1,233 matches
-
ca, prin rotație, fiecărui participant să i se acorde cuvântul. Conducătorul de grup (liderul), trebuie să fie un autentic catalizator al activității. Este necesar să încurajeze prin fraze adecvate: „Bine”, „Excelent” ș.a. Trebuie excluse frazele inhibitorii pentru activitate și expresii ucigașe din partea membrilor. Etapa luminii roșii Reuniunile brainstormingului durează de la un sfert de oră (în cazul căutării de probleme) până la o oră și jumătate, când ședința propriu-zisă este considerată terminată. După 24 de ore grupul se reunește pentru a se strânge
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
cu frunte de octombrie/ Cuprinsă ca-n icoane/ De nimb rotund de moarte,/ Mori,/ Lasă-ți culorile în flori,/ Pletele lungi cărărilor/ Și ochii luciu mărilor,/ Să știi/ De unde să le iei,/ Când vei veni.../ Dac-am muri deodată împreună/ Ucigaș fiecare și victimă,/ Salvator și salvat,/ Privindu-ne fără-ncetare-n ochi,/ Mult după ce nu vom vedea..." (Dacă ne-am ucide unul pe altul). Asemănarea iubirii cu moartea anticipează volumele ulterioare, deconstruind cum am precizat mai sus canonul paradigmatic romantic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
consecințele funeste ale acestei întâmplări: „E în camera de alături. A auzit totul. Și a văzut totul. Iar cel ce și-a privit destinul în față o să moară” (p. 366). Vila-pensiune, cu lipsa ei de izolare sonoră, a fost capcana ucigașă în care a căzut supraveghetorul manipulat. Supraveghetorul asasinat cu vorbe și cu imagini. Iar noi, din sală, noi am asistat la o crimă în direct, la zvârcolirile și la prăbușirea finală a victimei. Piedica sau supravegherea improvizatătc "Piedica sau supravegherea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
a văzut și a simțit el însuși aceasta, nu o dată, și s-a îngrozit. De aceea a și subliniat într-un vers: „Dar foamea grozavă nu-i glumă, nu-i vis”. Și: „Tăceri de vremi, sinistra foame”. Sau: „Și flămîndu-i ucigaș”12). în anii postbelici, de penurie alimentară, nu le-a fost ușor nici acelora cu mult mai adaptabili, mai energici și mai întreprinzători decît el. „în fiecare dimineață, înainte de ora șase, - nota în Jurnal, la 1 februarie 1919, Gala Galaction
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cortegiul celor afectați de rigorile anotimpului: „în ecouri bocitoare/ Vine iarna, vine acuși -/ Plîng copile pe la uși/ Din harmonii cerșitoare.// Plîng fecioare din clavire/ Prin palate boierești -/ Plîng harmonii la ferești/ Milogiri de cimitire.// Răzvrătiții dau ca orbii/ Și flămîndu-i ucigaș -/ De la sate la oraș/ Au trimis țăranii, - corbii.// Prin orașele avute/ Histerii de muritori,/ Pe sub corbii bocitori/ Trec femeile pierdute”3). Iar în „Și ninge...” sînt înfățișate „la post”, jinduind splendorile și plăcerile pe care alte colege de-ale lor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de ploaie). În ciuda potențialului anxiogen al temelor și simbolurilor recurente (cum spuneam, de regulă expresioniste: "umbra/ mai deasă decât norul de noapte", "putredele trepte", "draperii de neagră zgură", "dansul cimpoaielor negre", "pulberea/ răscolită de oase", "movila/ de oase și țeste, ucigașă" etc. etc.), această intensitate nu este totuși atinsă decât rareori, în pasteluri în totul negre precum Cangea ascuțită a lui Seth. Pentru că, în cele mai multe poeme, deși pare a privilegia paleta întunecată, instanța auctorială reușește să o atenueze prin utilizarea unor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
amețitor în care conviețuiesc, aici dizarmonic ori chiar haotic, oameni și câini, obiecte și păsări, sunete și culori; sub ochii de Argus ai păianjenilor, bizari judecători ai Morții neiertătoare, actantul central, un înger pe acoperiș(ul fierbinte?), își dezvăluie pornirile ucigașe, distrugând cu voluptate noua grădină a desfătărilor perverse, rod al unei puteri nu mai puțin malefice. Din acest punct de vedere, demersul poetic pare unul întregitor; poemele reunesc cioburile unei existențe vizând, cu obstinație, recuperarea totului, inclusiv a celui individual
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și sunt o personificare a revelației celei de-a doua nașteri. Valurile simbolizează mișcarea perpetuă și ritmată. Ele arată capacitatea de adaptare, schimbarea («a fi pe val»), dar și instabilitatea. Mareea reia același simbolism, adăugând periculozitatea, prin rapiditatea sa uneori ucigașă. Spuma, la rândul ei, evocă la modul pozitiv, purificarea prin albeața sa, iar la modul negativ furia și mânia («a spumega»). Plaja este în legătură cu nisipul (vezi acest cuvânt), dar și cu noțiunile de destindere și vacanță. În vis, ea indică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
situația în care se află. Atitudinea generală a deținuților față de evenimentele din jur este cea a unui spectator pasiv, stare care nu implică tensiuni și neconcordanțe axiologice, ci, mai degrabă, o stare de așteptare: "[...] se aflau aici ucigași ocazionali și ucigași de meserie, tâlhari și șefi de bande tâlhărești pungași de buzunare și vagabonzi meșteri în a șterpeli bani picați din senin sau de-ale mâncării. Mai erau și unii despre care cu greu ți-ai fi dat seama ce căutau
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tulbure și apăsătoare ca o mahmureală după o beție grea. Ocnașii vorbeau foarte puțin de trecutul lor; nu numai că nu le plăcea să și-l povestească, dar căutau, pare-se, nici să nu se gândească la ce a fost. (...) ucigași atât de veseli și fără grijă, încât ai fi pus rămășag că niciodată conștiința nu le fusese tulburată de vreun gând de remușcare. Întâlneai însă, și chipuri mohorâte, întotdeauna taciturne" (Dostoievski, 1960, p. 14). Ca o alternativă a mediului carceral
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
formă să-și acopere "lipsa", își va premedita fapta, pe care o va pune în fapt, comportamentul agresiv reprezintă de fapt incapacitatea acestuia de a se adapta la diferite situații reale, neputința de a depăși obstacolul. În acest caz, persoana ucigașă va apela cu ușurință la imboldurile impulsiv-explozive. Asistăm la o alienare a individului, o depersonalizare a Eu-lui, iar deficiențele capacității mentale, nivelul cultural îndoielnic asociate unei slabe maturități afective într-un context social carențat moral constituie factori definitorii în apariția
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sintetic pe care o vânează periculoșii spioni străini - se sugerează astfel avântul tehnologic și economic nemaivăzut al României datorită politicii vizionare a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Ofițerii de Securitate duc adevărate lupte de gherilă urbană cu fioroșii spioni dotați cu trabuce ucigașe, pistoale performante, explozibili minune și mașini infernale, dar, firește, vor birui pentru că de partea lor sunt râul, ramul și cetățenii vigilenți ai României Socialiste. În Aventuri la Marea Neagră (1972), ținta spionilor este o rachetă românească funcționând cu un combustibil nou
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în sens invers. Arată straniu în chiloți și cu tunica oferită de Olariu pe ea. Din nou, instinctul narativ- manipulator al lui Titus Popovici funcționează impecabil : în toate filmele cu legionari de până atunci, aceștia fuseseră prezentați ca niște brute ucigașe, prin opoziție cu comuniștii calmi și omenoși. Bruta e și aici, dar comunistul Duma este și el redus la condiția de mascul agresiv, care nu suportă să îi fie atinsă femela nici măcar cu privirea. Acționează violent și irațional. Olariu îi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care trece activ de partea mișcării și este ucis, în ciua eforturilor de a- l salva ale comunistului interpretat de Lazăr Vrabie în Valurile Dunării, de Costel Constantin în Ediție specială. Agenții Siguranței, combinați și cu legionari, sunt cunoscuții psihopați ucigași și brute cinice standard. Comuniștii, la fel de standard, sunt curajoși și înțelepți. Ca să salveze schema artificială și facilă, Daneliuc duce totul într- un policier à la Sergiu Nicolaescu, cu împușcături pe echipe în peisaj variat. Rezultatul este inferior lui Cu mâinile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
degetele rășchirate prin fața ochilor lui Vasile : „Mă, băiete, tu vezi ceva ?”. Funcționează aici o regulă care transcende comunismul, enunțată de secole în relația omului cu diavolul și reluată de nenumărate ori în cinema. Ucigă- l toaca nu e un simplu ucigaș, un călău, un torționar care îți poate face rău când și cum vrea el. Ca să devii vulnerabil în fața puterii întunericului trebuie să semnezi pactul cu Ăla. Ceea ce înseamnă, înainte de orice, să‑i admiți existența. Câtă vreme refuzi să- l vezi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
legată oficial, ci mai curând pentru a se simți liberă, pentru a-și oferi posibilitatea de a dispune de propria ființă după bunul plac. Bărbatul își va regreta crima și o va plânge pe cea dispărută din cauza crudului său act ucigaș și vindicativ, ignorându-i trădarea, percepând-o ca pe o soție ideală, amintind de percepția pe care Ianuarie o avea în legătură cu Mai.91 Povestirea economului este, de fapt, o fabulă dacă se pune pe prim plan latura moralizatoare urmărită de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să-l condamne la moarte, iar cei care au uneltit compromiterea fetei își găsesc un sfârșit binemeritat (Apiu este aruncat în închisoare unde moare, Claudiu va fi izgonit din țară). Este interesantă decizia mulțimii de a-l aclama pe tatăl ucigaș ca pe 841 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, pp. 251-252. 842 Ibidem, p. 253. 843 Ibidem, p. 256. 844 Ibidem, pp. 256-257. 227 un erou, care nu a făcut decât ceea ce trebuia în viziunea celor din jur. Sunt concepții de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem, p. 123. 853 Ibidem, pp. 124. 229 profundă. 854 Castitatea ilustra un principiu abstractizat, astfel cititorii neavând certitudinea dacă dobândea valențe pozitive sau ironice în opera lui Geoffrey Chaucer.855 Castitatea era asociată, de multe ori, cu sacrificiul. Actul ucigaș al lui Virginius față de propria fiică poate fi înțeles numai în contextul social în care are loc, unde se încerca păstrarea demnității și a sanctității grupului, după cum și sinuciderea Lucreției nu era decât o consecință a unor norme exterioare mult
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
condiția să o salveze, dar va fi ucisă la rândul ei de un soț gelos, care se va pierde cu o barcă în lume, iar o altă soră va trăi în sărăcie toată viața, tot din cauza evenimentelor precipitate de actul ucigaș al Ninettei, suportând consecințele unor acțiuni nesăbuite. Donna demonicata nu uită de importanța păstrării reputației într-o societate atât de conservatoare cum era cea medievală. Elena, „o tânără frumoasă la trup, dar trufașă la suflet”924 , văduvă, în căutarea plăcerilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
procesualitate, o schimbare pregătind pe alta, Însă „nimic nu piere, ci totul se transformă” (Heraclit). Trebuie observat Însă că „noul” rezultat din schimbare nu este Întotdeauna pozitiv: „LÎngă omul rău te faci și tu rău”; „Rău faci, rău găsești”; „Sabia ucigașului rîmÎne fără stăpîn” (proverbe). „Avem putere, dar e o putere de care nu putem uza.” (W. Shakespeare) Desigur, marele scriitor se referea la acea conștiință a puterii care ar putea fi folosită fără discernămînt, sau pentru a Îndeplini o dorință
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
frumos spune Emil Cioran, cînd „lacrimile se transformă În gînduri”. * „Chiar și cei mai buni oameni au cîteva mici asasinate pe conștiință.” (J. Renard) Paul Valéry merge chiar mai departe atunci cînd spune despre conștiință că nu este decît „luciditatea ucigașă”. Cu siguranță clarviziunea/luciditatea ne poate aduce În fața ochilor atît de pregnant aspectele urîte sau dramatice ale vieții, Încît să ajungem să ne detestăm propria existență. De asemeni, În cunoașterea de sine, luciditatea ne poate releva atîtea limite și imperfecțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Tutovei 1907 - 17 aprilie). În aceste condiții, la 1 aprilie 1907, redacția aduce la cunoștință cititorilor că „ultimele două numere din Vocea 225 Tutovei au fost „oprite din ordinul autoritățil or superioare...” Simpatizând cu țărănimea, Vocea Tutovei publică articole: „Armata ucigașă”, semnat Ego, „În che stia țărănească cu privire la administrație și justiție” ‐ de G. Vifor; „Răscoalele țărănești... o rătăcire momentană?” - de N.N. I.; „În luptă pentru regenerarea satelor” - de V.G.; „Cum s‐au potolit răscoalele?” - de Virgo și chiar un serial „1907
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
grupa de lucrări își concentrează atenția asupra bătăliilor purtate de Mihai Viteazul pentru eliberarea de sub turci a creștinilor sud-dunăreni. Apare aici și legendarul Marcu Crăișoru care, trimis de turci pentru a-l suprima pe voievodul muntean, refuză să îndeplinească gestul ucigaș împotriva unui frate de credință, preferând să se lase el omorât de păgâni. În sfârșit, o a treia grupa de balade bulgărești închinate lui Mihai Viteazul înfățișează momentul uciderii acestuia. Notele care însoțesc studiul, numeroase și avizate, fac trimiteri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
mă înșel, chiar "Pietà") a lui Nichita Stănescu făcută de Dan Alexe, eseurile lui Liviu Antonesei și Valeriu Gherghel sau delicioasa și inimitabila Divină Parodie a lui George Pruteanu. Sau întâlnirea cu textul șocant pentru stilistica acelor vremuri, inovator și ucigaș, perfectă descriere a cacofoniei morale, politice și, da, literare a vremii pe care l-a publicat Dan Petrescu, în nr. 91 din 1982 sub titlul neobișnuit de "Senzaționala relatare a sorei sinucigașe Geanina despre care s-a scris și la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]