sarmale și salate. Completam cu mezelurile (chișcă, tobă și cârnați) de la porcul nostru. Noaptea o făceam albă. Prea erau multe de făcut! Tata se ocupa de tăierea porcului. Venea cu 2-3 străjeri de la primărie și ci măcelarul (un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dimineții se îndreaptă sfioși către lăcașul sfânt. Trebuie să fie gazdă bună, să întâmpine cum se cuvine, oaspeții. Aici, în ajunul sărbătorii, gospodinele cu har bisericesc și tragere de inimă, au pregătit o masă îmbelșugată, cu bucate tradiționale (sarmale, plăcinte, turtă dulce, sucuri și vin). Cei veniți din alte sate, ca și cei localnici, vor gusta din mâncărurile oferite (sfințite de către un sobor de preoți). Nu va lipsi agheasma, pentru care orice enoriaș vine cu gând să se sfințească. După slujbă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le adunam uscate și le așezam la locul lor în ladă și hambar. Abia după aceste treburi se trecea la bucătărie. Pregăteam din timp ingredientele, de care aveam nevoie, pentru bucatele propuse. Eu alegeam orezul pentru sarmale, spărgeam nucile (pentru turtă dulce) și stăteam pe lângă mama, să-i fiu mereu de ajutor. Joia, înainte de sărbători, se coceau colacii, cozonacii și prăjiturile. Pentru mine era o mare plăcere să fiu la planșetă, alături de mama. Ce-o mai necăjeam! Vroiam numaidecât să împletesc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama făcea bucate deosebite, pentru asemenea musafiri: plăcinte, cozonaci, răcituri, sarmale, fripturi, turtă dulce, salate, iar tata se ocupa de băuturi: vin, țuică, must. Câteodată, mama mai făcea și bere de casă, care era tare bună (când avea hamei). Eu și Oltea ajutam cu tot ce puteam și renuțam la "uliță" și la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lăsat la Echendorf gospodăria cu de toate și noi muream acum de foame pentru că tata nu mai avea nici salar și nici pensie. În timpul secetei din 1946 1947 culegeam spicele de orz le puneam în râșniță și făceam din ele turte ca să nu murim de foame. Tăticul a primit pensie până la 70 de ani. A trecut prin mari necazuri și suferințe și a decedat în anul 1979 . Este înmormântat la Vișina. Mama a murit și ea după trei ani. În anul
MEMORIU DESPRE REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ortansa I. Bălan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1673]
-
legat sacru și talisman totodată. Și, astfel, leagănul nu se răcește niciodată... Mă tem că literatura pentru copii a început să fie suspectată abia când și-a fabricat breslașii și proprii meseriași. Artizanatul, mica forjă a kitsch-ului, jucărioarele și turtele colorate, sporesc până la evidență prezumția de impostură literară. Se clamează abuzul, se cere fierul roșu și, ca întotdeauna în stări de urgență, întâi se taie... E adevărat, zilieri și flotanți sunt mulți pe acest domeniu. Numai că unii chiar au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de lapte se disting de departe prin prezența silozurilor cilindrice, Înalte. Media numărului de vaci e de circa 30 de fermă, Îngrijite și mulse În special de membrii familiei. Planta furajeră preferată e porumbul. Se dau multe tărâțe, mălai și turte. O problemă importantă e așternutul, Întrucât În regiune se produc puține paie. O altă problemă o pune și transportul și Împrăștierea gunoiului de grajd, care cere muncă multă. Din această cauză platforma de gunoi europeană unde gunoiul stă la dospire
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Henry Ford. El a văzut În soia o plantă de mare viitor. În acest scop, a Înființat o stațiune experimentală la Greenfield Village, În statul Michigan și a cultivat suprafața de 7400 ari de soia (circa 3000 ha). În ce privește folosirea turtelor de soia, Ford a găsit că În afară de hrana vitelor ele pot fi folosite foarte rentabil În industria plastică. Se pot obține astfel piese de automobil, țiglă, mobilă, butoni, scrumiere, suveici, portțigarete etc. Fiind o leguminoasă, Îmbunătățește solul. Deși e o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
boluri mici cu diferite... sosuri, mâncarea noastră. Întotdeauna, dintre acestea, unul conținea un iaurt special - n-aș putea să-i definesc caracteristicile - foarte plăcut la gust și răcoritor. În mijlocul platoului se găsea un boț de orez alb și, alături, două turte mari - am aflat că se numeau chapata. Aceste turte mie îmi plăceau foarte mult și le lăsam pentru la urmă, ca desert, alături de iaurt. În ce privește conținutul bolurilor, mâncarea indiană era atât de condimentată, că-mi lua gura foc după fiecare
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
acestea, unul conținea un iaurt special - n-aș putea să-i definesc caracteristicile - foarte plăcut la gust și răcoritor. În mijlocul platoului se găsea un boț de orez alb și, alături, două turte mari - am aflat că se numeau chapata. Aceste turte mie îmi plăceau foarte mult și le lăsam pentru la urmă, ca desert, alături de iaurt. În ce privește conținutul bolurilor, mâncarea indiană era atât de condimentată, că-mi lua gura foc după fiecare înghițitură, paharul cu apă nelipsindu-mi niciodată. Bineînțeles, foloseam furculița
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mirosea a lapte și a migdale, îți venea să te pierzi peste trupul ei fragil și parfumat, ale cărui forme bine conturate, rotunde, întorceau privirile oricărui bărbat. Avea niște sâni mari, din care îți venea să muști ca dintr-o turtă dulce, iar șoldurile și pulpele ei îndrăznețe îți scoteau toate fanteziile la lumină. Cristi s-a îndrăgostit imediat de Francesca, tânăra având un adevărat aer de divă. Și nu doar de frumusețea și sen- zualitatea ei, dar și de mintea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
veni, să-i arate atelierul de lucru, unde ar dori să stea de vorbă puțin. Sunt peste 100 de lucrări și au pus pe jos covoare, așa că arată frumușel. Chestia Țanțu este la mine, În plic. Cele cuvenite familiei. D. Turtă a mai scris de noi, În 1964, „Zori noi”, 3 apr. Afecțiune, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”(Fălticeni)” data =”12 sept. 1968” desc=”C.P.”> Dragă domnule Eugen, În ziua de 18 la ora 17 va fi la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
călare (IV). O implicație la fel de importantă vine din câmpul semantic al focului: vatra casei în care zace (deci tânjește, mocnește în așteptarea timpului inițiatic) eroul reprezintă inima universului domestic și punctul de legătură cu energiile sacre care includ prezența strămoșilor. Turta din cenușa din vatră constituie hrana magică pentru protagonistul plecat pe tărâmul infernal și datorită ei el poate reveni în comunitate. Drăgan Cenușă știe ce trebuie să facă pentru a înfrânge răul arhetipal și îi spune mamei împărătesei „ - Mamă! Sâ-m
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din vatră constituie hrana magică pentru protagonistul plecat pe tărâmul infernal și datorită ei el poate reveni în comunitate. Drăgan Cenușă știe ce trebuie să facă pentru a înfrânge răul arhetipal și îi spune mamei împărătesei „ - Mamă! Sâ-m faci o turtă d’i cenușă! Ce: - Vai d’i min’i, dragu mamii, cum sâ-ț fac io turtă d’i cenușâ? - Heizîci - mamă, cum? Iș șî cerne cenușâ pin sîtâ șî - zâci - moaie-o cu apă caldă, șî pune-o-n cenușâ
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reveni în comunitate. Drăgan Cenușă știe ce trebuie să facă pentru a înfrânge răul arhetipal și îi spune mamei împărătesei „ - Mamă! Sâ-m faci o turtă d’i cenușă! Ce: - Vai d’i min’i, dragu mamii, cum sâ-ț fac io turtă d’i cenușâ? - Heizîci - mamă, cum? Iș șî cerne cenușâ pin sîtâ șî - zâci - moaie-o cu apă caldă, șî pune-o-n cenușâ sâ sâ coacă” (Fundu Moldovei - Suceava). Întrebată despre cantitatea mică de mâncare pe care o reprezintă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
d’i cenușâ? - Heizîci - mamă, cum? Iș șî cerne cenușâ pin sîtâ șî - zâci - moaie-o cu apă caldă, șî pune-o-n cenușâ sâ sâ coacă” (Fundu Moldovei - Suceava). Întrebată despre cantitatea mică de mâncare pe care o reprezintă turta din cenușă, informatoarea Evdochia Șargu din Izvoare, Soroca explică: „Poi turta asta era fermecatî. Când îi făcea mamî-sa o turtî-n vatră i-ajungea sî mânânci cât călătoreau ii...(...) Nu sî termina niciodatî”. Protagonistul este consubstanțial cu principiul focului civilizator, are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sîtâ șî - zâci - moaie-o cu apă caldă, șî pune-o-n cenușâ sâ sâ coacă” (Fundu Moldovei - Suceava). Întrebată despre cantitatea mică de mâncare pe care o reprezintă turta din cenușă, informatoarea Evdochia Șargu din Izvoare, Soroca explică: „Poi turta asta era fermecatî. Când îi făcea mamî-sa o turtî-n vatră i-ajungea sî mânânci cât călătoreau ii...(...) Nu sî termina niciodatî”. Protagonistul este consubstanțial cu principiul focului civilizator, are sprijinul zeilor lari protectori ai casei, al strămoșilor și simte plânsul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ai scăldatu,/ Ce-ai scăldat, ce-ai d-umbăiat!/ Ți-am adus leu legatu,/ Viulez, nevătămat!/ Nimeni nu-l auzeară./ El avân’ d-o ibovnică,/ Ibomnica l-auzeară,/ Furca din brâu lepădară,/ Tare-afară mialerga-ră” (Lupșanu - Călărași). În basme, pregătirea pentru drum include turta de cenușă plămădită de mama eroului, aceasta fiind hrana lui pe tărâmul infernal; în cazul în care flăcăul ar mânca merinde găsite în sacru el ar rămâne captiv acolo și lumea s-ar stinge în așteptarea energiilor revigorante. Turta mamei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
include turta de cenușă plămădită de mama eroului, aceasta fiind hrana lui pe tărâmul infernal; în cazul în care flăcăul ar mânca merinde găsite în sacru el ar rămâne captiv acolo și lumea s-ar stinge în așteptarea energiilor revigorante. Turta mamei este făgăduința că feciorul va reveni în profan. Proba supremă însă pentru depășirea etapei de dependență infantilă o constituie confruntarea maximă cu maternitatea terifiantă: mama zmeilor. Am văzut că progeniturile ei refac pe dos modelul fraților viteji, mezinul întrupând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la această lume ca urmare a hranei ingerate (mere pădurețe, urzici, frunze, rădăcini), fapt în deplină consonanță cu practicile magice de asimilare într-o dimensiune sacră. Atunci când eroul nu vrea să rămână pe tărâmul mitic își ia de acasă o turtă impregnată de energiile mamei, fie că este făcută cu laptele ei, fie că ea i-o coace în vatră. Dacă eroul a pornit însă pe un drum punitiv pentru încălcarea unei interdicții, când ajunge în palatul mirific se ospătează liber
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de mirare:/ nici vântul nu adiia,/ nici soare nu dogorea,/ părul să nu-i descrețească,/ fața să nu i-o pârlească;/ păsări nu mai ciripeau,/ ape-n cale se opreau/ și cu drag la ea priveau/ stând pe loc/ ca turta-n foc!”. Aceasta este însă faza preliminară a inițierii, ulterior, suferința rituală a Naramzei va face întregul univers să-i jelească alături, de trei ori pe parcursul basmului: „Fiarele/ se văietau,/ lemnele se-nconvăiau,/ văile/ îmi răsunau,/ petrele/ se despicau/ și codrii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]