7,238 matches
-
fiind identificate în primul rând la nivelul administrației care nu găsește varianta potrivită pentru rezolvarea impasului. „Problema este că nu există semne că dezvoltarea dezordonată se stopează. E adevărat că nici legislația nu ajută la îndeplinirea acestui lucru. De Planurile Urbanistice Zonale sunt responsabile autoritățile locale. Din păcate, administrația locală nu reușește să pună la punct un set de reglementări în acest sens. Din nefericire, nu mai există nici acea viziune de ansamblu”<ref id=”4”>Ciprian Nedelcu, „Doar aura a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
locală nu reușește să pună la punct un set de reglementări în acest sens. Din nefericire, nu mai există nici acea viziune de ansamblu”<ref id=”4”>Ciprian Nedelcu, „Doar aura a mai rămas din vechiul Iași: repetenți la cultură urbanistică”, Ziarul de Iași, 14 aprilie 2009, online la http://www.ziaruldeiasi.ro/suplimentul-de cultura/ doar-aura-a-mai-ramas-din-vechiul-iasi repetenti-la-cultura-urbanistica~ni5d2f, para. 4.</ref>. La nivel național, pe aceeași chestiune a dezvoltării urbane doar s-a constatat inconsistența, fără a fi aplicate (încă) soluții
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
-i înțeleagă laturile, nu are oricine curajul de-a o exploata, nici chiar îndemânarea corespunzătoare.Ea are puterea de a-ți reda personalitatea, izvorăște dintr-ul mediu nesecat de creativitate. Totuși, se manifestă cel mai mult sub formă de nuclee urbanistice. ”Obiectul arhitectonic izolat așa cum scrie esteticianul Rudolf Arnheim aparține unei civilizații individualiste. În cadrul ei, clădirile ori se ignorau vizual, ori se concurau între ele; rareori introduceau un rudiment de ordine în ambianța urbană”(„Dinamica formelor arhitectonice”). Frumos ar fi să
Știm noi ce e arhitectura?. In: Apogeul by Bogdana Metelescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1798]
-
substantivizat selectează mărcile flexionare proprii substantivului, preluând trăsăturile gramaticale de gen și număr ale numelui regent evocat în discurs: Uninominalul se naște cu forcepsul ("Ziua", 2007) [votul uninominal] Trecerea din extravilan în intravilan se poate realiza și printr-un Plan Urbanistic General al autorităților locale prin care se decide extinderea intravilanului [terenul intravilan/extravilan]. Elipsa substantivului implică avansarea adjectivului în pozițiile sintactice tipic substantivale; forma de caz este, prin urmare, impusă de relațiile sintactice pe care adjectivul, conform noului statut, le
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
distincte: nivelul senzorilor video (videocamere), nivelul calculatorului de proces și nivelul de execuție reprezentat de semafoarele existente în intersecție (figura 1.1). Videocamerele au rolul de a achiziționa în timp real imaginile traficului rutier și pot fi amplasate în funcție de configurația urbanistică a intersecției (existența sau nu a clădirilor și copacilor cu înălțimi de peste 12m, a versanților cu pantă de peste 5%) în două variante: CA - cameră de altitudine cu vedere de ansamblu asupra intersecției, sau SC - sistem de camere montate pe direcția
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
preconiza rescrierea din temelii a structurii urbane a târgului medieval proliferat acromegalic care erau, sunt încă, Bucureștii. Intervențiile majore în țesutul urban medieval, considerat "haotic" (din perspectiva unui regim de ordine și control societal totalitar) urmăreau un proces de upgrading urbanistic: "îndreptarea" rețelei stradale, monumentalizarea edificiilor autorității statale așezate în piețe ample, destinate paradelor de masse și aducerea la zi a serviciilor comunale. în definitiv, acest remake arhitectural al apuse(ne)i severități imperiale putea la fel de bine - par a fi conchis
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
și în București, iar unele dintre vilele lui Marcel Janco sau Horia Creangă sunt grăitoare din această privință. La scara producției arhitecturale a vremii, ele sunt cantitativ insignifiante însă; ca poziție în oraș ele sunt discrete și lipsite de influență urbanistică (în felul în care multe din capodoperele modernismului american sunt ascunse de pădurile din Pennsylvania); ca tehnică de construcție și materiale întrebuințate vilele autohtone zise "moderniste" sunt de o ființă cu oricare dintre vilele mai puțin "progresiste" dimprejurul lor; în
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
-încă! - superficiale racordări la spiritul timpului - dacă privim la scara întregii societăți - fără asumarea tuturor consecințelor de profunzime pe care proiectul de societate modernă le presupunea și pe care ar fi trebuit să le exprime în acest tip de arhitectură. Urbanistic vorbind, modernismul bucureștean este încă mai absent decât cel din arhitectură. Planul din 1935 era aproape de planurile monumentalizante (și ideologizate în sens totalitar) ale Moscovei (1935), Berlinului (1936) sau ale orașelor italiene și departe de Planul Voisin sau de Cetatea
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
dar sunt, totodată, deliberat decuplate de la orașul propriu-zis, desprinzând astfel porțiuni disproporționat de ample din spațiul public spre folosință exclusivă. Spațiul public era în suferință - lucru încă nerezolvat nici astăzi - și nu este de mirare că s-au făcut eforturi urbanistice și arhitecturale în perioada interbelică pentru a-i da o formă asemănătoare celui din orașele occidentale. Câteva piețe urbane noi vor fi înființate prin amintitul plan din 1935; altele vor căpăta contur (real sau virtual) prin concursuri publice, așa cum este
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Aviatorilor. Această structură a pieței, căreia în versiunile postbelice îi va fi adăugată o dominantă de înălțime, un blocturn pe latura de sud-est a pieței, urma să fie respectată de proiectul din anii optzeci, care însă a desfigurat arhitectural ansamblul urbanistic. Istoria locului continuă și după 1989, cu un concurs lipsit de urmări organizat de Uniunea Arhitecților în 1992, cu un proiect important al arh. Dorin Ștefan de completare a blocului-ecran din piață, cu transformarea acestuia în business-center și, în fine
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Vechiul farmec al fostei capitale a Moldovei a început, cu timpul, să se piardă. O parte din clădiri, din diverse motive, și-au schimbat destinația originală și și-au modificat arhitectura. Condițiile obiective (distrugerile datorate războiului) sau planurile de transformare urbanistică forțată au dus la situația actuală, în care orașul nu mai dispune de un fond de clădiri vechi care să-l reprezinte. Începând cu a doua jumătate a secolului al XX- lea, strada Lăpușneanu, prin schimbările economice și sociale, și-
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
dezvoltarea municipiului Iași o analiză a punctelor sale tari, a punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor: așa- numita analiză SWOT; 2. în cadrul unei mese rotunde, am pus analiza SWOT în discuția mai multor specialiști ai orașului, pe probleme economice, sociale, urbanistice, de infrastructură și de mediu; 3. pe această bază am definit scenariile pentru viitoarea dezvoltare economică a Iașilor; 4. în cadrul unei anchete sociale, am solicitat locuitorilor opinia asupra dezvoltării orașului; 5. în cadrul unei dezbateri largi am pus de acord cu
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
pentru a ajunge la concluzii clare. Vom obține pe această cale cel mai bun și mai coerent portofoliu cu 10 proiecte de înaltă prioritate, care să țintească spre obiectivele economice strategice și care să răspundă condițiilor strategice, precum planificările dezvoltării urbanistice și a infrastructurii. Proiectele astfel alese vor fi numite „cele 10 planuri de afaceri”, deoarece pentru ele se va preciza setul de condiții pentru un demaraj corespunzător, precum: liderul proiectului, alți participanți la proiect, echipa de elaborare a cererii de
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
aici să se ocupe in‑ tens de arhitectură. Pe lângă continuarea restructurării palatului familiei Far‑ nese, artistul, tot din ordinul papei Paul al III‑lea, începe din anul 1538 să sistematizeze piața edificiului Campidoglio. Era vorba despre o adevărată in‑ tervenție urbanistică, respectiv planificarea - prima la Roma‑unui spațiu pu‑ blic pe baza unui proiect detaliat. Zona care interesa se desfășura pe colinele Capitoliului. În secolul al XV‑lea, zona era degradată iar accesul dificil. Mi‑ chelangelo s‑a gândit să o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o potcoavă. Apoi, a refăcut fațadele palatelor și a orientat cele două edificii laterale astfel încât acestea să fie ușor divergente ca și cum ar fi deschise în formă de foarfecă față de construcția centrală (palatul senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scenografic care anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se atenuează considerabil. În centrul pieței, pe un piedestal desenat tot de Michelangelo a fost așezată o prestigioasă statuie antică - mo‑ numentul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
menținută. Documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism - ansamblu de piese scrise și desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situația existentă și se stabilesc obiectivele, acțiunile și măsurile de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților pe o perioadă determinată. Patrimoniu turistic - resursele turistice naturale și culturale, recunoscute ca atare, și structurile realizate în scopul valorificării lor turistice. Resurse turistice naturale - componente ale mediului care prin natura, calitatea și specificul lor sunt recunoscute, înscrise
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și a zonelor aferente; 12. colaborează cu consiliile județene și locale la elaborarea studiilor și programelor referitoare la dezvoltarea urbană și rurală, la construcția de locuințe și lucrările tehnico-edilitare, în vederea realizării politicilor sectoriale din aceste domenii; participă la susținerea operațiunilor urbanistice și de amenajare a teritoriului cu caracter pilot; 13. sprijină și îndrumă administrația publică locală prin activități ce privesc strategia, monitorizarea programelor de investiții în infrastructura urbană, reglementări specifice și politici sectoriale în domeniul serviciilor de gospodărie comunală, care nu
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și uneori programe de îmbunătățire și înfrumusețare pentru orașe care constituie de asemenea destinații turistice importante. Pot exista planuri turistice speciale întocmite pentru locații urbane sau, mai adecvat, turismul este inclus ca un element al planului general urban multilateral. Planul urbanistic general are caracter director și de reglementare operațională. Fiecare localitate trebuie să întocmească Planul urbanistic general, să îl actualizeze la 5 - 10 ani și să îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Planul urbanistic
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
importante. Pot exista planuri turistice speciale întocmite pentru locații urbane sau, mai adecvat, turismul este inclus ca un element al planului general urban multilateral. Planul urbanistic general are caracter director și de reglementare operațională. Fiecare localitate trebuie să întocmească Planul urbanistic general, să îl actualizeze la 5 - 10 ani și să îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale de bază, cu privire la: a
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
urbanistic general are caracter director și de reglementare operațională. Fiecare localitate trebuie să întocmească Planul urbanistic general, să îl actualizeze la 5 - 10 ani și să îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale de bază, cu privire la: a) delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității; b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea funcțională în corelație cu
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
publice; e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice; g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor; h) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate. Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la: a) evoluția în perspectivă a localității; b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
prevederi pe termen mediu și lung cu privire la: a) evoluția în perspectivă a localității; b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean. Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifică detaliată și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localității. Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la: a) organizarea rețelei stradale; b) organizarea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
localității; b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean. Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifică detaliată și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localității. Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la: a) organizarea rețelei stradale; b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane; c) modul de utilizare a terenurilor; d
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
funcțională în teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean. Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifică detaliată și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localității. Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la: a) organizarea rețelei stradale; b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane; c) modul de utilizare a terenurilor; d) dezvoltarea infrastructurii edilitare; e) statutul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean. Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifică detaliată și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localității. Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la: a) organizarea rețelei stradale; b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane; c) modul de utilizare a terenurilor; d) dezvoltarea infrastructurii edilitare; e) statutul juridic și circulația terenurilor; f) protejarea monumentelor istorice și servituți
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]