1,694 matches
-
capital a instituțiilor financiare românești, inegalitățile dintre achizițiile regionale de teren, precum și specificul național al județelor supuse controlului, care, în anumite locuri - de pildă într-un județ pur românesc -, făceau ca pe piața liberă, necontrolată de stat, o proprietate agricolă ungurească medie să nu poată avea drept cumpărător un mic proprietar ungur. Conștiința pierderii pământului, a "scurgerii de proprietate", acționa atât de puternic în opinia publică maghiară după 1920, încât anumite măsuri de politică - precum cea a moșiilor luate de administrația
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Asociația Transilvană nu și-a putut realiza pe deplin programul, care, până în 1917, conținea deja pretenția naționalizării școlilor confesionale, a interzicerii instituțiilor financiare ale naționalităților, a înființării Bisericii Ortodoxe ungare și a celei greco-catolice, a mutării funcționarilor români pe teritorii ungurești. Mulți dintre sprijinitorii Asociației au avut un rol important (chiar de conducere) în Ungaria și în politica naționalității maghiare din România monarhică, cultivându-și cu grijă ideea creării supremației maghiare cu ajutorul autorității. Chiar dacă mulți erau conștienți de amenințare, cel puțin
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
trimiseseră, încă înainte de începerea tratativelor, delegații (în teritoriile românești, la curtea regală aflată la Iași, la marele Stat Major și la guvern) care urgentau, toate, ocuparea militară cât mai grabnică a Transilvaniei. Prima formațiune militară română a intrat pe teritoriul unguresc pe 12 noiembrie 1918, în zona Tulgheșului (Gyergyótölgyes); după câteva zile, prin toate trecătorile Carpaților începe revărsarea trupelor române, în fața cărora nu a existat vreo opoziție de fond - cu atât mai mult cu cât locuitorii de aici, având experiența invaziei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
preotul din comuna Zetea (Zetelaka), reproșându-i că ceruse un preț prea mare pentru slujba de înmormântare. În nenumărate locuri au izbucnit și conflicte de natură etnică între gărzile naționale sau între cele civile. La Făget, de pildă (Facsád), avioane ungurești au aruncat bombe într-o mare mulțime de țărani români, la Deva garda națională maghiară a împușcat 20 de persoane de naționalitate română. În alte numeroase cazuri, garda națională română a omorât maghiari. Situația era complicată de retragerea din România
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și a ajuns după câteva săptămâni la Tisa, unde s-a oprit din nou. Mare parte a Diviziei Secuiești a depus armele în fața românilor, ostașii i-au fost internați. Cu această operațiune militară ajunseseră sub administrație românească aproape toate teritoriile ungurești pe care România le revendica. Numai în privința Banatului mai existau anumite discuții: în Arad au sosit trupe franceze, la Timișoara mai întâi unele sârbe, apoi franceze, conducătorii noului stat slavon de sud dorind să se aleagă cât mai multe odată cu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
19 județe anexate în totalitate (Ciuc, Odorhei, Trei Scaune, Mureș- Turda), trei din cinci județe anexate în parte (Bihor, Cenad, Sătmar) și cinci din șase orașe cu statut de comitat urban (Cluj, Târgu-Mureș, Arad, Oradea, Satu-Mare) dispuneau de majoritate absolută ungurească. Putem înșirui aici instituții culturale pierdute (ca de pildă universitatea clujeană refugiată la Seghedin, teatrul clujean), fabrici, bănci, localități cu zăcăminte minerale, ca să nu mai vorbim de păduri și de pământuri cultivabile. Despre prezentarea vieții minorității maghiare din România în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
înainte, Teleki și colaboratorii săi li se opuseseră timp de un an și jumătate: marca germană a fost supraevaluată, soarta monedei ungare - pengő - a fost mai intens legată de cea a monedei germane, s-a mărit volumul transporturilor de cereale ungurești în Germania, Berlinului i s-au acordat favoruri vamale, iar firme germane au primit concesiuni pentru cercetări geologice de zăcăminte de țiței în sud-estul Ungariei. Cu alte cuvinte, prețul pe care Ungaria intenționa să-l plătească pentru Transilvania, în bani
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pentru Transilvania, în bani, în obligații de îndeplinit, în vieți omenești, a fost mare, excesiv de mare. Întrucât Hitler a ordonat părților tratative bilaterale, guvernele ungar și român s-au înțeles să-și discute problemele în orașul Turnu Severin (numele medieval unguresc: Szörényvár), situat pe malul Dunării de jos. La tratativele începute pe 16 august 1940, delegația ungară alcătuită din diplomați și ofițeri - care călătoreau pe vasul cu aburi Zsófia (Sophia) - a fost condusă de diplomatul Hory András. Hory reprezenta, în diplomația
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
își pot regla conturile cu cei de naționalitate română, căci armata ungară nu va interveni. La Călata (Kalotaszeg), în multe locuri, au fost sparte ferestrele caselor locuite de români, tineri români au fost bătuți sau obligați să "sărute sfântul pământ unguresc". Cum arăta la nivel local o asemenea judecată populară ne poate ilustra un caz mult pomenit, petrecut la Huedin (Bánffyhunyad). Versiunile istoriografice privitoare la moartea protopopului ortodox Aurel Munteanu și a polițistului local Nicula Gheorghe diferă în puncte esențiale; versiunea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în primul rând ziare românești, dar nu numai (de pildă un cotidian la Oradea, două la Cluj). Până la urmă, singurul ziar românesc care apărea sub administrația ungară a fost Tribuna Ardealului. Și-au încetat apariția și destule cotidiane și săptămânale ungurești, în primul rând cele de stânga, din cauza articolelor care vădeau simpatie față de guvernul român (ori erau finanțate tocmai de acesta), chiar dacă era vorba de unicul cotidian maghiar din zonă (de pildă cazul ziarului Máramarosi Hírlap - Știri Maramureșene). La Oradea, patru
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ca, în opinia publică transilvană, să răsară imaginea plină de aroganță a funcționarului poreclit "mămosul" sau "parașutistul", care nu înțelegea nimic din relațiile transilvane, care suferea de mania rangurilor și a titlurilor, caracterizări ce însoțesc până azi discuțiile despre anii "ungurești" ai Transilvaniei de Nord. La distanța de nici un an de la re-anexare, un informator de rang înalt raporta despre acest fenomen secției politice a poliției de stat budapestane în felul următor: "Peste tot posturile de conducere au fost oferite magnaților din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lui Iurca Flavius (Jurka Fláviusz); acesta, sub guvernarea românească, mai fusese prefect în teritoriu, între 1931-32. Ține de adevăr și faptul că Jurka era în slujba județului încă din 1910 și că datora mult (fără doar și poate) rădăcinilor sale ungurești. Unii prefecți (Bethlen Béla sau Hlatkay Endre) au dovedit o surprinzătoare capacitate de rezistență între 1940 și 1944, pe când, în alte locuri, schimbările erau permanente: județul Odorhei, sub jurisdicția ungară, cam o dată la zece luni avea un prefect nou. Marea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în 1941, 62-67 mii de pengő pe an), proporția celor obligați să plătească impozite pe avere și pe venit era mai mare decât a celor în Ungaria de după Trianon. Impozitul pe venit era de 11,6 pengő/persoană în orașele ungurești, și de 21,2 pengő în cele din Transilvania. Pe lângă aceasta, în orășelele mai mici din Transilvania deseori trebuiau aplicate și serioase impozite suplimentare, pentru ca deficitul bugetar în veșnică creștere să poată fi gestionat. Un funcționar de la prefectură nu trebuia
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Schimbarea a fost anunțat de Teleki Béla, președintele partidului, în discursul său din 12 septembrie 1943, discurs în care desemna - în locul temelor principale de până atunci - ținta de moment a politicii partidului, aceea de a se transforma "într-o colectivitate ungurească a muncii". Pentru a ilustra și publicului larga solidaritate din partid, și-a făcut apariția la adunare, acolo unde fusese rostit discursul lui Teleki Béla, scriitorul Tamási Áron, neagreat, în general, de șefii partidului. Prim-secretarul Páll György, de pildă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
considerau, fără menajamente, drept evrei, zecile de mii de cetățeni unguri care nu erau "membri cotizanți" ai bisericii mozaice, maghiarii trecuți la credința mozaică, fără să fi fost de origine evreiască (ba mai mult, fiind secui, "cel mai vechi neam unguresc"), provocau dureri de cap autorității de resort, regimul lor de excepție necesitând un comisar ministerial în persoana istoricului de renume Degré Alajos. Deși cea de-a treia lege antievreiască (din anul 1941, art. XV), în alineatul 16, prevedea că: "acel
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
se făcea simțită, din ce în ce mai mult, și lipsa învățătorilor, iar uneori, chiar o reală incompatibilitate a sistemului de învățământ românesc cu cel ungar (de pildă, specializarea într-o singură materie a profesorilor sau anumite forme de pregătire, necunoscute în structura învățământului unguresc, ca, de pildă, cea de subinginer, de profesor de filozofie etc.). Lipsa de locuințe pentru învățători constituia o altă problemă: nu o dată, cadrele didactice ajungeau să locuiască în sala de clasă, negăsind cazare în sat. Guvernarea sectorului educațional se arăta
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
semn de bunăvoință din partea guvernării.) În Cluj și Oradea luaseră ființă pentru copiii populației evreiești patru gimnazii (de băieți și de fete), care au funcționat până în 1944. Dar, la inițiativa personală a prim-ministrului Teleki Pál, în toate școlile generale ungurești s-a introdus și predarea limbii române, două ore pe săpătămână. Nu era mult, dar în istoria Europei Centrale asemenea exemple nu prea se mai găsesc. Unora dintre reprezentanții elitei transilvane maghiare nu le-a plăcut inițiativa prim-ministrului. Deja
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
tocmai acolo unde nu este nevoie de așa ceva"77. Reacții contrare au apărut și în opinia publică, de pildă atunci când, în liceul din Huedin, în loc de limba germană, s-a introdus ca limbă străină limba română. În ciuda feluritelor neajunsuri, absolvenții liceelor ungurești și absolvenții școlilor pedagogice ungurești din perioada acelor patru ani însemnau rezerva intelectualității maghiare pentru deceniile viitoare; negarea importanței acestui rol, din perspectiva a ceea ce a urmat, este inutilă. În învățământul superior, evacuarea de la Cluj la Sibiu a Universității "Ferdinand
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nevoie de așa ceva"77. Reacții contrare au apărut și în opinia publică, de pildă atunci când, în liceul din Huedin, în loc de limba germană, s-a introdus ca limbă străină limba română. În ciuda feluritelor neajunsuri, absolvenții liceelor ungurești și absolvenții școlilor pedagogice ungurești din perioada acelor patru ani însemnau rezerva intelectualității maghiare pentru deceniile viitoare; negarea importanței acestui rol, din perspectiva a ceea ce a urmat, este inutilă. În învățământul superior, evacuarea de la Cluj la Sibiu a Universității "Ferdinand" și a "Academiei de Ștințe
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
institut catolic de studii teologice, iar la Oradea și Cluj câte un institut teologic greco-catolic românesc. Guvernul cocheta cu ideea înființării unei universității politehnice cu trei catedre. În condițiile războiului, înființarea acesteia nu a mai fost posibilă. Modificarea sistemului educațional unguresc nu s-a limitat la învățământul de bază, cel mediu și cel superior. A apărut și mișcarea de culturalizare a maselor, cuprinzând întregul spectru al genului. În regiunile re-anexate s-a înființat o mulțime de cursuri de specializare și cursuri
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Szolnok-Doboka a vreo 35-40 de mii de români (sau, cum se spunea în epocă, în termeni consacrați, "rumeni" sau "rumuni") într-un bloc teritorial românesc sau, direct, chiar în afara țării. În continuare, avea în vedere mutarea într-un teritoriu absolut unguresc a vreo 40-45 de mii de maghiari românizați, ai căror străbuni, judecând după nume, fuseseră maghiari - de preferință dincolo de Dunăre (Dunántúl) -, în timp ce, în locul lor, ar fi trebuit împământeniți (în valea Someșului) aproximativ 75 de mii de maghiari aduși din Țara
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
publicitate. Elementul mereu prezent al dezbaterilor - fie că era vorba de rapoarte EMKE (Asociația Culturală Maghiară Transilvană, Erdélyi Magyar Kulturális Egyesület), de rapoarte din rețeaua de învățământ sau de articole din presă - îl constituia numărul mare de nume de familie ungurești printre locuitorii din satele românești, fapt ce constituia dovada vie a românizării. Istoricul Makkai László, într-un articol publicat în revista Hitel în anul 1942 ("Stiuația relațiilor noastre cu minoritățile"), atrăgea atenția asupra faptului că numele unguresc, deși ascundea de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nume de familie ungurești printre locuitorii din satele românești, fapt ce constituia dovada vie a românizării. Istoricul Makkai László, într-un articol publicat în revista Hitel în anul 1942 ("Stiuația relațiilor noastre cu minoritățile"), atrăgea atenția asupra faptului că numele unguresc, deși ascundea de multe ori, originea etnică maghiară, nu era un indiciu foarte sigur al fundalului etnic: cauza purtării acelui nume putea fi, de pildă, dorința iobagilor, fugiți, adăpostiți în alte părți, de a-și crea noi identități prin preluarea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cauze foarte practice, existențiale. În decursul permanentelor consemnări de date, efectuate în mod repetat de funcționarii publici români, prefectul de Cluj a conchis: "Apartenența la naționalitatea română trebuie constatată pe baza analizei numelui. Român este considerat și cel cu nume unguresc ortografiat românește"88. Activitatea de salvare a diasporei se desfășura sub ochii opiniei publice. Rapoartele ce priveau diaspora nu erau publicate doar în presa locală, ci, de multe ori, și în presa centrală. De pildă secretarul serviciilor poștale, Szűk Ödön
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Grădinar (Gredinár Aurél). Ceva asemănător putem descoperi și în atitudinea autorității de stat la Ciucea (Csucsa) sau la Căpușu Mare (Magyarkapus) împotriva călătoriei evereilor în autobuze, invocându-se aglomerația din cursele la distanță ale "Societății de Căi Ferate și Autobuze Ungurești" (MÁVAUT), pericolul răspândirii zvonurilor și originea lor străină. Lupta pentru urmele lăsate în teritoriu nu se ducea numai în lumea vizibilă. Când, în strada Zápolya din Cluj, în urma săpăturilor arheologice ale lui László Gyula, au fost decopertate trei morminte din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]