3,016 matches
-
mod normal, sunt debușee. Ruta terestră a fost umbrită și de faptul că, pe cale maritimă, distanțele se scurtează considerabil. Să ne amintim de grecii care au urmat firul țărmului vest pontic de unde au preferat doar să avanseze spre Bugeac. Trecând vadurile fluviului, pe la Isaccea, sau folosindu-se de navigația costieră, elenii au înaintat spre est, unde au înființat polisuri de-a lungul mării. Așa cum arătam, pe pământurile noastre, ruta traversează Dobrogea, a cărei importanță este conferită de Gurile Dunării. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
că regresul a avut loc în condițiile creșterii puterii otomane în fața căreia nu mai rezista aproape nici o oaste a creștinătății. Deși Înalta Poartă nu căutase decât timid să cotropească Muntenia, pierderea Dobrogei deschidea căi de pătrundere spre interiorul țării prin vadurile de peste Dunăre. În pofida continuării luptelor anti otomane sub Vlad Țepeș sau Radu de la Afumați, care au salvat țara de la transformarea ei în pașalâc, deznodământul nefast nu a putut fi evitat. Destinul avea să se deruleze cu repeziciune odată cu înaintarea fulgerătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vedere bisericile și mănăstirile ridicate în arcul intra carpatic de domnitorii Ungro Vlahiei și Ruso Vlahiei. Trebuie adăugat că mitropolia de la Suceava a înființat episcopii românești pe teritoriile din Ardeal și Maramureș aflate sub controlul Moldovei (așa cum a fost Episcopia Vadului). De asemenea, mitropoliților de la București li s-a conferit titlul de exarhi ai Plaiurilor, adică de reprezentanți ai Patriarhiei Constantinopolului în Transilvania. Influența celor două mitropolii s-a suprapus cu aproximație, în logica unor conexiuni geografice, peste divizarea lingvistică a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
putea fi, totuși, considerată Uniunea Europeană. 32 Chiar până astăzi, în Pocuția se păstrează nenumărate toponime românești, mai ales în zona montană (cea de podiș dintre Prut și Nistru, împadurită și mai slab populată, fiind mai ușor penetrabilă în fața migrărilor prin vadurile Nistrului). 33 Muntenia se situa pe altă axă, dirijată dinspre Ungaria spre Imperiul Otoman (anterior spre Bulgaria), iar interesele sale în nord est erau limitate. 34 Împădurit în trecut, cursul Milcovului separă înălțimi subcarpatice bine conturate, curgând mai apoi pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
prin pasul Predeal. 49 Mărturie stau tezaurele arheologice găsite în zonele Roman și Cernăuți. 50 În timp, drumul a fost divizat în mai multe trasee: de la Roman, pe Siret, spre Galați (cunoscut ca drumul Siretului); de la Iași, pe Prut, spre vadul de la Isaccea (cunoscut ca drumul Vizirului, principala legătură spre Stambul); de la Ungheni peste Prut, spre Tighina și Vozia (cunoscut ca drumul tătăresc). 51 Voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut erau situate pe aceste culoare, Mureș, respectiv Someș Criș (voievodatul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nenorocire s-a abătut asupra familiei lui Vasile Iurașcu. A treia zi din sărbătorile Crăciunului (27 decembrie), chiar de dimineață, soția sa pleca din Bănești, grăbind trăsura, ca să ajungă mai repede acasă, la Sarafinești. Dar, înainte de a trece Siretul, prin Vadul Donțului, s-a prăvălit trăsura și Paraschiva Iurașcu a căzut cu capul peste o cioată. Intrată în agonie, a fost dusă din nou la Bănești, acasă, la aga Grigore Cananău unde peste două ceasuri a murit, fără a avea lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din anul 1815, noiembrie 2067, el avea rangul de căminar. Agă a devenit la 24 februarie, 182385. Pe Paraschiva Donțului el o cunoscuse înainte de a se căsători ea cu Vasile Iurașcu. Locuința Donțului era la prisacă, pe malul Siretului, lîngă vad. De la vad, pînă la curtea din Bănești a lui Cananău, luîndu-o de-a dreptul prin luncă, sunt aproape doi km. Dacă ești cu trăsura și vrei să ajungi la vad, trebuie să ții drumul, care și din vechime umbla pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1815, noiembrie 2067, el avea rangul de căminar. Agă a devenit la 24 februarie, 182385. Pe Paraschiva Donțului el o cunoscuse înainte de a se căsători ea cu Vasile Iurașcu. Locuința Donțului era la prisacă, pe malul Siretului, lîngă vad. De la vad, pînă la curtea din Bănești a lui Cananău, luîndu-o de-a dreptul prin luncă, sunt aproape doi km. Dacă ești cu trăsura și vrei să ajungi la vad, trebuie să ții drumul, care și din vechime umbla pe hotarul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iurașcu. Locuința Donțului era la prisacă, pe malul Siretului, lîngă vad. De la vad, pînă la curtea din Bănești a lui Cananău, luîndu-o de-a dreptul prin luncă, sunt aproape doi km. Dacă ești cu trăsura și vrei să ajungi la vad, trebuie să ții drumul, care și din vechime umbla pe hotarul dintre moșiile Bănești și Stamate. Mergînd astfel, numai pe drum, de acasă de la Cananău și pînă la vad sunt cam 3 km. De la vad, cale de vreo 6 km
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
doi km. Dacă ești cu trăsura și vrei să ajungi la vad, trebuie să ții drumul, care și din vechime umbla pe hotarul dintre moșiile Bănești și Stamate. Mergînd astfel, numai pe drum, de acasă de la Cananău și pînă la vad sunt cam 3 km. De la vad, cale de vreo 6 km, urcă spre nord-est un drum șerpuit, pe sub deal, pînă în satul Sarafinești. Întîlnirile dintre cuconașul Grigore și Paraschiva Donțului au început la vad și prin lunca de alături. Fata
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și vrei să ajungi la vad, trebuie să ții drumul, care și din vechime umbla pe hotarul dintre moșiile Bănești și Stamate. Mergînd astfel, numai pe drum, de acasă de la Cananău și pînă la vad sunt cam 3 km. De la vad, cale de vreo 6 km, urcă spre nord-est un drum șerpuit, pe sub deal, pînă în satul Sarafinești. Întîlnirile dintre cuconașul Grigore și Paraschiva Donțului au început la vad și prin lunca de alături. Fata nu s-a rușinat și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acasă de la Cananău și pînă la vad sunt cam 3 km. De la vad, cale de vreo 6 km, urcă spre nord-est un drum șerpuit, pe sub deal, pînă în satul Sarafinești. Întîlnirile dintre cuconașul Grigore și Paraschiva Donțului au început la vad și prin lunca de alături. Fata nu s-a rușinat și nu s-a ferit. Nici după ce ea s-a măritat, tot nu s-a ferit. Cînd Iurașcu pleca de la Sarafinești pe altă moșie a lui Balș, Paraschivei i se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a rușinat și nu s-a ferit. Nici după ce ea s-a măritat, tot nu s-a ferit. Cînd Iurașcu pleca de la Sarafinești pe altă moșie a lui Balș, Paraschivei i se făcea dor de tată-su și cobora la Vadul Donțului. Cadourile aduse acolo de boier astupau gura Donțului și deschideau inima Paraschivei, așa că toți trei deveneau fericiți. În legătură cu cadourile, Paraschiva Donțului a lansat, printre fetele ei, o poveste, care a trecut și la nepoți. Matei Eminescu, într-o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Botoșani, la Enache Hagi Enciu, "văduvoi și supus austriecesc"70. La Bănești, aga Grigore n-a stat ca un pustnic, ci s-a consolat cu soția lui Iurașcu. Aceasta, pornind cu trăsura din Sarafinești, nu se mai oprea la vad, căci Donțu murise; se ducea direct acasă, la aga Grigore, mai ales că de cînd acestuia îi plecase soția, n-avea de ce se păzi. Vasile Iurașcu știa de toate acestea, dar fiind om închis la suflet, tăcea și răbda, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru întreținerea bolnavului, dar n-a trimis nimic și n-a mai scris nimic, a dispărut. T. M."252. În Însemnările zilnice ale lui Maiorescu, găsim și alte precizări: "Luni 15/27 august 1883. Am fost la Sanatorul Soutzo să vad pe Eminescu. Deliriu necontenit. Nu m-a cunoscut. Trist aspect. Venise fratele său la mine a profitat de ocazie ca să iee ceasornicul de aur a sărmanului nebun. Și tată-său a venit la mine"253. Punem la rînd și informația
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
30 Tomozei, 147 Torouțiu, 18 Ț Țăranu, Andronic, 180 Țarigrad, 55, 69, 70 U Ungureanu, Gh., 20, 55, 73, 120 Ureche, Iordache, 92, 94, 95, 96, 99 Ursoianu, Iordache, 99, 108, 109, 110 Ursu, G. G., 50, 53, 136 V Vadul Donțului, 66, 69 Vatamaniuc, D., 87, 288 Viena, 8, 54, 58, 134, 177, 178, 180, 181, 191, 192, 234, 236, 250, 251 Vintilă, Petru, 16 Vlădeni, sat pe Siret, 63, 65, 78, 88, 98 Vulcan, Iosif, 159, 227, 229 W
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de o sumă mai apropiată de 160.000$”. La asta vânzătorul ar putea să se gândească „E ridicol, n-o să vând niciodată la prețul asta, dar pare sincer, așa că ce am de pierdut dacă negociez cu el, doar așa să vad cât de mult îl pot face să dea?” Dacă ești vânzător, îi poți spune cumpărătorului „Vom putea modifica această poziție după ce vă vom cunoaște necesitățile mai în detaliu, dar bazându-ne pe ce știm până acum despre cantitățile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
dintre materia brută și abstracție, căutările regizorului polonez se îndreptaseră întotdeauna, asemenea celor ale simboliștilor, spre un teatru care să vorbească despre ceea ce se află „dincolo”, „de cealaltă parte”, cum spunea el, un teatru capabil să devină o punte, un „vad” - din nou, termenul îi aparține - între lumea celor morți și lumea celor vii: Teatrul - continui să susțin asta - este locul care dezvăluie, precum unele vaduri secrete pe unde se traversează fluviile, urmele trecerilor de cealaltă parte a vieții noastre 1
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dincolo”, „de cealaltă parte”, cum spunea el, un teatru capabil să devină o punte, un „vad” - din nou, termenul îi aparține - între lumea celor morți și lumea celor vii: Teatrul - continui să susțin asta - este locul care dezvăluie, precum unele vaduri secrete pe unde se traversează fluviile, urmele trecerilor de cealaltă parte a vieții noastre 1. Un teatru al „lumii de dincolo” sau lumea ficțiunii ca lume a morților În ultima sa perioadă de creație, aceea a „teatrului morții”, Kantor va
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în care se întâmplă ceva neașteptat. Capitolul 5 Abordările hipnoanalitice Doi călugări mergeau prin munți când au ajuns la un râu umflat de ploile torențiale. Podul fusese luat de ape și singura cale de trecere pe cealaltă parte era prin vadul apei adânci și repezi. O tânără trebuia să treacă de cealaltă parte a râului pentru a-și vizita mama bolnavă, dar îi era teamă să treacă singură. Unul din călugări s-a oferit s-o treacă apa ducând-o în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în indeterminabilul acestui interstițiu... iar textele mele poartă în ele prezența acestui disconfort. Pe fundalul acestei duble dezamăgiri, continui să scriu. Activitatea mea constă în a scrie fără ca vreodată să mă plasez de o parte ori de cealaltă, mereu în mijlocul vadului, sfâșiat între biografic și teoretic. Sunt un spectator care nu-și dezlipește ochii de la platoul de joc, pentru că vrea să regăsească acolo tot ceea ce poate căpăta sensul unui eveniment personal, tot ceea ce arta convertește în experiență. Atunci scrii pornind nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
amintite: dimensionarea științifică a personalului, reducerea cheltuielilor generale ale Întreprinderii, dimensionarea optimă a personalului, reducerea cheltuielilor cu stocajul prin accelerarea vitezei de rotație a mărfurilor, reducerea cheltuielilor cu transportul, scăderea costurilor cu operațiunile specifice de Încărcare descărcare-manipulare, dimensionarea comenzilor În raport cu vadul comercial etc. 2) Producția exercițiului (Qe), așa cum s-a arătat și În capitolul anterior este egală cu valoarea bunurilor/serviciilor vândute, stocate sau destinate propriei utilizări În Întreprindere. Acest sold este În general utilizat pentru exprimarea eficienței resurselor sub forma
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
aduse de asociați sau acționari reprezentând participarea (aportul) la capitalul social sau pot fi rezultatul proiectelor de cercetare științifică. Fondul comercial reprezintă un activ care aduce un plus de valoare unei afaceri, incluzându-se în această categorie lista clienților fideli, vadul comercial etc. Acele imobilizări necorporale care sunt produse prin mijloace proprii sau de terțe persoane, și care la finele unei perioade de gestiune nu sunt finalizate și recepționate, sunt considerate a fi imobilizări necorporale în curs de execuție. Activele imobilizate
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
unitate sau achiziționate de la terți, cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substanțe minerale, precum și alte imobilizări necorporale. e) Fondul comercial reprezintă o imobilizare necorporală care concură la menținerea sau la dezvoltarea potențialului unității. Se includ în acestea elemente cum sunt: clientela, vadul, debușeurile, reputația și alte elemente necorporale. Se determină ca diferență între costul de achiziție și valoarea justă, la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de o persoană juridică. Imobilizările corporale, denumite și active tangibile, reprezintă bunurile materiale de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
imobilizări necorporale se ține cu ajutorul contului 205 „Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare”, cont de activ. Fondul comercial reprezintă un activ care aduce un plus de valoare unei afaceri, incluzându-se în această categorie lista clienților fideli, vadul comercial etc. Se interzice recunoașterea fondului comercial generat intern. Fondul comercial este evidențiat în contabilitate prin intermediul contului 207 „Fond comercial”, cont de activ. În categoria altor active imobilizate necorporale sunt incluse acele imobilizări necorporale care nu se regăsesc în celelalte
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]