2,208 matches
-
arunc" cu capul înainte, dar încerc să mă temperez, deoarece știu că așa e mai bine. Lucrurile se cuceresc cu răbdare. Acum, să vă dau un nume: "Somnambula" este un rol la care visez, și sper să-l fac. Leontina Văduva Eu..., da, sigur, îmi stă pe suflet că încă nu am reușit să cânt pe scenă "Manon", însă din opera lui Puccini. Ar fi foarte amuzant să fac diferențele între cele două opere, a lui Massenet și a lui Puccini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Cavalerul rozelor". Ruxandra Donose "Cavalerul rozelor" ar fi perfect. A.V. Eu vă descopăr acum și calități de dive de televiziune, pentru că puteți conversa interesant, spectaculos, iar eu să stau cu obrazul în palmă, și să vă ascult încântat! Leontina Văduva (râzând) Ne cerem scuze... A.V. ... nu trebuie să vă cereți scuze, pentru că îmi place și mie, sper că și telespectatorilor. Dar, ați spus mai înainte, cu dreptate, că sunteți actrițe de operă. Ce rol pe care l-ați jucat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
respondente erau în floarea vârstei; numai două (10%) aveau în jur de 20 de ani, iar cea mai în vârstă avea în jur de 60 de ani. Majoritatea (90%) erau căsătorite. În grupul studiat una era divorțată și una era văduvă. Majoritatea femeilor trăiau în familii nucleare. Două aveau încă o rudă care locuia cu ele. Numărul de copii varia între unul și trei. Șase femei (30%) aveau copii mai mici de 6 ani, opt (40%) aveau copii mai mari, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
un cont comun de economii. În cazul Meetei, soțul ei se ocupă singur de operațiunile contului respectiv. Mrinalini este singura femeie care a recunoscut în fața mea că își sprijină financiar familia de origine. Astfel, a explicat că mama sa este văduvă și că îi trimite întotdeauna 1 000 de rupii pe lună. S-ar putea vedea, poate, o legătură între autoritatea pe care o are asupra banilor familiei și contribuția ei importantă la bugetul căminului, însă analiza arată că nu se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
fost încoronată ca regină a Olandei. Cârma Spaniei, fiind încă regele * George Popovici harnic întemeietor de cabinete de lectură * mic, o are în mână regina - regentă Cristina. Peste cele 400 milioane de locuitori ai Chinei domnește, de asemenea, TSI AN, văduvă împărăteasă. Țarul Rusiei Nicolae II stă sub influența soției sale Țarina Alix care prin frumusețea și cultura ei stăpânește asupra inimii Țarului. Regina Italiei, Margareta, fiind și ea de o frumusețe rară, cultă și de spirit, are de asemenea mare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-a chemat Gherasim, iar mama sa Zamfira, fiica preotului Grigorovici din Mitocul Dragomirnei. A făcut studiile la Școala normală din Suceava, iar gimnaziul și teologia la Cernăuți. După terminarea anului al treilea s-a căsătorit cu Elena, fiica preotesei văduve Cehovschi din Ceahor. În anul 1843 a terminat studiile și la 29 iunie 1843 a fost sfințit în preot și repartizat spre păstoria comunei Ceahor în care a stat 20 de ani. De la 1862 a fost chemat să lucreze în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Măria-Sa Doamna Elisabeta o dotațiune anuală de 300 000 franci (cititorul nu va pierde din vedere că la acea epocă toată lumea întrebuința vorba «franc» în loc de «leu»14 - n.a.), plătibili în tot timpul vieții sale și chiar când ar rămâne văduvă. Art. II. Când moștenitorul tronului va ajunge etatea de 18 ani împliniți, i se va fixa o dotațiune prin o lege specială. Asemenea se va urma și cu ceilalți fii ai Domnului. Art. III. Una sau două din moșiile statului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
2 (Testamentul lui Cuza-Vodă). Alexandru și Dimitrie, adoptați cu acordul Elenei Doamna, în mai și - respectiv - în noiembrie 1865 nu erau „fără părinți cunoscuți“, ci erau fiii lui Alexandru Cuza născuți din legătura acestuia cu frumoasa Maria Obrenovici (n. Catargi), văduva diverse Șaptesprezece zile mai târziu vine vestea morții la Paris a prințului Gheorghe Bibescu, fostul domnitor al Munteniei. Gheorghe Bibescu, care era pe tron când a izbucnit revoluția de la 1848, a murit la vârsta de 71 ani.18 În luna
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
e corectă, cu mențiunea că Ion Câmpineanu era și ministru ad-interim (apoi titular) la Finanțe, în locul lui I.C. Brătianu, ad-interim și el. Din Paris vine știrea că A. Thiers, liberatorul teritoriului francez, a murit. Kogălniceanu trimite o telegramă de condoleanțe văduvei marelui dispărut. Bătăliile din jurul Plevnei aduc știri numeroase ziarelor. Dl. Lackman, corespondentul ziarului Bund din Berna și al Gazetei de Chicago, scrie ziarului Românul asupra acțiunii Regimentelor 13 dorobanți și 5 de infanterie: „Ziua de 27 a fost ziua ceremoniei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
romanului românesc, fiind una din cele mai puternice opere epice scrise la noi înainte de Ion al lui Liviu Rebreanu. Autorul pornește de la o lume pe care o cunoscuse nemijlocit, țăranii și târgoveții din împrejurimile Aradului. Intriga e sumară: precupeața Mara, văduvă, se zbate să asigure o existență îndestulată celor doi copii ai ei, Persida și Trică, încercând în același timp să le construiască viața după propria ei dorință. Conflictele care se declanșează și implicațiile lor, prezentate pe un larg fundal social
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
vreodată ceva. Fata care uită pirostriile pe foc se mărită repede. (Gh.F.C.) La pețit mergi joia sau dumineca. Nu e bine să mergi lunea, că e început de săptămînă, și nici marțea, că atunci s-a pornit lumea. Miercurea e văduvă. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă ți se sting lumînările e semn rău. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă timpul e frumos, căsătoria e cu noroc. (Gh.F.C.) Nunțile din mai sînt fără noroc. (Gh.F.C.) Dacă se opresc caii de la trăsura mirilor e semn rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie golan, ci să umble călare, adică să aibă vite și stare. Dacă unui bărbat îi mor trei femei, să nu se mai însoare, căci a patra îl îngroapă pe el. Cînd se însoară de-a doua oară bărbatul rămas văduv, pe mormîntul femeii sale moarte se varsă apă multă, că aceea se crede că arde în groapă. întîmpinare Cînd îți iese cineva cu deșert înainte, să zvîrli de trei ori cu țărnă după el, că ți merge bine. înțărcare Nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
focului nu-i bine. Mireasa cînd intră în casa mirelui, dacă se uită în vatră, va avea copii frumoși. Văduvie Cînd te vei la miercurea, ai să rămîi vadană. Cînd cineva umblă desculț de un picior, atîția ani are să stea văduvă cîți pași a făcut. Se crede că nu e bine a umbla numai cu un picior încălțat, căci va umbla și în viață fără pă reche, adică va rămînea văduv sau nu se va putea însura. Femeia care-și va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva umblă desculț de un picior, atîția ani are să stea văduvă cîți pași a făcut. Se crede că nu e bine a umbla numai cu un picior încălțat, căci va umbla și în viață fără pă reche, adică va rămînea văduv sau nu se va putea însura. Femeia care-și va drege tulpanul din cap va rămîne văduvă. Cînd unei femei măritate i se rupe cămașa în spate e semn că-i va muri bărbatul. Dacă vezi în fîntînă, spre Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că nu e bine a umbla numai cu un picior încălțat, căci va umbla și în viață fără pă reche, adică va rămînea văduv sau nu se va putea însura. Femeia care-și va drege tulpanul din cap va rămîne văduvă. Cînd unei femei măritate i se rupe cămașa în spate e semn că-i va muri bărbatul. Dacă vezi în fîntînă, spre Sf. Vasile ori înviere, un om, și lîngă el o scîndură ieșind, să știi că rămîi vadană. Cine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-i va muri bărbatul. Dacă vezi în fîntînă, spre Sf. Vasile ori înviere, un om, și lîngă el o scîndură ieșind, să știi că rămîi vadană. Cine nu face ițe de fată mare nu mai face cîtu-i lumea: rămîne văduvă. Cînd torc, femeile nu pun caier peste caier, ca nu cumva să devină văduve și să le țină și un al doilea bărbat. O fată mare se ferește a lua în căsătorie un bărbat văduv, sub cuvînt că pe lumea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai face cîtu-i lumea: rămîne văduvă. Cînd torc, femeile nu pun caier peste caier, ca nu cumva să devină văduve și să le țină și un al doilea bărbat. O fată mare se ferește a lua în căsătorie un bărbat văduv, sub cuvînt că pe lumea cealaltă ea va fi văduvă, căci bărbatul va avea de soție femeia dintîi - și viceversa. Vărsat în ziua de Sf. Varvara, copiii se îmbărburesc* cu miere sau zamă de dulceață, ca să fie feriți de vărsat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun caier peste caier, ca nu cumva să devină văduve și să le țină și un al doilea bărbat. O fată mare se ferește a lua în căsătorie un bărbat văduv, sub cuvînt că pe lumea cealaltă ea va fi văduvă, căci bărbatul va avea de soție femeia dintîi - și viceversa. Vărsat în ziua de Sf. Varvara, copiii se îmbărburesc* cu miere sau zamă de dulceață, ca să fie feriți de vărsat - sau de le va ieși, să fie dulce ca mierea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
impus În acești ani cu duritate, În prelungirea unor practici și mentalități medievale care nu lipseau, de altfel, nici În mediul ortodox. Așa proceda, de exemplu, episcopul ortodox din Vârșeț, care, după cum spune o cronică, de pe la 1770, „pre mulți preoți văduvi... cu sila Îi călugări, În feară”. Asemenea atitudini se mențineau și către finalul veacului, deoarece iosefinismul, ca stare de spirit și politică oficială, În pofida intențiilor anticlericale și galicane de care era animat, nu va Încerca să disloce celibatul ecleziastic, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mod oficial la omologul meu din republica frățească, precum și, pe de altă parte, de la sursa noastră B2 din Brandul Mic. 2. Din răspunsul primit semnat de maiorul vandan Momsen Jorsen, reiese că numitul Robert Singer din Brandul Mic este croitor, văduv, fără copii. În plus, de la B2, am aflat că suspectul a fost văzut de mai multe ori în Piața Palatului Rakavanda Nouă sediul Președinției în Republica Vandana de Nord. B2 a primit misiunea de a afla cu ce se ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
se dovedește o mărturie capitală pentru descrierea evenimentelor de la sfârșitul lumii. Irineu o citează din plin, mai ales fragmente din capitolul 13, insistând asupra necesității unei interpretări literale a textului. Tot ceea ce profetul Ioan afirmă trebuie înțeles ad litteram. Perechea „văduvă‑Anticrist” se metamorfozează aici în perechea, cu valoare complementară, „fiară‑pseudoprofet” (Apoc. 13). Într‑adevăr, prima pereche de termeni reflectă caracterul violent și tiranic al personajului; a doua, mai degrabă forța de atracție malefică. Simon Magul În cartea I din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
32. Ierusalimul pământesc spune copiilor săi: „V‑am crescut cu bucurie și v‑am pierdut cu doliu și tristețe, pentru că ați păcătuit înaintea Domnului Dumnezeu și rău ați făcut înaintea mea. Acum însă, ce mai pot face pentru voi? Căci văduvă sunt și părăsită”. Abordarea de la 5 Ezdra diferă radical de cea de la 4 Ezdra. În acest caz, este vorba despre o scriere în întregime creștină, care convertește toate simbolurile iudaice în simboluri ale noii religii, inclusiv cel al cetății sfinte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
creștinii, ci în secolul al II‑lea î.Cr., în vremea lui Antiochos Epiphanes. Teoria sa a fost respinsă de Eusebiu, Apolinarie și Metodiu (în legătură cu aceasta, cf. „Prologul” lui Ieronim la Comentariul la Daniel). Pammachius era un condiscipol din Roma. Rămas văduv, el îmbrățișează ascetismul și este în permanentă legătură cu Ieronim. Marcella, și ea văduvă, era cea mai strălucită elevă a lui Ieronim. Ea primea, la Aventin, tinere sau văduve angajate pe calea ascetismului. . Aproape toți editorii au publicat Cartea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sa a fost respinsă de Eusebiu, Apolinarie și Metodiu (în legătură cu aceasta, cf. „Prologul” lui Ieronim la Comentariul la Daniel). Pammachius era un condiscipol din Roma. Rămas văduv, el îmbrățișează ascetismul și este în permanentă legătură cu Ieronim. Marcella, și ea văduvă, era cea mai strălucită elevă a lui Ieronim. Ea primea, la Aventin, tinere sau văduve angajate pe calea ascetismului. . Aproape toți editorii au publicat Cartea lui Daniel într‑un singur volum. Cu toate acestea, Cassiodor vorbește în Institutiones I, 3
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu Nostima Doamna, din Scenă în patru. „Replicile-ecou” și încrustațiile picturale transpar în perfectă similitudine. Aceasta este „lecția” dramaturgului și pictorului Eugène Ionesco. Imaginația artistului e bogată, diversificată și ne surprinde plăcut. O imagistică plină de sensuri abstract-filosofice, precum: copacul „văduv și orfan”, adumbrind pământul, în revărsări generoase de încrustații întușate - repaos arborescent sau trunchiul unui arbore înfrunzit, cu brațe deschise, generos, iluminând două valve ale inimii, totul sub protecția binecuvântată a „crucii sfântului Anton”. Vizualul se mbrățLșează accesorizat, ca un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]