1,266 matches
-
cu zestrea de vicii și de apucături pe care o purtăm în noi pretex tând tot felul de „bucurii“ debile. Ajungem apoi să posedăm trupul râvnit și să-i descoperim înfometați cotloanele, care nu ascund extazuri cu mult diferite de ungherele altui trup, străin de trupul subjugat prin „afinitate“, iubit... E prea puțin ca să îți strălucească în ochi bronzul inteligenței, e prea mult ca să nu adie prostia parfumată, care întotdeauna trezește în femeie mila necunoscută a dezbrăcării. * Nevoia de „confesiune“ este
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
împlinirea unui vis vechi pentru Harry, acum în vârstă de 34 de ani, care a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a face din această operațiune un succes. Chicago nu era centrul lumii artistice, dar nici vreun ungher troglodit, și în oraș se vânturau destui bani pentru ca un om inteligent să poată convinge o parte să ajungă la el în buzunar. După o perioadă de gândire atentă, a decis să boteze galeria Dunkel Frères. Harry nu avea frați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
zi încântătoare, poate cea mai frumoasă zi a primăverii, dar se va dovedi a fi și o zi a surprizelor, a unor șocuri care, până la urmă, vor fi mai puternice decât perfecțiunea vremii și a peisajului, împingând-o către un ungher mărginaș al memoriei. Dacă e să-mi amintesc cumva de ziua aceea, ea e ca un puzzle, un morman de senzații izolate. Ici un petic de cer albastru; colo un mesteacăn argintiu, reflectând în scoarță lumina soarelui. Nori care arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Spre regretul meu, mesele zilnice de prânz împreună cu Tom au fost suspendate. Pur și simplu nu mai aveam timp pentru a savura mese prelungite, la restaurant, astfel că am început amândoi să mâncăm din pungă, sendvișuri și cafea rece prin ungherele strâmte de la Attic, înfulecând totul în doar câteva minute. La ora patru, Tom mă înlocuia la casă și mă duceam să o iau pe Lucy de la școală. O aduceam cu mine la magazin și până închideam, la ora șase, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sub plită. Ascult cum viforul vuiește printre pomi Și tu, iubito, în lunga noapte dormi. Privesc la lumânarea ce pâlpâie ușor Și-ncetul mă cuprinde asprimea clipelor de dor În noaptea lungă și geroasă Stau singur și uitat într-un ungher de casă. În noaptea lungă mă gândesc la cei plecați: Părinți, prieteni, rude și la frați. În șoaptă parcă le răsuna cântul Împrăștiat apoi în zare, când pornește vântul. Acum sunt trist și-adorm cu tine-n gând Și te
Lunga noapte by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83186_a_84511]
-
interplanetar, plin de catran topit și al cărui conținut fluid în curând se va revărsa peste călători. Cu ferestrele închise, în interiorul vagonului, nădușeala creștea simțitor. Fiecare călător emana un fel de electricitate aproape vizibilă ce se plimba nestingherită prin toate ungherele și care se lipea de organismul călătorilor odată cu transpirația. Probabil, un întrerupător ar fi fost suficient pentru a declanșa o descărcare electrică sau chiar o explozie în lanț. Din toți cei opt ocupanți ai compartimentului, cel mai puțin îngrijorat era
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a ținut o clipă-două... apoi, femeia se liniști, că ai fi crezut că nu s-a întamplat-, și rămase pe gânduri cu privirea fixă.. Moașa și Anton schimbară, priviri cu înțeles, au priceput că despică vreo amintire ascunsă într-un ungher al inimii ei, o taină știută numai de ea. Și, deodată, izbucni într-un hohot de plâns, parcă, rușinată că i-a fost văzută o față necunoscută... Lacrimile îi spălară obrazul ostenit... dar, tot frumos. - Liniștești-ti, fata mamii... hai
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
îl scăldase-n toate spaimele și-i suci cu totul mintea. Aproape că nu mai putea respira; tot aerul îi devenise înăbușitor. Covârșit de un sentiment de oroare crescândă, indescriptibilă și de neîndurat, scoase la iveală în grabă, dintr-un ungher dosnic al încăperii, un ciocan - sau dracu’ știe ce era - și, presimțind parcă cum măreața oglindă se clatină pe tronul ei, în încercarea lui de a se elibera, își slobozi cumplit toate forțele în acea macabră nălucă tremurândă, care încă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
simțeau în siguranță încă. Niciodată n-am agreat nici meseria de deratizator, nici pe cei cu care am fost nevoit să conlucrez câtă vreme am practicat-o. Astfel, dorind să mă îndepărtez de compania lor, am pus ochii pe un ungher mai dosnic, unde - credeam eu cu toată convingerea - voi putea să mă ocup de șobolanii mei tihnit și fără vreun prilej de a fi deranjat cumva. Cotrobăind locul cu băgare de seamă, la un moment dat am simțit cum, fără
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
fost odată. A te sfârși de inimă rea este cea mai teribilă modalitate de a muri, care îți lasă cel mai clar impresia că ai trăit degeaba. Iar întocmai lucrul acesta îl resimțea mama lui Osvald până și în ultimul ungher al ființei sale vlăguite. Astfel, la doar câteva luni de la revenirea tânărului acasă, mama sa își pronunță cele de pe urmă cuvinte față de el, lăcrimând amarnic: - M-ai răpus... Muri. Și totuși, nimic nu se sfârși aici, așa cum s-ar crede
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
aș fi purtat pe figură o mască incomodă, lipicioasă. Dimpotrivă, felul de a vorbi al Iozefinei era mult mai domol. Lin. Ca de fulg în cădere. Pe un ton liniștitor. Ca un pansament miraculos. Mă lăsa să pătrund bine toate ungherele cuvintelor, pentru că le amesteca ușor cu ezitări, cu oftaturi, ca și cum discuțiile noastre erau, contrar situației, mai mult decât intime. Am mai spus-o și o mai spun, dacă trebuie, de o mie de ori. Oftatul Iozefinei părea că răzbate de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și avea probabil, siguranța că o să duc la bun sfârșit o asemenea “sarcină”. Mă deranja deci și faptul că toată lumea refuza să-mi spună cine anume mă propusese. Nu știu ce se întâmpla. Mă vedeam parcă prins într-o cursă. Într-un ungher al minții mele dezmeticite se înfiripase o explicație: cel care mă propusese, nici într-un caz altul, nu putea fi decât cel care garantase pentru mine ca să ajung în funcția de administrator aici, în ciuda vrerii directorului Sima și a unora
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
gravă. Caro de ași - își auzi Gerard propria voce, încercând să descifreze el însuși ce sens ar putea avea sintagma abia rostită. Din nou râsete rebele, proprii unor femei trecute printr-o lungă beție sau prinse cel mult, într-un ungher de încăpere și gâdilate. Specialitatea, autorul cărții și titlul, te rog-adăugă una dintre fete, în timp ce transpirații tot mai reci îi năclăiau, unsuroase, hainele și o sete nestăpânită îl robea tot mai mult. Gâtul uscat nu-i permitea parcă să mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pauză, de trei ani bătuți pe muche. Fulgii devin când și când, parașute de păpădie. Felul de a vorbi al Iozefinei era mult mai domol. Lin. Ton liniștitor. Ca un pansament miraculos cu balsam. Mă lăsa să pătrund bine toate ungherele cuvintelor, pentru că le amesteca ușor cu tăceri, cu ezitări, cu oftaturi. Oftatul Iozefinei părea că răzbate de undeva, din străfundurile feminității ei, pe care le simțeam tot mai fierbinți. Adevărată prezență angelică are femeia aceasta-concluzionez și la înmormântare, în gând
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Amândoi știau că era nevoie de o armată întreagă ca să încerci să găsești un fugar în întunecosul și întortocheatul univers al cartierului indigen. Negresa Khaltoum avusese dreptate și prezicerile ei se adeveriseră încă o dată; avea să moară acolo, într-un ungher murdar, în ruinele distruse ale unui templu rumi, în inima unui oraș suprapopulat, ascultând vuietul mării, atât de departe cum nici nu se poate imagina de singurătatea deschisă a unui deșert pe ale cărui întinderi vântul alerga în libertate. încercă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
că poți muri sau, dimpotrivă, pentru că ai considera că nu merită să fie consumat un moment de magie pentru a salva o nenorocită de viață în care nu se întâmplă nimic important... Vezi? Nici nu m-am instalat bine în ungherul acela al Cinei de Taină și am și început să înțeleg altfel trădarea omenească. Mai nou, unii argumentează că, de fapt, Iuda nici n-ar fi fost trădător; dimpotrivă. Se zice că el ar fi adevăratul erou, dintre toți apostolii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
așteaptă Cărți minunate, harnice, dar Pașii spre ele cine-mi îndreaptă? -Adio, drag Abecedar! -Ma-mă! Din leagăn iezii mă cheamă. Nici o poveste nu e-n zadar Când te așteaptă dorul de mamă. -Adio, drag Abecedar! Tot mai retras departe-n unghere, Bunul meu scump, prieten școlar Parcă mi-ar cere o revedere... -Adio, drag Abecedar!
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_523]
-
lacrimi care să poată domoli o durere atât de profundă, nici nu se inventaseră cuvintele care să-l consoleze după așa o pierdere, astfel că singurul lucru pe care-l putea face era să se retragă în cel mai îndepărtat ungher, pentru că Niho-Nui ai suferinței să-i roada sufletul că pe o scândură slăbită a unei nave. Nimeni nu veni să-l consoleze, pentru că toți aveau nevoie de consolare. Nimeni nu păru să înțeleagă că se simte orfan, pentru că deja erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
tot așa, la nesfârșit, pentru că, de la cea mai umilă insectă până la imensitatea bolții cerești, totul apărea clasificat de către yubani de partea binelui sau a răului... Focul era dintotdeauna de partea binelui, și de aceea, de îndată ce se întuneca, strălucea în toate ungherele. Kano se îndreptă spre cea mai mare dintre colibe - o construcție gigantică ocupând mijlocul așezării -, îl rugă să aștepte și intră, lăsându-și afară lunga lui sarbacană. Neexistând nici uși, nici pereți, doar o mică distanță îi separa pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se opintea să treacă prin mijloace coerente dintr-o zonă într-alta - doar cele mai simple și directe răbufniri de gânduri păreau să aibă vreo șansă de-a trece de sistem fără să rămână blocate și să se piardă în unghere ascunse sub scândurile dușumelei. Sunt doar obosit. Mă paște o gripă. Acestea erau singurele explicații destul de simple ca să supraviețuiască unui circuit complet în jurul minții mele și, deși o parte din mine, - un calorifer izolat din micuța baie de la mansarda creierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și simplu așa simți. Adică, o știi în adâncul sufletului. Așa ceva? Încerca să mă ia peste picior, dar o anima prea multă curiozitate, în întrebarea exista o urmă de sinceritate. Simțeam că lucrul acela absurd mă supraveghea încă dintr-un ungher al minții. Da, chiar așa, am spus. În linii mari, cam așa ceva. Scout înclină din cap așa cum fac jucătorii de șah între ei. — Bun răspuns. Lucrul absurd zâmbi. Dă-i drumul, atunci. Uite, mă simt aiurea că întreb asta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
dar, da, posibil. Punând cartea de telefon deoparte, mi-am desfăcut sendvișul. Ce importanță are o zi, douăzeci și patru de ore mici. Uitându-mă și eu în gol, mestecând, am surprins această frântură diafană de gând ridicându-mi-se dintr-un ungher al minții. Mă făcu să meditez la faptul că, în locurile întunecate ale eului tău, mașini gânditoare, pe care niciodată nu apuci să le vezi de aproape ecranează constant lucrurile și-și rulează singure propriile programe de secretizare. Poate întrezărești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
care, pentru că nu m-am putut împotrivi, m-am gândit la Scout și la mine. Oare Clio ar fi făcut ceea ce făcuse Scout? O, haide, știi care-i răspunsul la întrebarea asta. Uneori, atunci când ești somnoros, ideile și sentimentele din ungherele minții capătă voci proprii, șoptite. Nu face decât ceea ce-a făcut întotdeauna, ceea ce-i mai bine pentru tine, fie că-și dai seama atunci sau nu. Am încercat să le opresc, dar lucrurile acelea absurde nu voiau să dispară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
restrîns de pămînt, ca o grădiniță pentru copii, era Înțesat de țăruși care indicau posibilele locuri unde erau Îngropate premiile), și Întrucît se apropia seara, acuși-acuși trebuiau să Înceapă săpăturile, deoarece alarmal aeriană Îi obliga să termine devreme. Într-un ungher, sub un platan, se afla taraba unei ghicitoare - ai fi zis că-i un closet Înjghebat În aer liber. Totul părea perfect În după-amiaza acestei duminici de vară tîrzie: „Dăruitu-v-am pacea, dar nu cea pămîntească...“ Ochii lui Arthur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
bine să te alături micului nostru grup“, și-l Împinse fără milă Într-un closet, pe lespezile căruia zăcea un șobolan mort. Orchestra amuțise, luminile se stinseseră, iar Rowe nu-și mai putea aminti pentru ce anume venise În acest ungher Întunecos și murdar, unde pînă și pămîntul pe care călca gemea sub pașii lui, parcă Înadins ca să-l Înduioșeze. „Lasă-mă, te rog, să plec de-aici“, se auzi el spunîndu-i agentului de poliție, dar acesta Îi răspunse: „Încotro, scumpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]