2,798 matches
-
rușilor că România îi este aliată, ei răspundeau: "Noi nu sîntem aliații României; noi sîntem "protectorii" României"51. Atunci cînd Predealul, aflat la granița austro-ungară, nu a răspuns la apelul telefonic al șefului gării, Iorga și-a evacuat familia de la Vălenii de Munte la Iași52. Nu mult după aceea, Vălenii au căzut în mîinile invadatorilor. Germanii și ungurii erau mai puțin entuziaști în fața bastionului cultural de acolo al lui Iorga. L-au pustiit și au pus o placardă pe care scria
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu sîntem aliații României; noi sîntem "protectorii" României"51. Atunci cînd Predealul, aflat la granița austro-ungară, nu a răspuns la apelul telefonic al șefului gării, Iorga și-a evacuat familia de la Vălenii de Munte la Iași52. Nu mult după aceea, Vălenii au căzut în mîinile invadatorilor. Germanii și ungurii erau mai puțin entuziaști în fața bastionului cultural de acolo al lui Iorga. L-au pustiit și au pus o placardă pe care scria Schweineamt ("birou pentru porci"); ungurii au ajuns pînă acolo
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Prințul Carol pentru cine nu-l cunoaște și totuși îl judecă (Iași, 1918), Iorga descria manifestările de dragoste ale ardelenilor în timpul vizitei lui Carol. A vorbit și despre participarea lui Carol la cursurile Universității de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte. Vara lui 1918 a fost fierbinte și lungă. Iorga primea tot timpul știri din România ocupată despre depravarea și demoralizarea generală și despre jaful la care o supuneau germanii și austro-ungarii. Începînd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a întors la București. Nu avea decît dispreț față de un oraș care trăise sub ocupație inamică, numindu-l "orașul rușinii". Remarca în atitudinea locuitorilor acestuia "insolența pe care o poate afișa doar un sclav biciuit"16. Întrucît locuința sa de la Văleni fusese serios avariată, a închiriat o casă modestă, iar prima lui acțiune a fost să asigure reapariția "Neamului românesc". Ca întotdeauna, ziarul întîmpina mari dificultăți financiare. În sfîrșit, la sfîrșitul anului 1919, prin subscripție publică, Iorga și-a putut permite
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu numărul mare de evrei. El nu a fost niciodată un antisemit intransigent. Dacă sîntem de acord cu acest aspect, gradul său de toleranță devine semnificativ. Iorga și-a dorit întotdeauna să aibă evrei la cursurile lui de vară de la Văleni; trata "doctrina" lui Cuza (antisemitismul intransigent al acestuia) cu ironie și dispreț. Totul este relativ, chiar și antisemitismul. Chiar și în timpul perioadei sale antisemite, lătratul lui Iorga părea să fie mult mai rău decît mușcătura sa. Prin 1918, antisemitismul lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Partidul care profanează sinagogile, seduce minorii și biciuiește femeile în public este eroul grădinilor publice". După care, Iorga a afirmat încă o dată că evreii vor fi bineveniți, în ciuda protestelor lui Cuza, în Partidul Naționalist Democrat, ca și la cursurile de la Văleni 143. Ulterior, Iorga a ținut cont mai mult de sentimentele lui personale în cazul Cuza în defavoarea considerentelor politice. Îl aprecia pe fostul lui tovarăș de arme, voia să restabilească un fel de relații acceptabile cu A. C. Cuza, iar ca prim-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
culturală românească în cele două mari capitale latine"146. Școala de Roma nu avea să fie o astfel de "expoziție personală" a lui Iorga, așa cum erau celelalte. Universitatea de vară a lui Iorga și-a deschis din nou porțile la Vălenii de Munte în 1921 sub genericul "Universitatea de vară a profesorului Nicolae Iorga" și și-a continuat activitatea pînă în vara anului 1940. România avea acum numeroase minorități. Iorga îi accepta bucuros la Văleni pe studenții unguri și germani din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a deschis din nou porțile la Vălenii de Munte în 1921 sub genericul "Universitatea de vară a profesorului Nicolae Iorga" și și-a continuat activitatea pînă în vara anului 1940. România avea acum numeroase minorități. Iorga îi accepta bucuros la Văleni pe studenții unguri și germani din Transilvania, ca și pe cei evrei. Numai că studenții evrei nu veneau niciodată acolo; nu se simțeau la largul lor în atmosfera aceasta tot mai otrăvită a mediului studențesc românesc. Doar savanții și profesorii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a organizat un tur al României pentru participanți. Al doilea Congres Internațional de Studii Bizantine a avut loc la Belgrad, în primăvara anului 1927. După congres, Iorga i-a invitat pe mulți dintre participanții străini în România și, firește, la Văleni. Congresele Internaționale de Istorie și-au reluat activitatea în aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenințarea războiului planînd încă în aer. Au participat numai istoricii țărilor învingătoare (Congresul s-a desfășurat, remarca Iorga, "fără participarea inamicilor noștri")152. Iorga a ținut
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
faptul că Daudet părea să fi dat un nou sens vulgarității. În 1928, un preot francez din ordinul Adormirii Maicii Domnului (ordin cunoscut pentru orientarea sa reacționară antirepublicană extremistă) și totodată istoric i-a sugerat lui Iorga să conferențieze la Văleni despre Constantinopole și despre turcii din Balcani 156. Dar semnificația acestor contacte nu trebuia exagerată. Iorga era în legătură permanentă cu istoricii și politicienii întregului spectru politic. Avea legături și cu Henri Bergson, care i-a trimis un prospect referitor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
considerent emoțional făcea ca totul să treacă prin acest filtru. Iorga a continuat să aibă relații foarte bune cu prințesa Elena, care, după ce Carol a fost exilat din țară, a rămas alături de fiul ei. Regina Elena vizita adesea școala de la Vălenii de Munte a lui Iorga și îl invita pe acesta la reședința ei. Iorga a fost invitat la Consiliul de Coroană care l-a trimis pe prințul Carol în exil. La sosirea lui Brătianu, Iorga s-a simțit copleșit de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
rezolva problemele României. Deși își va păstra pînă la urmă respectul față de democrație, Iorga a început să înțeleagă că democrația de tip occidental putea acționa în Occident, dar nu putea răspunde problemelor României, fapt ilustrat de Originea și sensul democrației (Vălenii de Munte, 1927) și de Evoluția ideii de libertate (București, 1928). Viața personală a lui Iorga din iulie 1919 pînă în februarie 1920 a înregistrat trei mari pierderi. În iulie 1919 a murit cumnatul său, Ion Bogdan. A fost urmat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
greșea. Lovitura distrugătoare a venit din exterior. Întrucît asocierea cu Regele Carol II se va dovedi fatală pentru Iorga, să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra lui Carol. Student al lui Iorga atît la Universitatea din București, cît și la Vălenii de Munte, am văzut care erau relațiile lui Iorga cu el în timpul războiului și că, la cererea Reginei Maria, Iorga chiar a scris o carte ca să-l disculpe pe Carol de nelegiuirile sale. Dar mai important (pentru o ființă umană
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de el"24. A continuat să-și exprime speranțele inutile că regele Carol și prințesa Elena se vor împăca. Deși Iorga păstrase relații bune cu amîndoi, Carol și prințesa Elena au vizitat separat școala de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte, în vara lui 193025. Între timp, criza se accentua. Sinteza analizei făcute de Iorga vieții și realităților moderne a fost "Agonia economiilor industriale". El nu înțelegea că, în ciuda unei recolte bogate și a unei producții industriale extraordinare, oamenii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Mării Negre, "o fată simpatică" l-a întrebat: "Sînteți fostul prim-ministru?" "Din nefericire, da", a răspuns Iorga. "Cel mai nepopular om din România", a replicat fata. După căderea guvernului Iorga, sloganurile viitoarelor alegeri (în iulie 1932) erau chiar și la Văleni de tipul: "Iorga ne-a mîncat salariile și pensiile și ne-a luat pîinea de la gură". Chiar și doamna Catinca a fost obligată să suporte injuriile vulgare la adresa soțului ei în timpul unei călătorii cu trenul: "idiotul ăsta de Iorga". Iar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Așa cum am văzut, el și-a denunțat colegii comuniști de la Universitatea din București, deși acest lucru nu l-a oprit să se pună ulterior în slujba comuniștilor. Știa întotdeauna cum să-și atingă țelurile. Ca student al lui Iorga la Văleni, a scris de mai multe ori rînduri în care o ridiculiza pe doamna Catinca și a vorbit cu dispreț despre profesorul său, dar specifica: Sigur că l-am insultat pe Iorga... în gînd..." S-a lăudat în fața Camerei de la București
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a acuzat guvernul de lașitate. Radicalii de dreapta au replicat, declarînd că "Iorga a pierdut legătura cu tineretul". O avalanșă de amenințări legionare cu moartea s-a abătut asupra lui, iar Legiunea i-a organizat un simulacru de "funeralii" la Vălenii de Munte. Studenții legionari nu erau pentru Iorga decît simpli reprezentanți ai anarhiei și ai nazismului. Istrate Micescu, un neobosit susținător al extremei drepte pe lîngă regim, a încercat să penduleze conceptual între Iorga și Legiune. Nu m-a interesat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
i-a prețuit pe dr. Gaster, pe Sigmund Freud, Albert Einstein și pe mulți alții. A condamnat totodată orice atrocități comise împotriva evreilor de legionari și de naziști. Dr. Anna Colombo, o studentă evreică italiancă, a venit să conferențieze la Vălenii de Munte la invitația lui Iorga. Ea își amintește că în Italia nu fusese confruntată cu nici un fel de manifestare antisemită, astfel că situația din România a constituit un șoc pentru ea. A început să nu se simtă la largul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga. Ea își amintește că în Italia nu fusese confruntată cu nici un fel de manifestare antisemită, astfel că situația din România a constituit un șoc pentru ea. A început să nu se simtă la largul ei și a plecat de la Văleni imediat după conferință. S-a întors în 1939, iar Iorga i-a oferit prompt un post de translator din greacă, latină sau italiană la Institutul lui de Istorie Universală. În timpul discuției, Iorga a vorbit liber despre prietenii lui anticari evrei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Antiquité el le Moyen Âge (București, 1935), cel de al doilea, Epoque Moderne (București, 1935), iar ultimul, Epoque contemporaine (București, 1936). Trilogia aceasta constituie o amplificare a lucrării lui Iorga Trei lecții de istorie despre însemnătatea românilor în istoria universală (Vălenii de Munte, 1912), în care, la începutul secolului, încerca să plaseze istoria românilor în cadrul experienței omenirii. După părerea lui Iorga (prezentată în aceste trei volume), cultura română este o sinteză și este ca atare gata să ofere și să recepționeze
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
scot în evidență faptul că, indiferent de caracterul acesteia, provincia aparține etnic și istoric României. Comment la Roumanie s'est détachée de la Triplice (București, 1931 și 1932) se referă la "răsturnarea alianțelor" României în timpul Primului Război Mondial. În Originea și sensul democrației (Vălenii de Munte, 1932), se simte faptul că Iorga era deziluzionat de democrația din România. O altă carte cu acest subiect este Definiția unei stări de lucruri în România (București, 1939), discursul lui Iorga în fața Senatului Corporatist ținut la 28 iunie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Sorbona și la Colegiul Franței, continuînd în tot acest timp să țină cursuri la școlile sale din Franța, de la Veneția și de la Roma. Era în curs de organizare școala sa de Arheologie de la Sant-Quaranta (Albania)121. Universitatea de Vară de la Văleni a continuat să funcționeze pînă în vara nefastă a lui 1940. Iorga nu a neglijat nici "școala Misionară pentru Femei"122. În aprilie 1937, Iorga a fondat Institutul de Istorie Universală. Cursurile au început în mai 1937 cu un ciclu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
multă putere, adică URSS, ceea ce nu putea fi tolerat 18. A urmat o vară lungă și fierbinte, în timpul căreia ungurii și bulgarii și-au susținut tot mai insistent revendicările. Iorga și-a deschis pentru ultima oară școala de Vară de la Văleni, ceremonie desfășurată într-o atmosferă aproape palpabilă. Ungurii au mobilizat 400.000 de soldați la granița cu România. URSS-ul a început să facă declarații cum că ei considerau drept "nesatisfăcător" acordul încheiat în iunie, concesiile teritoriale ale românilor fiind
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
decizia de a desființa ziarul mai ales din cauza lui. Ultimele cuvinte ale lui Iorga, tipărite pe ultima pagină, au devenit celebre: Atunci cînd ești înfrînt, steagul nu este predat. El va fi înfășurat în jurul inimii"31. Iorga a plecat la Văleni, unde spera să-și găsească liniștea și să fie în siguranță. Doamna Liliana a rămas la București ca să-și continue studiile și munca. Se ducea adesea la Văleni ca să-și vadă părinții. Sora doamnei Catinca, doamna Lucia Bogdan, a venit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
predat. El va fi înfășurat în jurul inimii"31. Iorga a plecat la Văleni, unde spera să-și găsească liniștea și să fie în siguranță. Doamna Liliana a rămas la București ca să-și continue studiile și munca. Se ducea adesea la Văleni ca să-și vadă părinții. Sora doamnei Catinca, doamna Lucia Bogdan, a venit să stea cu ei, ca și fiica cea mai mică a lui Iorga, dra Alina. Iorga se mutase la Văleni ca să-și găsească liniștea și, asemenea eroilor din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]