1,457 matches
-
și mărturisite fără ocol de hetairica Nina Cassian... Și acum să ne oprim la infrastructura psihologică a lui Eugen Barbu, responsabilă, evident, pentru mersul nefast nu doar al traiectoriei sale biografice, ci și pentru cel al scrisului său, împotmolit în umorale mîluri respingătoare, răspîndind un miros fetid pînă-n zona posterității. Prozatorul suferea vădit de un complex de inferioritate ce a acționat într-un chip deformant, aidoma unei infirmități. Fiu natural al lui N. Crevedia (sîntem în măsură a proba și noi
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
opinie calcă totdeauna pedala pînă jos. Preferă să fie excesiv și de foarte multe ori, din acest motiv, nedrept, dintr-o teamă de editorialist de a nu scrie la fel ca alții. Inginerul din el îl obligă însă pe ziaristul umoral și adeseori apucat să-și construiască atent textele, adică fără defecțiuni de logică și fără rupturi în demonstrație. Dacă îi accepți premisele, C.T. Popescu știe să te convingă. Dacă nu i le accepți, reușește să te enerveze. Indiferent nu te
Un subiect gras by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10084_a_11409]
-
un indiciu că și "starea" cu pricina e bună. Dacă nu, citesc sau ies la plimbare cu cîinele, în speranța că nebuloasa lăuntrică se va risipi, că va apărea lumina unei relații convenabile cu eul meu. Aceasta, în ceea ce privește condiția așa-zicînd umorală a ființei, cea din care decurge și capacitatea comunicării scriptice cu rol de autentificare (un soi de instanță notarială prin care ființa girează actele apte a o reprezenta). Cît privește "convingerile", aici mobilitatea ar fi neîndoios păguboasă. Ele iau naștere
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
o clătinare lăuntrică de ritm vertiginos, ca preț al sclipirii cu care te-a dăruit destinul. În matematică sănătatea psihică e o raritate, ba chiar un handicap: Evariste Galois, Blaise Pascal sau Carl Friedrich Gauss nu au excelat în armonii umorale. E o descreierare nobilă în intimitatea geniului lor, lipsindu-le măsura și echilibrul. Iar cazul cel mai grăitor: Kurt Gödel, o apariție epocală care a pus cenzură transcendentă în formalismele matematicii, copleșit de o glorie cu care nu avea ce
Paternitatea numerelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4488_a_5813]
-
a o pune în umbră. Atunci, mărturisește S. Damian, replica mea n-a prea avut ecou, am fost catalogat drept invidios, vindicativ, orb la valoare". Să reținem această predilectă respingere a discuției inconvenabile din partea lui Gabriel Liiceanu, cu ajutorul unor termeni umorali precum ,invidios", ,resentimentar". Dar cum se manifestă d-sa? Are sînt atitudinile d-sale caracteristice? Care e poziția față de marile valori ale acestui ,filosof en titre" ce ,acționează ca un pretendent la o funcție exponențială"? împingîndu-și scepticismul la culme, copleșit
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
muzicii, Miron Kiropol e prea puțin carnal în favoarea unei abstractizări corespunzătoare elanului d-sale liric imanent, căruia i s-ar potrivi vorba prin care Leopardi definea poezia, o "respirație a sufletului". Înregistrăm aici o religiozitate nedogmatică. O religiozitate mai curînd umorală. Forma sa caracteristică e această asceză a discursului care se leapădă de trupeasca povară printr-o elansare spre infinitul misterului. Nedorindu-se un jurnal al accidentalului senzorial, al împotmolirii în materia absconsă a concretului, creația lui Miron Kiropol aspiră spre
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
recomandă, cu o expresiva precizare asupra nuanței, s-o consoleze pe Martha Bibescu, abia scapătă dintr-un accident de circulație: "Scrie-i, te rog, în mod afectuos și fă-o fără întîrziere". Îl îndeamnă de asemenea la un anume regim umoral, într-o formulare prin care transpare clar raportul de dependență: "Dragul meu, să-ți dau acum un sfat. Să nu te lași pradă mîniei. Pune tot răul în față și pentru anul acesta la țară. Amînă-ti supărarea pînă cînd voi
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
obiecte. Literatura "pură" continuă să dăinuie în Franța însă, semn irefutabil de îmbătrînire, este astăzi confirmată cu statutul de doctrină academică: literatura adevărată este poetică: Chevillard, Echenoz - toată literatura Minuit, în curs de monumentalizare - au o dimensiune poetică (ludică, loufoque, umorală, adînc scripturală, intertextuală: poetică) a cărei existență este demonstrată în teze de doctorat. Literatura "de consum" sau revolta ca semn Există un al doilea regim de vizibilitate al literaturii. Este vorba despre literatura ca spectacol, bidimensională - "superficială" - care se vinde
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
atingă această fază de dezvoltare. N-aș insista asupra unor astfel de elemente, dacă autorul însuși nu le-ar acorda atâta importanță. Axiologia lui este puternic influențată de criterii extraliterare, cărțile fiind evaluate după afinitățile și repulsiile sale. Un cronicar umoral e, desigur, o contradicție în termeni. Dar, din nou, mi-e greu să înțeleg vehemența lui C. Rogozanu pe tema "grupurilor de influență". Nu justifica el subîmpărțirea culturii în asemenea câmpuri și nu era încântat de pragmatismul autorilor și criticilor
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
gol. Ajuns în punctul maxim de iluminare, poetul aruncă o privire-n jos, contemplând chipurile și imaginile ce se învârt în interiorul eului său. Nu-l interesează nici imaginile, nici chipurile ce se învârt în caleidoscopul memoriei sale fragmentate, ci reacțiile umorale pe care le stârnesc acestea în corpul său. Pentru el, obiectele, deci realitatea contează doar în măsura în care poate sau nu declanșa reacții. Parcursul lor chimic, poate și alchimic, îl obsedează pe poet. „Nu obiectul descris, spune el într-un interviu, e
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
Minuțios documentată, învederînd o remarcabilă vervă demonstrativă, scrierea lui Sorin Lavric e infuzată în marea majoritate a paginilor sale de un spirit de justiție, care e, vorba lui Camus, "în același timp o idee și o căldură sufletească". Această participare umorală, atent filtrată, dă viață argumentelor, le articulează într-o postură moralmente asumată. Cartea pe care am comentat-o e una excelentă, de referință. Zăngănitul de săbii al polemicilor pe care le-a provocat nu face decît a-i sublinia semnificația
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
lectura din autorul francez e zădărnicită de inapetența indusă de atmosfera apăsătoare: "Îmi pare steril, oricum fără răsunet în mine". De asemenea Antineea lui Charles Maurras, Chauteaubriand de Andre Maurois, Mysticism and Logic de Bertrand Russell au parte de rezerva umorală a celui adîncit în nefericirea-i personală: "Citesc, însă fără rezultatul scontat, din cauza tendinței către vid, către anulare, pe care o are conștiința mea".Trebuie menționată și societatea intelighenției aflate , aidoma "burghezo-moșierimii", în lotul indezirabililor, care formeză o salutară confrerie
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
Al. Săndulescu. Multe texte sunt ignorate de comentatori, se folosește citatul tendențios, surse de mâna a doua (observație care atinge, în câteva aspecte, și apreciatul studiu al lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească), plus informațiile relative și opiniile "umorale" ale lui M. Sebastian în privința lui Eliade. De vreme ce prea mulți comentatori încruntați s-au angajat în dispute, cum prea multe pagini adunate de M. Handoca în Texte "legionare" și despre "românism", nu ar mai constitui pentru unii surse de prima
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
din Craiul cîmpiilor au, pentru a menține articulațiile unui astfel de univers, o constituție interesantă: ele sînt niște fundamentaliști frenetici, oameni precari și tocmai de aceea apți de modificări radicale, imprevizibili altfel decît strict la nivelul reacțiilor lor intense și umorale. Dacă ar fi sa imi închipui un film montat după acest român, îl percep că pe un uriaș și neîntrerupt urlet, de durere, groază, disperare, pofta, pasiune, plăcere: la tot pasul oamenii sînt torturați teribil, uciși fără milă, femeile sînt
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
-se a o trata cu o libertate ce-o transpune în ironie. Desigur, intervine și o mască a generației optzeciste, jovial-incredule, voios-persiflatoare, pe care Cornel Regman (un indiscutabil înaintaș al criticului de la ,Vatra") o numea a... ,hliziților". în bună vecinătate umoral stilistică cu Cărtărescu, Iaru, Coșovei, Groșan, Nedelciu etc., d-sa ne îmbie (într-un chip, să recunoaștem, irezistibil) printr-o mixtură de seriozitate contractată și bună dispoziție jucăușă. E ca o nadă cu care intelectul cititorului e prins într-un
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
instinctiv, cu care artistul compune materia picturală. El își concentrează atenția asupra întregii suprafețe, oferindu-și cu generozitate privilegiul unei pensulații puternice ce suportă numeroase reveniri, unde gestul deține și rol catalizator de energie. Pictura este percepută ca o viziune umorală, eliberatoare, izvorâtă dintr-un complex de stări și senzații ce trebuie materializate. Într-o perioadă destul de „locvace” și mai ales stridentă, în care varii mimetisme mai mult își afirmă decât își găsesc cu adevărat locul, Mihail Trifan ne propune coerența
Mihail Trifan, bucuria inocentă a jocului by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4882_a_6207]
-
cădere, precum o iluzorie devenire a eului egal cu sine. Cum ar fi cu putință regăsirea Întregului pierdut dacă nu afli „nici un răspuns" aparent, cînd, deși „bîntuit de disperare, dezamăgire, sleit", simți că „ești aproape, nesfrșit de aproape"? Pasta stărilor umorale contradictorii e adusă la conștiință, modelată de aceasta: „abia atunci, cînd simți cum în aproapele / se ivește mai întîi gîndul" (poate ar trebui). Prezentă mereu ca o muzică gravă de fond, credința e supusă unei analize emoționale ce o testează
Aspirația spre Totalitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6529_a_7854]
-
scrii, scrie ce te taie capul și cum vrei, să nu-ntrebi pe nimeni și să nu-ți pese de ce spun alții... Pentru ce-aș sta eu de vorbă cu dumneata?!" Totul mi se părea grotesc, Minulescu se dovedea un umoral, un personaj cu toane, capabil să treacă fără tranziție de la o dispoziție la alta, pradă capriciului. Peste puțină vreme - când a împlinit 60 de ani și a fost sărbătorit pe scena Teatrului Național (dacă nu cumva greșesc și evenimentul a
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
care, pentru a-și disimula fondul tarat, elaborează trăsături sensibile, simpatice, "mîntuite", precum o grimă. Oricum, trecerea de la paradiziac la infernal constituind trama compozițională a creației în cauză, punctul terminus e, în maleficul său, prevalent ca pondere textuală și totodată umorală. Din aranjamentul de interferențe al celor două medii se degajă soluția pregnantă a eroziunii, a dezamăgirii, a "căderii". Sentimentalul pierde teren, întrucît psihia actantului se realcătuiește sub semnul realului brutal: În noaptea dinaintea căderii meteoriților/ Arbuștii ornamentali au simțit cum
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
Viața românească", dintre E. Lovinescu și G. Ibrăileanu sau D. Caracostea. Gala Galaction era revizuit din start, de la debut, pentru simplul motiv că valoarea lui fusese legitimată prin Premiul Academiei. În cazul lui Gala Galaction, E. Lovinescu practică o revizuire umorală, nu estetică. E singura excepție de acest fel în programul lui de revizuiri.
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
interior și mișcarea exterioară a operei compun, cumva, portretul unui tip de artist pe care Klee îl reprezintă maximal, dar în contururile căruia intră multe figuri ale artei moderne. Iar acest potret nu este nicidecum al unui personaj simplu, răzvrătit umoral și demolator din frustrare, crud din neputință și nihilist din oboseală, așa cum nu o dată a fost denunțat artistul ultimului secol, ci al unei mari conștiințe artistice, al unei sensibilități înalte, al unei rigori la limita pozitivismului și al unei puteri
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
un "polemist" aprig, id est un comentator "rău", un "cusurgiu" așa cum i s-a dus vestea, cît un profesionist grav, temperat atît în insatisfacție, cît și în satisfacție, de-o indenegabilă prudență, al cărui grafic metodic contravine numeroaselor "expertize" excesiv umorale sau numai interesate, tendențioase (ultima ipostază fiind, bineînțeles, cea mai dezamăgitoare). Simpla seriozitate a meșteșugarului însă a fost luată, din păcate, drept amenințare... (va urma) Cornel Regman - Ultime explorări critice, Ed. Atlas, București, 2000, 256 pag., preț neprecizat.
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
Virgil Negoiță o anume Merry Bloom Cutter scrie o carte despre această organizație. Romanul scriitorului român este alcătuit din reacțiile unora și altora (inclusiv cronici literare) la această presupusă carte. Reacțiile pro și contra, atitudinile de toate felurile (de la cele umorale la cele entuziaste), argumentele aduse într-o dircție sau alta, extrasele generoase din presă sau din emisiuni informative cât se poate de reale, amestecul de personaje reale și fictive nu duc până la urma la nici o concluzie. Se poate spune că
În laboratoarele politicii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8097_a_9422]
-
Macedonski, Tudor Arghezi, Ion Barbu. În mai mare măsură decît la unii din acești înaintași remarcăm în pagina sa o structură de idei, o stringență logică proprie mentalității filosofice ce-l apropie, după cum notează Mircea Popa, de procedeele maioresciene. }îșnirea umorală, apelînd la un verb sarcastic ce nu-și pune opreliști, e coroborată de o tactică a inteligenței care urmărește obiective precise, acordînd textului un desen rațional. Vînînd contradicțiile adversarilor, Blaga ține în chip deosebit la exactitatea terminologică, ce posedă pentru
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
discursul prin excelență polemic, pus permanent să înfrângă prejudecăți, când nu să caute de-a dreptul noduri în papură. Cel mai apropiat model al lui Mihai Iovănel, din unghiul corozivității interogative, dar și din încercarea de placare a științificului pe umoral, e Eugen Negrici. În cartea sa de debut, criticul de la „Cultura” încearcă să deconstruiască însăși ideea de monografie esențialistă, centrată în jurul unei personalități providențiale pentru o literatură. Dacă se constituie drept focar al investigației, e pentru că Mihail Sebastian e un
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]