1,703 matches
-
poate se considera ca un isvor de câștig sau de pierdere? Răspunsul nu poate fi - opina el - decât negativ, în ambele cazuri. Și iată pentru ce! America are lipsă de cetățeni, iar Românii nu se încetățenesc. Sunt în America colonii ungurești, polăcești, nemțești etc., dar o colonie românească, pe întreg teritoriul Statelor Unite, nu este”. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici după 1918, astfel încât, la un deceniu după încheierea Marelui Război, se afirma că românii, o națiune latină pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
slavilor"167 din Ucraina și din alte părți: "Ah, dlor, idealul național prin armele Rusiei? Veți putea pe calea aceasta să distrugeți stâlpii de hotar dintre noi și Ardeal, dar numai pentru ca să venim sub jug comun, mai grozav decât cel unguresc, și în loc de viață națională să avem un mormânt obștesc. / Dar măcar puteți avea siguranța că în forma aceasta am putea lua Ardealul?"168 După Stere, ar fi fost o eroare "să scăpăm din vedere totalitatea chestiunii românești", cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
era mai familiară în acea vreme cu optica și revendicările maghiare privind teritoriul românesc. Bossy notează un eveniment nefericit - publicarea unui articol într-un ziar estonian 42 de către ministrul finlandez al agriculturii, Jutila, în care acesta "apăra pe față revendicările ungurești"43. Cere de îndată, pentru a protesta vehement vizavi de acest accident diplomatic, o întrevedere cu prim-ministrul finlandez Kivimäki și încearcă să clarifice această situație regretabilă 44. Dezămăgit vădit de imaginea distorsionată a României în Finlanda, Bossy va organiza
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
trebuit cinci zile pentru a ajunge, în aceste triste condiții, la Pesta. Acolo ne așteptau alte necazuri: mersul vapoarelor era îngreunat de cețuri groase, de întunericul ce domnește noaptea și de scurtimea zilelor. O masă bine servită și excelente vinuri ungurești ne ajutară totuși să îndurăm trecerea ucigător de înceată a opt lungi zile petrecute pe fluviu. Să nu se aștepte deci din partea noastră o descriere nici a priveliștilor Wurtembergului, nici a peisajelor Bavariei, și cu atât mai puțin a castelelor
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care iarna le acoperă cu o blană de oaie. Au un specific care s-a păstrat pur în mijlocul invaziilor, al înfruntărilor, al revoluțiilor, iar tânărul păstor n-o poate privi pe tânăra româncă fără să fie tulburat: "Cât e țara ungurească, Cât e țara românească, Nu e floare pământeancă Ca fetița ardeleancă! Ea-i năltuță, mlădioară, Ca o verde trestioară, Și-i frumoasă, vorbitoare Și de suflet iubitoare. Când văd sânu-i rotunjor Mă ajunge foc de dor, Când văd păru-i
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
șa!... Hoțul "se ducea, ducea ducea", dar " Șalga-i ici, Șalga-i colea" și-i taie capul din fugă. Cu ce violență sălbatică îi îndeamnă această femeie pe viteji împotriva asupritorilor patriei! "Frunză verde pălămidă, Plină-i țara de omidă, De omidă ungurească Și de gârgără săsească! Măi copii, copii români, De-aveți suflet, de-aveți mâini, Hai cu lelea la plivit, La plivit, la curățit; Cine are flintă grea Puie șapte gloanțe-n ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ți fă casă pe gunoi Ș-o freacă cu usturoi, Ca s-o aperi de strigoi!". Sau altul: Pe cel câmp pustiu și-ntins Arde-un foc de noi aprins. Las' să ardă și să crească Că-i în țara Ungurească! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Ungurean, câne turbat! Multe-n lume ți-am răbdat, Dar venit-a timpul meu, Ca să mă răzbun și eu! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc". Sunt rușii, cazacii și alții
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
după intrarea între monahii ea se va numi Maria), când îl va învinge, la Orbia, pe Petru Aron (pe care îl mai învinsese o dată, ajutat de Vlad țepeș, în aprilie 1457, când îl și detronase), cel ajutat de o oaste ungurească, va porunci să i se taie capul, la 14 decembrie 1470, „de-și răsplăti - socotește cronicarul - moartea tătâne-său, Bogdan vodă”. Au pierit atunci, tot de sabie domnească, și câțiva boieri bănuiți de purtare neconcludentă (voi mai reveni) sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i brat ego Radu comisul, i Dragul stolnicul, i Stroe spătarul și Vintilă comisul, și pre mulți boiari carii nu sunt scriși aici. Și le-au dat mare muncă, pentru avuție. Iar câți boiari au scăpat, au fugit în țara Ungurească. [...] Mircea-vodă iar au venit domn al treilea la rând. Și au trimis la boiarii carii erau pribegi în țara Ungurească, de i-au chemat, făcând mare jurământ [...]. Iar când au fost la martie 3 deni, cu meșteșug mare au chemat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sunt scriși aici. Și le-au dat mare muncă, pentru avuție. Iar câți boiari au scăpat, au fugit în țara Ungurească. [...] Mircea-vodă iar au venit domn al treilea la rând. Și au trimis la boiarii carii erau pribegi în țara Ungurească, de i-au chemat, făcând mare jurământ [...]. Iar când au fost la martie 3 deni, cu meșteșug mare au chemat pre Stănilă vornicul, și pre toți boiarii, și pre amândoi episcopii și toți egumenii cu mulțime de călugări, în cetate
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cătră Blagoveștenie, la al treile ceas de noapte, l-au lovit de palidz, adică cataroi (Neculce ne spune și de ce: „Și trimițând - Doamna Anastasia - banii [ceruți pentru răscumpărare, căci fostul Voievod, răpit din Moldova, era prizonier la Lvov] prin țara Ungurească, i-au poprit ungurii, cu-ndemânarea lui Șerban-vodă...”), și după acea lovitură („L-a lovit cataroia de voie rea” - constatase Neculce) au mai trăit până eară marți sara, martie 31; eară marți spre sară înspre miercuri noaptea au răposat Duca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nuanțând ici și colo, în funcție de datele avute la dispoziție, judecățile și rafinându-le. Pentru Corina Nicolescu, de pildă, Curtea domnească a țării Românești privea, la început în veacului al XIV-lea, în materie de vestimentație, către Apus - probabil prin mijlocire ungurească 313. Doamnele Basarabilor, care s-au îngropat la Argeș, în biserica Sf. Nicolae, credincioase Bizanțului, nu disprețuiau, însă, moda apuseană. Tabloul votiv ne arată o soție de Voievod (prima care și-a lăsat chipul într-o frescă de biserică) care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
301. 5. Vezi Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, pp. 6-8. Considerații reluate - ziceam - în Istoria românilor în chipuri și icoane, ediția a II-a, București, Editura Humanitas, 1992, pp. 62-63. 6. Vezi Nicolae Iorga, începuturile noastre în izvoare ungurești, în „Revista istorică”, 1920, pp. 193-201; Idem, Domnița Anca și patronajul ei literar, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. IV, 1924-1925, pp. 373-374; Nicolae Stoicescu, Note și comentarii, la A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
egală a tuturor fetelor: „1 ișlic cu o floare și în mijloc cu un diamant mai mare și cu 24 mai mici și cu 20 flori de mărgăritar câte cu o cășuță cu zmaragd, za taleri 350; 1000 de zloți ungurești, 400 sălbi; 300 pe cap, 300 pe sovon și cu mărgăritari, za taleri 2600; 3 ii cu mărgăritari, za taleri 1100; 11 ii cu sârmă; 6 ii cu șăreturi de fir; 10 ii cu mătăsuri, toate fac taleri 400 ; 1
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mare lipsă și sărăcie” și nevoind să-i „lase obidiți și îngreunați cu datoria și cu multe lacrămi” - și-a împărțit averea, tot „ce mai s-ar găsi [...] ori bani, ori scule, argint și aur, lucru mișcător”, banii „din țara Ungurească ce avem încolo și bani câți vor fi la Veneția”, „în doă”. O parte o oprea pentru sine și pentru nepoții de fii - Constantin Brâncoveanu, fiul lui Constantin, băiatul cel mare, și Marica, fiica lui Ștefan Brâncoveanu -, iar cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la un turc din Giurgiu”; „Iar apoi când a fost în zilele răposatului Mihnea voievod, după moartea lui Ivașco vornic, iar jupânița lui Elina vorniceasa a luat de la Mihnea voievod 1000 de galbeni de bani ca să-i schimbe în țara Ungurească, să-i facă galbeni de aur. Iar apoi, jupânița Elina vorniceasa ea a cheltuit acei bani și i-a mâncat de n-a avut de unde să-i dea, să-i plătească...”), contra unor garanții însemnate, să-și zălogească bunurile (Teodosia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aprilie 1666405. O teribilă potrivire exista între acest Domn (cu ambiții înalte și pretenții pe potrivă, ca și ale celui la care slujise: „Că el să ținè și vorovè în casa lui, de să ispitè să fie craiu în țara Ungurească, și un ficior al lui în țara Moldovei, și altul în țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ținè lucrul prè sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ținè...”406) - care „și-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ciudin, de l-au luat în zioa de s-ti Nicolae și l-au dus la Cocorăști. La Mihai Spătar, la Filipești, au trimis pe Socol logofătul și l-au prins; dar le-au scăpat și au fugit în țara Ungurească. Ci așa să auzea că va să-i omoare, dar Dabijoae, soacra Ducăi vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi și i-au slobozit”- Anonimul Brâncovenesc. Relația era de notorietate (măcar aulică) și istoricii de mai târziu o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Originarilor din România de la Neptun, din iunie 1992 (reportaj de Florin Olteanu) etc. Într-o rubrică intitulată „Localitățile noastre” sunt prezentate principalele sate și orașe cu populație preponderent românească din Ungaria, cum ar fi: Aletea, Apateu, Bedeu, Bătania, Békéscsaba, Cenadul Unguresc, Cristor, Gyula, Jaca, Lét Mare, Lökösháza, Micherechi, Otlaca-Pustă, Pocei, Săcal, Seghedi, Vecherd. Sunt publicate o serie de articole semnate de Gh. Petrușan, Al. Hoțopan, Maria Berényi, Géza Kovács, Damian Vulpe, Eugen Glück, Vasile Voia, E. Illyés, precum și texte comemorative vizând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286029_a_287358]
-
a lui Ceaușescu la Praga. S.B.: A comentat atunci tatăl dumneavoastră mitingul din piață? D.T.: Tatăl meu a comentat mai mult cu anturajul lui. Dar ceea ce simțeam eu atunci - și luam și pulsul străzii, unde mă întâlneam cu copiii familiilor ungurești, șvăbești, evreiești și țigănești - era sentimentul că eram în stare să luăm bâta și să apărăm țara. Ungurii erau dezamăgiți de atitudinea Ungariei și toți îl apreciau pe Ceaușescu pentru că fusese în stare să ia o asemenea atitudine. S.B.: Prin
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vrut să desființeze cenaclul Kriterion, care apăruse ca o mare eroare? Acolo se adună studenții unguri și citesc Petöfi Sándor, Lajos Kossuth și petrec. Se duceau la Motel "Bucium" vara și petreceau, jucau fotbal și își dădeau nume de echipe ungurești. Securitatea își făcea treaba și făcea rapoarte, venea și spunea: "Uite ce se întâmplă, dumneata știi?". S.B.: Cum erau tratați studenții ce aparțineau altor culte și confesiuni? D.T.: Nu erau agresați, dar probabil erau chemați la partid. Nu erau dați
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
comunicare și transparență cu Securitatea, mai ales pe studenții străini. Asta îi interesa pe ei mai mult. După aceea am văzut la Nicu chestia cu cenaclul Kriterion și cu studenții maghiari care jucau fotbal și-și dădeau nume de echipe ungurești, iar de ziua Ungariei se adunau la Bucium și cântau imnul maghiar. Au urmat apoi problemele cu Opinia studențească, cu Dialogul, cu lectorii francezi. Singura presiune mare pe care am simțit-o a fost la discuția cu cei doi tineri
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o variantă la Cronica polonă. Partea cea mai poetică e descrierea edenului moldav, văzut de Dragoș și suita lui cinegetică la trecerea Carpaților spre văile mănoase ale Siretului, Prutului și Nistrului. Opera de traducător conține două titluri. Istorie de Crăiia Ungurească e prelucrată după Origines et occasus Transsylvanorum a lui Laurentiu Toppeltin de Mediaș, apărută la Lyon, în 1667. C. voia să facă astfel cunoscută istoria căderii sub turci a acestei regiuni locuite prioritar de români. Prefața este interesantă pentru ideea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
grupuri nominale complexe. În primul tipar, cel mai răspândit, determinantul definit - articolul hotărât, atașat ca sufix substantivului-centru (16a-b) / adjectivului prenominal (16c-e), adjectivul demonstrativ (17), genitivul / posesivul determinant (18) - ocupă prima poziție a grupului nominal extins. (16) a. și împreună cu țara ungurească (DÎ.1600: XXXIII) b. Și cu aceasta se schimbă pohta omenească (FD.1592-604: 458r) c. dăm după moartea lor cărțile acestor ocine ce-s mai sus zise la svânta mănăstire (DÎ.1599: XXX) d. Cu cuvinte are a întreba dereptulu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veac." (CC1.1567: 11v) (55) Zač. 14. Luându véste Ieremia vodă de pogorâtul Ungurilor, precum au putut, au strânsu oastea țărâi și s-au gătit a stare cu războiu împrotiva lui Răzvan. Într-o dumenecă era, cându au apropiiat oștile ungurești de Suceavă. Și-[au tocmit]V [oștile]O [Ieremia vodă]Sasupra târgului, la sat la Areni (CLM.1700−50: 161v) Interpretarea focală (ca focus informațional) a obiectului este de asemenea posibilă, iar acest fapt nici nu ridică probleme teoretice (sub
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]