45,023 matches
-
că în Ardeal. În Vede ( cărțile sacre ale credinței hindu), se întâlnește expresia a ria delu, care s-ar traduce arienii de pe deal, adică oamenii ce locuiesc pe văile râurilor de pe deal.Este notoriu că arienii aveau așezări numai pe văile râurilor. În istoria românilor întâlnim că forma de organizare „valea”: Valea Tarnavelo, Valea trotusului, Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Jiului, etc., si mai constatăm că mai multe vai formau o țară: Țară Oltului, Țara Bârsei, Țara Ouasului, Țara Crisurilor, etc. Cuvântul
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
se întâlnește expresia a ria delu, care s-ar traduce arienii de pe deal, adică oamenii ce locuiesc pe văile râurilor de pe deal.Este notoriu că arienii aveau așezări numai pe văile râurilor. În istoria românilor întâlnim că forma de organizare „valea”: Valea Tarnavelo, Valea trotusului, Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Jiului, etc., si mai constatăm că mai multe vai formau o țară: Țară Oltului, Țara Bârsei, Țara Ouasului, Țara Crisurilor, etc. Cuvântul Tzara se întâlnește în Vede sub forma TER=pământ, teren
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
întâlnește expresia a ria delu, care s-ar traduce arienii de pe deal, adică oamenii ce locuiesc pe văile râurilor de pe deal.Este notoriu că arienii aveau așezări numai pe văile râurilor. În istoria românilor întâlnim că forma de organizare „valea”: Valea Tarnavelo, Valea trotusului, Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Jiului, etc., si mai constatăm că mai multe vai formau o țară: Țară Oltului, Țara Bârsei, Țara Ouasului, Țara Crisurilor, etc. Cuvântul Tzara se întâlnește în Vede sub forma TER=pământ, teren, teritoriu
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
a ria delu, care s-ar traduce arienii de pe deal, adică oamenii ce locuiesc pe văile râurilor de pe deal.Este notoriu că arienii aveau așezări numai pe văile râurilor. În istoria românilor întâlnim că forma de organizare „valea”: Valea Tarnavelo, Valea trotusului, Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Jiului, etc., si mai constatăm că mai multe vai formau o țară: Țară Oltului, Țara Bârsei, Țara Ouasului, Țara Crisurilor, etc. Cuvântul Tzara se întâlnește în Vede sub forma TER=pământ, teren, teritoriu. Cuvântul bătrân
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
delu, care s-ar traduce arienii de pe deal, adică oamenii ce locuiesc pe văile râurilor de pe deal.Este notoriu că arienii aveau așezări numai pe văile râurilor. În istoria românilor întâlnim că forma de organizare „valea”: Valea Tarnavelo, Valea trotusului, Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Jiului, etc., si mai constatăm că mai multe vai formau o țară: Țară Oltului, Țara Bârsei, Țara Ouasului, Țara Crisurilor, etc. Cuvântul Tzara se întâlnește în Vede sub forma TER=pământ, teren, teritoriu. Cuvântul bătrân, știm din
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
s-ar traduce arienii de pe deal, adică oamenii ce locuiesc pe văile râurilor de pe deal.Este notoriu că arienii aveau așezări numai pe văile râurilor. În istoria românilor întâlnim că forma de organizare „valea”: Valea Tarnavelo, Valea trotusului, Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Jiului, etc., si mai constatăm că mai multe vai formau o țară: Țară Oltului, Țara Bârsei, Țara Ouasului, Țara Crisurilor, etc. Cuvântul Tzara se întâlnește în Vede sub forma TER=pământ, teren, teritoriu. Cuvântul bătrân, știm din DEX că
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
veche cu pește 2000 de ani de cat începuturile civilizației Sumeriene și Egiptene. Elemente indentice de civilizație Cucuteni apare și în Chină la peste 1000 de ani de la începuturile din vatra Cucuteni. Cuvântul valah are înțelesul de vălean, om de pe vale, dar și de lucrător, care muncea pentru existența (conform istoricilor ruși), pe timpul acela de valoare fiind numai cei ce erau războinici, își lua pradă din jafuri. Poate nu este întâmplător că războinic în limba rusă înseamnă tâlhar, de menționat că
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
a nenorociților cari și-au aflat moartea în teatru și mai ales prin galerii. Numărul morților din teatru se evaluează la peste 200. În acest moment nu se poate încă apreția toată mărimea acestei grozave nenorociri, noi reproducem mai la vale buletinele, după cum le primim sub imediata impresiune a catastrofei. Un membru al teatrului ne narează: ,,Eu mă aflam jumătate îmbrăcat în coridorul scenei, când, la al doilea semnal de începere, 5 minute înainte de 6 și trei sferturi, se auzi un
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
județe, precum și în municipiul București", a precizat Poliția Română. Polițiștii rutieri vor acționa pentru prevenirea faptelor antisociale pe autostrăzi, pe principalele tronsoane de drumuri naționale și europene, în special pe arterele care fac legătura cu litoralul și pe tronsonului București - Valea Prahovei. Traficul rutier va fi supravegheat și cu ajutorul elicopterelor aparținând Inspectoratului General de Aviație.Polițiștii de la Transporturi vor patrula pe trenurile de călători, în special pe rutele către stațiunile montane și litoral, în stațiile și triaje de cale ferată, în
Peste 11.500 de poliţişti asigură ordinea la manifestările de Sfânta Maria by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/82210_a_83535]
-
a unor conexiuni ludice. Vitalismul primitiv e întors pe latura sa bonomă: "Rîpa Albă / are un prunc: sufletul meu! / și-o tufă de spini - unghiile unei flori / ce-a dat în mintea copiilor". Ca și această cochet-hirsută repliere: "Mă retrag - valea mi-a spart gîndurile, / cuvintele sîngeră - / hrană pentru gropi, / ne revărsăm în șoseaua Aiudului / și ducem singurătatea la / pușcărie". Cîte un suspin folcloric are un iz blagian. "Și de-a lungul / și de-a latul / liniștea / încurcă satul, / cînd de-
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
desigur pe acțiunea comună, definitorie, a alergatului rapid. Alte metafore prezente și decodate în text sînt tabacheră ("cutia închizătorului", p. 27), elvețian ("așa le spuneam acelor soldați care puteau face rost de orice, oricând", p. 38), laborator ("anume dealurile și văile, tranșeele și locurile de instrucție", p. 74).
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
decât evenimentul zilei sau al anului, al istoriei mari, sunt întâmplările ce amprentează, modifică ori, dimpotrivă, reconfirmă cursul banal al existențelor focalizate. Cartea e plină de personaje "umile", de la tanti Cati, dactilografă într-o dugheană, la tanti Magdalena, plasatoare pe Valea Prahovei; de la un Sterică Comănescu, care-i ascunde ochelarii, în glumă, unei bufetiere, la pompierul instituției unde era angajat autorul și care, văzut îndeaproape, se arată a fi un intelectual și un filozof... A găsi comportamentului cotidian o anumită coerență
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
Gheorghe Grigurcu Interesante sunt precizările făcute de Lucian Valea în direcția relațiilor lui Blaga cu Cercul de la Sibiu. Se știe că poetul a "patronat" Cercul încă din perioada revistei Curțile Dorului și a fost de acord cu scindarea Cercului Literar studențesc Octavian Goga al Universității din Cluj, refugiate la
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
paginile lor critice sau de retrospecție biografică (eu unul, am auzit prima dată numele lui Doinaș rostit de Blaga cu simpatie, și cu mirarea, prin 1955-1956, că nu-l cunosc!). Însă, observă memorialistul, "în convorbirile din Bîrlog ori cele de la Valea Vinului, anii sibieni nu i-au stimulat niciodată lui Blaga evocări stăruitoare. Uneori pomenea, ce-i drept, de burgul medieval, dar în împrejurări în care zgîndărirea jarului mocnit din parte-mi ar fi putut să însemne ireverență". De ce oare? Cercul
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
cu care fusese tratat, subliniază memorialistul, nu-i va fi convenit, personalitatea lui fiind cu mult mai potrivită pentru adresarea unei mărturisiri de crez estetic, în împrejurările de atunci, din acel moment istoric de cumpănă". Să aibă oare dreptate Lucian Valea, cînd, alături de consemnarea întristării marelui Blaga, consideră că sub egida acestuia "s-ar fi putut preconiza mai convingător necesitatea unei noi orientări pentru literatura transilvană, orientare ferită și de excesele etniciste dar și de intoleranțele estetizante"? Oricît de seducător ar
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
un tendenționism cu mult mai virulent care a prejudiciat în chip monstruos nu doar esteticul ci întregul cîmp al culturii românești. Intuiția lor istorică n-a greșit... Și acum cîte ceva despre relațiile lui Blaga cu Steaua. Aprecierile lui Lucian Valea sună prea idilic: "Singuri steliștii, în frunte cu Baconsky, și, mai apoi cu Aurel Rău, primindu-l cu dragoste, îl vor face să se simtă printre ei, în colțul acela de insulă binecuvîntată, din care poetul poate convorbi cu destinul
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
Poemul simfonic Pintea Viteazul, Sonatele nr. 1și 2 pentru pian, Cvartetele de coarde nr. 1 și 2, Invențiuni pentru cvartet de suflători și percuție. Remarcăm deasemenea și inspiratele pagini musicale pentru filmele: Dragoste lungă, de seara, Merii sălbatici, Ion Țuculescu, Valea Arieșului, Vifornița, Pintea etc. În domeniul muzicologiei, reputatul om de știință muzicală ne-a lăsat moștenire importantele studii: Apartenența compozitorului la cultura națională, Probleme actuale ale valorificării folclorului. Rolul folclorului în creație, Muzica în conștiința contemporaneității, Memento Theodor Rogalski etc
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
ce în ce, dar ale cărei pagini, bănuim, cuprind același lucru - cartea tinde să devină Cartea. Citîndu-l pe Cistelecan, care mă citează pe mine și așa mai departe, putem vedea la Vasile Dan metafizica fragedă, diafană (cîteva cuvinte-cheie: străveziu, senină, (văile) dulci); cu toate acestea, are vreun sens enumerarea figurilor recurente, identificarea temelor, topoilor etc.? Unitatea de ton este evidentă: dacă poemele n-ar purta, în josul paginii, mențiunea volumului de unde provin, ele ar putea fi considerate ca aparținînd unei aceleași perioade
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
ici, pe colo, mai ales în țărișoară, direcțiile manageriale. Mai ales atunci, de mult, cînd noi cu toții traversam o tranziție nesfîrșită. Uneori, ca un Don Quijote, s-a luptat cu morile de vînt, a împins apele la deal și munții la vale ca să reușească la Craiova defilarea marilor valori regizorale și actoricești internaționale. Cei mai mulți dintre invitați abia dacă auziseră de București. Cît despre Craiova... Perseverent, încăpățănat, tenace, naiv, fanatic, Emil Boroghină a reușit de-a lungul celor șase ediții să facă imposibilul
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
Popovici scrie, la cald, în calitate de persoană implicată, factor de decizie, despre recent încheiata Gală UNITER. Foarte frumos. Paragraful unu, de fapt un fel de chapeau: "cine a avut de comentat a mîrîit (ce-a făcut?... - n.m.) pe la colțuri." Mai la vale: "cum reușește UNITER-ul să facă pace-ntre dobitoace". Mă rog, fiecare cu epitetele lui... Pe urmă, ceva despre persoane cu dizabilități, despre comisari de festivaluri, și tot așa. Nu m-am apucat să socotesc de cîte ori apare, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
o groază de bani, e montată de Constantin pe peretele cocioabei ca să acopere zgomotul sufocant făcut de carii. În hornul aceluiași adăpost incert se aciuase, fără să ceară voie, un viezure șchiop. Baba Fira, cea mai meșteră dintre vrăjitoarele din Valea Rea și cea mai longevivă dintre colportoarele de zvonuri, nu mai avea dinți deloc, "de-i stăteau obrajii numai ca prin minune". Câinele misteriosului străbunic, crescut cât un vițel și mai aprig decât un lup, "nu avea nume rostit", fiind
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
mult din chelfăneală) vine din arabă, din kaffa, însemnînd platou de balanță, și-apoi podul palmei (și, firește, corecția care se-aplică folosind podul palmei). Dolarul e o formă dialectală de la taler care, la rîndu-i, vine de la un oarecare Joachimstal, valea lui Joachim. Farfuria vine din chineză, însemnînd întîi fiul cerului, apoi porțelanul dedicat împăratului. Fusta a apărut lîngă Cairo, într-o periferie cu croitorii, trecînd, pe urmă, în neogreacă. Lighioană trage la legiune, și ajuns, prin pură confuzie, sau prin
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
urechi și lobul unei flori, luând-o de la capăt la primul prilej cu fatalismul naturii necunoscute - concepând faptele necesare cu omisiuni frecvente dar avântat să caut frumusețea unei bucurii. între concret și abstract Bezmetic la-ntâmplare și habar neavând, în Valea Plângerii (la Mititica) eram întunect de vântul anonimării și-n jocurile aparente cu acorduri mărunte și-n praful gros cu vișinile împreună și-n turma bogată a munților din zare căutam esența unui parfum. în râuri și lacuri și flori
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
booklet de 28 de pagini. Grafica expresivă este semnată de Catrinel Sabaciag. Sonorități diverse - pop-rock alternativ, chiar progressive uneori, mult mai calm decât Luna Amară, un disc inspirat conceput muzical și excelent auditiv. Nicu Poșta: „Când eram tânăr fecior pe Valea Târnavelor” La numai un an de la precedentul album, talentatul solist din județul Mureș lansează un nou CD tot sub egida Editurii Muzicale. Așa cum apreciază în prezentarea sa cunoscuta interpretă Veta Biriș, „Nicu Poșta este, după foarte mulți ani, primul interpret
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
județul Mureș lansează un nou CD tot sub egida Editurii Muzicale. Așa cum apreciază în prezentarea sa cunoscuta interpretă Veta Biriș, „Nicu Poșta este, după foarte mulți ani, primul interpret care aduce publicului larg un nou buchet de cântece alese de pe Valea Târnavelor”. Între aceste titluri: „Semănat-a mândra dor”, „Pădurice deasă ești”, „Sara peste sat se lasă”, „Rozmarin plecat”, „Colo jos pe-o vale largă”. Între colaboratori: compozitorii Daniel Notăraș și Vlad Bucur, textierul Constantin Ignătescu, semn că nici folclorul nu
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]