1,553 matches
-
București „urări de bine din partea României unite, patria-mamă“ <footnote Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 252. footnote> . Comportamentul său era dictat de conștiința că „sînt trup din același trup și os din aceleași oase din care sînteți plămădiți și voi și în vinele mele curge același sînge românesc care curge în vinele voastre“. De unde a răsărit atunci ideea, susținută de unii pseudo-lingviști și preluată de neavizați, necunoscători ai relației concrete dintre vorbirea de la vest și cea de la est de Prut, unii chiar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 252. footnote> . Comportamentul său era dictat de conștiința că „sînt trup din același trup și os din aceleași oase din care sînteți plămădiți și voi și în vinele mele curge același sînge românesc care curge în vinele voastre“. De unde a răsărit atunci ideea, susținută de unii pseudo-lingviști și preluată de neavizați, necunoscători ai relației concrete dintre vorbirea de la vest și cea de la est de Prut, unii chiar din România, dar mai dispuși să justifice idei ale
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de Georges Gurvitch si Wilbert E. Moore), New York, 1945, pp. 366-405; Gerard L. De Gre, Society and Ideology: an Inquiry into the Sociology of Knowledge, New York, 1943; Ernst Gruenwald, Das Problem der Soziologie des Wissens, Viena, 1934; Thelma Z. La vine, JVa-turalism and the Sociological Analysis of Knowledge, în culegerea Naturalism and the Human Spirit (îngrijită de Yervant H. Kri-korian), New York, 1944, pp. 183-209; Alexander C. Kern, The Sociology of Knowledge in the Study of Literature, în Sewanee Review, L (1942
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
insistență, cu aerul că marxism-leninismul aplicat, reacția negativă la adresa criteriilor estetice pure, ca și denigrarea nu puținor autori moderni, care nu „Înțeleseseră” că lupta de clasă și Înaltul exemplu al artei marii țări Sovietice este un adecvat răspuns la ștergerea vinei acceptării și a participării la crima nazistă. Un Goethe, tratat În totalitate drept o „slugă a prinților”, Rainer Maria Rilke, poet al „intimismului mic burghez”, sau T. Mann, tratat drept „reprezentant al spiritului marii burghezii opulente și reacționare”, iată doar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În frunte cu Miron Costin mult citatul, și acel „suntem sub vremi”, și „utopicii”, luptătorii, de la primul mare exilat, Inochentie Micu Klein și Înflăcăratul Eminescu la un Iorga sau Călinescu și până la Nichita Stănescu, care, deși purtând sânge rus În vine, fantasma adesea despre „rolul regal al României printre popoare!”. Eu cred că ambele categtorii au dreptate, atât scepticii, cât și luptătorii, utopicii, iar situarea Într-una sau alta dintre tabere ține, cred eu, mai mult de natura persoanei, de temperamentul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că înțelesese corect "cauzele" subistoriei românești ("împrejurările din afară și defectele caracterului nostru național") care, aș adăuga, continuă să se perpetueze. De aceea, mi se pare îndreptățit studiul lui Theodor Codreanu. El pune la punct chestiuni grave precum aceea a vinei poetului, exacerbată de unii cu subtilitate insidioasă, de a-și fi iubit poporul mai mult decât pe alogeni. În orizontul deformat, intră și ideea că Eminescu și concepția sa despre lume se reduc la pesimismul devastator, de sorginte schopenhaueriană. Totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
provocat de împrejurări străine de exploatare, pe care calea ferată, cu toate diligentele cerute de particularitățile cazului respectiv, nu le putea evita și ale căror consecințe nu le putea preveni; 34.3.2. - total sau parțial, în măsura în care accidentul se datoreaza vinei călătorului sau unei comportări a acestuia care nu este conformă cu comportarea normală a călătorilor; 34.3.3. - daca accidentul se datoreaza comportamentului unui terț pe care calea ferată, cu toate diligentele cerute de particularitățile cazului respectiv, nu îl putea
ORDONANTA nr. 41 din 28 august 1997 privind aprobarea Regulamentului de tranSport pe căile ferate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
sus, să vezi ce bine trăiești! de la Căiuți, nu ești tu? este una care o căutam, de la Berzunți! lasă pantalonii jos ca să prinzi brîul, petrece bata groasă de multe ori, femeia Camil Petrescu schimba bandajul igienic în public, pantalonii pe vine, izmene bleumarin, mătura în sacul cu mături, e gata, intră iar, două ore, zilele de corigență la a X-a, 14-17, din geamul liceului, și tot din Mărășești încredințarea că mi se împlinește cum am nevoie de ceva, textul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de numele și sângele ce-l purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe toți rumânii într-un tot, făcu o nație mare, vrednică de recunoașterea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au religia creștină-ortodoxă, au aceleași obiceiuri moștenite de la strămoșii Romano-Daci, au același trecut glorios, aceleași speranțe, aceleași aspirații pentru viitor" (p. 13). Deși definiția este turnată într-o formă maximalistă, astfel încât să stea la baza formării "Imperiului tuturor Românilor", "în vinele cărora curge acelaș dor frățesc" (p. 13), nu putem ignora detaliul, deosebit de important, care în fapt elimină din românitate pe frații ardeleni de crez unitar. Preaslăvind idealul națiunii înarmate și al societății militarizate (ultimul capitol se și intitulează sugestiv "Spre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru realismul și decența sa". Corect portretul? D. T.: Da. Era un om corect și nu a lovit oameni. S. B.: Mai departe: Dumitrache Alexandru. D. T.: Dumitrache era pe probleme economice, fost lider județean UTC. Un tip tânăr, cu vână, pregătit, inteligent, pe profilul lui Virgil Trofin, care a fost mare lider la UTC și apoi în CC al PCR. Un nume destul de des vehiculat când venea vorba de schimbări la nivelul ierarhiei de partid. Venea cu alonja unui om
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și avea o calitate: prezenta substanța fiecărei doctrine economice așa cum era ea. Cu citate, cu trimiteri la text, nu ideologizat. O lectură profesională, cu citate, comentarii. La seminar, la fel. Ghideanu venea în anul IV la Filosofie contemporană, mai cu vână, dar te punea la lucru, citeam texte din filosofia nemarxistă contemporană. Bourceanu era fanul neomarxismului. Luam și criticam dogmatica marxistă, o făceam zob la seminarii. El nu ținea un curs în sens clasic, ci venea cu cărți. Pleca de la dogma
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mafia alcoolului. De asta când a venit Gorbaciov a moștenit această problemă și a introdus o politică prohibitivă. D. T.: Asta ne-a afectat cel mai mult. S. B.: Dar cu rușii să faci politică de prohibiție... era atac la vâna națională. D. T.: Ce-am făcut? Tot așa, am vorbit pe la Cluj, la București, cu unul, cu altul: "Băi, cu ce mergem noi acolo?". Ne-am făcut tot felul exerciții de creație studențească. Unul a fost ăsta: să injectăm în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și trompetiștii aveau bășici pline cu apă sărată pe buze. Doru și Natașa au fost conduși cu alai la casa bunicilor, duși pe ceea lume de mult, ca să se simtă bine, porumbeii. Dorel era mic și îndesat, numai mușchi și vînă, iar Natașa era coaptă ca un zemos ce dă să crape. Nimeni nu știe cum s-au petrecut lucrurile acolo, în căsoaiele acelea, dar lumea crede că a fost totul bine. Natașa înflorise și Dorel era tras la față, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de ambele părți ale graniței. Orice alt factor, carbonul de exemplu, e anorganic și oxidat În lumea neviului, dar organic și reducător În aceea a viului. Principalul ei rost? Al acestui veritabil sânge al planetei care ca și acela din vinele noastre, circulă? Oricât de incredibil, Între magma de sub noi și spațiul cosmic, ea Închide un vast circuit. E un cărăuș, care cară Înspre bios și de la el orice, ca și sângele În noi. În primul rând substanță, iar aceasta pentru că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Horia a fost omul cel mai deplin pe care l-am cunoscut. Un înțelept. Și-a primejduit zilele, grijindu-se pentru popor. Cu el, no, ne-am răzvrătit atunci toți moții, pentru dreptate. Iar domnilor le a înghețat sângele în vine și li s-a oprit suflarea-n piept de spaimă. Am cincizeci de ani. Mă fac haiduc nu din îndemnul sângelui înfierbântat al tinereții, ci din amară și fără de leac suferință, după îndelungată chibzuială și frământare. Din Apuseni, apăi, no
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești,/ Să cuget basme mândre, poetice povești 51. Starea de poezie și visare o dă însuși cadrul domestic al interiorului: Orlogiul să sune un greer amorțit -/ Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse,/ Să văd roze de aur și sărutări aprinse/ În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit 52. Nici beciul din incinta casei nu putea lipsi (mai ales la un boier de rangul lui Eminovici). Familia are-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
zărit pe Carol Înotând prin mulțime, izbind cu pumnii și coatele În toate părțile ca să-și facă loc, asudat și congestionat și cu tâmplele Înnegrite de funingine și deja smulsese ranga din mâna micuțului. Se apleca și se lăsa pe vine și parcă vroia să Înțepe dihăniile alea În boașe, și după câteva Încercări reuși să bage ranga Între șenilele uneia, care mai merse zece metri și se opri horcăind și scuipând flăcări prin eșapamenți. Douăzeci de inși s-au cocoțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe trupuri și nu mă mai săturam Îmbăindu-mă Îm vânzoleala poporului, dragostea mea dintâi și dintotdeauna de care-mi apropiam iarăși buzele Într-un geamăt și-un muget orgasmic atotcuprinzător. Poporul se Înveselea, un sânge proaspăt curgea năvalnic prin vinele lui, Împingându-mă pe străzile care ies spre casa maiorului Zlate. Am pătruns ca Într-o subterană În curtea năpădită de vița de vie Întinzându-se până pe acoperișul casei, acoperind-o și ținând-o permanent la adăpost de lumina verii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
La amiază, pământul și aerul dogoreau. În dimineața aceea de duminică, liniștea parcă era mai apăsătoare și mai tristă. Dinspre Biserica, ce strălucea în primele raze ale dimineții, refugiaților le veneau speranța, curajul și forța... curgându-le odată cu sângele prin vine... Biserica strălucea tot mai puternic, ca și cum ar fi luat toată lumina soarelui. Toți, nu-și mai puteau desprinde ochii de pe acea lumină care le ogoia rănile din suflet. Dar, ca un trăsnet, încă de dimineață, căzu vestea pe toate posturile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
povesteau ei înfiorați..sălbăticiunile înfometate, se apropiau de sate, peste garduri, care nu se mai știa pe unde sunt. Uneori, stând pe coadă cu botul întins spre cer, dădeau drumul unor urlete prelungi, lugubre, că-ți în gheța sângele-n vine...ăuiau atât de jalnic și tânguitor de-ți sfârâia inima. Prin ăuitul lor... trimiteau zărilor, jalea lor. Alteori, mai îndrăznețe, haitele de lupi intrau în sat, clănțăneau pe acoperișurile șurilor, mirosind prada, ori hârjonindu-se prin ogrăzi ca în bârlogul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
când se întunecă la gândul zilelor mai grele si mai rele. Buzele sale zdrobite de patul armei, îngânând ceva, numai de el știut, care-i stoarce sufletul... Brațele vânjoase, pieptul gol, mușchii tari și sângele ce-i bate vioi în vine, arată puterea, energia și sănătatea unui întreg popor, care trăiește în el, și care va trăi după dânsul. Câtă dreptate a avut, când le-a spus securiștilor... „ - Puteți omorâ un om... dar, nu un popor..!” ... Era vremea amiezii, soarele dogorea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
agonică. E singurul lucru autentic pe care l-am putut scrie, în tinerețe, la Roma. Un Homer „get” Et carmen vena pauperiore fluit/si quis in hac ipsum terra posuisset Homerum,/esset, crede mihi, factus et ille Getes („Până și vâna poeziei curge acum mai slabă. / Chiar și Homer, dacă cineva l-ar fi mânat pe aste meleaguri,/O, crede-mă, tot get s-ar fi făcut și el!”). Așa scriam în epistola către Severus, și eram foarte tulburat; aceeași atitudine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-n dreapta ca să povestească întâmplările verosimile. Aici, din păcate, nu găsesc pe nimeni care să-mi istorisească fapte demne de a fi puse în poezie. Îmi dau seama că scrisul meu comunică numai un început de plictiseală, de repetare perpetuă. Vâna poetică a secat și descrie întruna același peisaj, în care nu se petrece niciodată nimic nou: soarele care răsare, valurile mării, arborii, păsările ce zboară împrejur, mulsul oilor, balega pe care calc. Și ce să mai spun de câinele Imperator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
frig și 5,00 dolari la autofrigorifere, de fiecare oră începută. ... 23. Nu se consideră depășiri ale tîmpilor liberi de staționare: a) staționările la punctele vamale din țară sau străinătate, dar numai în cazul în care acestea nu se datoresc vinei expeditorului; ... b) timpul legal de odihnă al șoferilor; c) durată defecțiunilor tehnice ale autovehiculelor; ... d) staționările în afara programului de lucru al instituțiilor din străinătate care au legătură cu transportul, în caz că îndrumarea în cursa s-a făcut potrivit pct. 21, iar
HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 31 decembrie 1974 privind regimul tarifelor pentru tranSportul de mărfuri cu mijloace auto în trafic internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127180_a_128509]