1,158 matches
-
pretențiile aristocratice ale Curții și chiar în ochii suveranului. Era fiica unui soldat mort în închisoare din cauza datoriilor și a unei vânzătoare de bere dintr-un bordel. Ambițioasă și dornică de a-și câștiga existența pe puterile ei, a fost vânzătoare de portocale și alte produse în Teatrul Regal. A fost atrasă de scenă și talentul nativ a făcut-o să debuteze ca actriță, la paisprezece ani, să devină amanta strănepotului lui W. Shakespeare și s-o concureze pe primadona Moll
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din relații multiple cu bărbații. O cunoștință a mamei a încredințat-o pe copila Jeanne unei mânăstiri unde și-a cizelat exprimarea, a învățat literatură, și-a însușit deprinderi de comportare. La optsprezece ani tânăra a avut diferite ocupații: servitoare, vânzătoare într-un magazin de modă, ajutoare de coafeză. Își dorea să ajungă într-o poziție socială care să-i permită o viață lipsită de griji, cu haine frumoase și bijuterii. Un timp a stat în bordel, era cunoscută cu numele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
știa și cum putea, existența. O prietenă i-a prezentat desenatorului și pictorului Henri de Toulouse Lautrec o brunetă fermecătoare, cu o față de o paloare fildeșie. Aceasta este Myriam Hayem, o evreică care știe ce așteaptă de la viață, manechin și vânzătoare într-un magazin, o femeie frumoasă, inteligentă, stranie. La sugestia prietenei comune, Myriam a acceptat o relație de prietenie cu un om cult și rafinat cum este infirmul artist. S-au plăcut reciproc, nu și-au făcut iluzii sentimentale, nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Viteazul nu a fost fiul lui Pătrașcu cel Bun (un domn al Valahiei), ci fiul ilegitim al unei "rachierițe". "Cît de elegant a democratizat profesorul Panaitescu originea lui Mihai Viteazul!" remarca Iorga. "Mihai Viteazul a ieșit deci din pîntecele unei vînzătoare de țuică beată criță și a căzut pe dușumeaua unui han. Poate că și el era beat din cauza țuicii și nu a fost cu adevărat rănit atunci cînd și-a dus ostașii la victoria în lupta de la Călugăreni"172. Panaitescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
economiști din partid, el și-a Înstrăinat și mai mult opinia publică slovacă. Comuniștii slovaci au Început să discute despre federalizare, despre colaborarea anevoioasă cu bătrânii aparatcici de la Praga. Ca mulți alți nemulțumiți - muncitori În construcții, Învățători, oameni de serviciu, vânzătoare -, ei se simțeau nedreptățiți și ignorați de majoritatea cehă. Se vorbea din nou de umilințele de mult uitate dinaintea războiului și de epurarea stalinistă a comuniștilor slovaci. Între timp au apărut, pentru prima oară după o lungă pauză, tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Prin deschizătura cămășii i se vede un sân, figura sa exprimă tristețe, o tristețe ușor meditativă. Pictorul pare aici interesat în a sublinia un profil psihologic și un statut social periferic, în vecinătatea indigenței, dar și o anume delicatețe a vânzătoarei de flori, delicatețe care rezonează cu tristețea pasageră, cu îngândurarea. Capitolul XI XI.1. Salomeea în literatură: de la simbolism și decadentism, la avangardă Trecerea de la simbolism la contestările violente ale avangardei din perioada interbelică (începute prin futurismul marinettist și prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim al lui Pătrașcu cel Bun. Aureola originii sale nobile este iremediabil știrbită prin stabilirea descendenței materne a lui Mihai dintr-o "vânzătoare de rachiu" (Panaitescu, 1936, p. 17). Afirmația că Mihai s-ar trage dintr-o "rachieriță" l-a exasperat în așa măsură pe N. Iorga încât patriarhul istoriografiei românești a denunțat "școala nouă de istorie" care își permitea să enunțe asemenea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de pi urmă strigari [...] n-au dat nimini altul mai folositoriu preț decât dumnialui boerul logofăt și cavaler Costachi Conachi, soma de nouă mii una sută douăzăci galbeni”, rămânând astfel cumpărător. Prin urmare, o trecere de stăpânire între rude, fiindcă vânzătoarea îi era nepoată de vară primară logofătului care a dat cel mai „folositor preț”. Nu știm ce a făcut Costache Conachi cu această moșie cumpărată, doar bănuim că va fi făcut vreun schimb cu deținătorii Boțârlăului, unde îl aflăm stăpânind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]