4,070 matches
-
ISP), contra cost, direct în gospodăriile și firmele din zonă. Este probabil ca acesta să fie viitorul și în România. Odată încheiată finanțarea inițială, dar mai ales sub impactul pătrunderii și răspândirii tehnologiei ITC în gospodării, t. vor căpăta, probabil, valențe pronunțat comerciale. Ele își vor menține însă rolul de element catalizator al socializării și al proiectelor de dezvoltare participativă. Într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat (5-10 ani), conform așteptărilor mele, t. ca instrumente destinate exclusiv dezvoltării comunității se
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care subiectul le pune? Marius Jucan: Ar fi interesant de comentat din acest unghi limita și limitările produse de diferența stilistică atunci când alcătuiești propriu-zis discursul. Stilul e pragul cel mai rezistent ce organizează un text. Orice text, chiar lipsit de valențe literare ostentative, are un stil, poate un microstil. Experiența stilistică a unui autor poate cuprinde mai multe tentative reușite de a „face” stiluri diferite. Joyce e un caz. A pornit de la Oameni din Dublin În maniera sa epifanică, a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se pune Însă la Încercare capacitatea de „multiipostaziere” a actorului În interiorul aceluiași spectacol: un actor poate, de exemplu, să joace, să-și asume mai multe roluri În cadrul unei singure reprezentații. Chiar și În lipsa unei dramaturgii sau a unor spectacole cu valențe „anarhetipice”, „anarhetipale”, actorul reprezintă oricum, În sine, prin Însăși natura sa proteică, tipul de om - aș zice „prototipul anarhic” - care experimentează pulverizarea și Își Încearcă fețele - multiplele fețe ale subiectului. Conceptul de anarhetip lansat de Corin Braga mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
observatorului În mediu și prin utilizarea datelor obținute În urma consemnării cotidiene a realității factuale, direcție care intra sub dimensiunea calitativului. Altă influență importantă vine din psihanaliză. Demersul lui Freud este unul prin excelență calitativ, care presupune că analistul extrage niște valențe teoretice observând și notând „fenomenul”, respectiv obiectul studiat. Prin observarea participativă a câtorva indivizi și pe baza notelor sale, Freud a dezvoltat o teorie aplicată - să nu uităm că Freud a avut sute de mii de pagini de note Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
memoria unei colectivități. Or, iată că pe acest ecran, mai mult sau mai puțin alb, al memoriei colectivității există niște puncte de acreție, pe care tu le definești prin conceptul de locuri ale memoriei. Desigur, acest concept are și niște valențe psihologice, dar aici el este scos, extrapolat din registrul psihologic. Nu contează atât substratul psihologic, substratul neuronal, al acestor invarianți, ci manifestările lor de tip cultural. Asta ar fi o primă idee, aceea că demersul tău ar fi unul arhetipal
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prelua un stigmat etnic prezent deja În vocabula „mămăligari” aplicată de unii dominatori politici ai trecutului, Îndreptând-o, din interiorul etniei, către colectivitatea din care provenea. Ambiția lui, mi se pare, era dublă: să acutizeze, reluând Într-un context cu valențe cvasideterministe diagnosticul depreciativ de inși lipsiți de consistență, incapabili de combustii supreme, aplicat românilor, Întru catalizarea unei reacții de coagulare care Întârzia să apară și Îi producea, de decenii, exasperare. Totodată, un efect - poate scontat - al aceluiași gest era acela
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înghițit În comunism, eu abia reușesc să mă proiectez până În ziua de mâine, darămite până peste o sută de ani, cum Îmi recomanzi tu. Anca Hațiegan: Așa cum am mai spus, eu am citit textul Sandei ca pe o reconstituire cu valențe artistice, Înconjurat de un fel de aură, și mai puțin prin prisma conceptelor pe care le vehiculează. Cornel Vâlcu: Cred că ar trebui făcută o clarificare. Să spui: nu mă interesează o valorizare pe scara eroismului, așa cum vă vine dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar constitui deci un avantaj pentru trăirea completă a prezentului. Dar majoritatea sunt călătorii făcute cu scop turistic, așadar cu scop aproape hedonist, am putea spune. Deci e anihilat acel contact autentic cu istoria, cu alte realități culturale. A doua valență a sintagmei generație fără memorie, sugerată de Întrebarea finală a textului, este caracterul benefic al uitării și responsabilitatea pe care o au maeștrii față de discipoli, profesorii față de studenții cărora le determină un mod de gândire, de abordare a literaturii și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-o maniera proprie, În intervenții făcute chiar În desfășurarea acțiunii modificând finalul sau atitudinea unui personaj, În exprimarea opiniei personale cu privire la faptele prezentate. Ca la orice obiect de Învățământ, caietul, alături de manual, constituie un element de lucru cu reale valențe formative. Pentru ora de compunere, se poate concepe caietul respectiv, alternând o parte scrisă cu o parte desenată. Prin folosirea unei astfel de așezări În pagină, se realizează o interdisciplinaritate datorităa completării cuvântului prin linie, formă și culoare, se pot
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
În mod nuanțat, cu semenii, de a vorbi În public; - sunt instrumente care asigură Însușirea conștientă și personal - creatoare a cunoștințelor de la toate obiectele de Învățământ; - sunt mijloace prin care spiritul se cultivă și se rafinează; - sunt activități cu deosebite valențe educativ formative, fiind parte integrantă a procesului de formare a omului pentru viață, de dezvoltare armonioasă a personalității sale. "Să nu lăsăm cuvintele nici să doarmă, nici să amorțească, nici să zacă, nici să moară. Ele sunt comoara noastră de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Îndrumarea, Încât, În rezolvarea sarncilor date, În același timp, unii lucrează pe baza de programare, recuperare, exercițiu, iar alții prin metodele descoperirii, creației. Clasificarea metodelor după posibilitățile de angajare a fiecăreia dintre ele În activizarea elevilor: A. Metode clasice cu valențe participative: 1. expunerea cu formele ei (povestire, descriere, explicație); conversația euristică; 2. studiul independent, munca cu manualul; 3. observația științifică și experimentul; 4. demonstrația științifică; 5. exercițiul problematizat; B. Metode activ-participative propiu-zise: 1. problematizarea; 2. descoperirea; 3. modelarea; 4. studiul
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
evenimentele punctuale într-un ritual narativ ce implică înlănțuirea lor logică. Optând pentru perfectul compus, Camus nu mai integrează faptele personajului unui șir de cauze și efecte; ideea de absurd este susținută astfel și prin această opțiune gramaticală cu certe valențe stilistice. Desigur, cele două planuri enunțiative pot alterna într-un același text cu efecte stilistice diverse: evenimentul povestit devine contemporan cu momentul lecturii, se obține un "efect de natural", autorul și personajul par a împărtăși același punct de vedere; se
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
denumită de noi o donna demonicata pornind de la punctul de vedere al mentalității medievale, deoarece, privită dintr-o perspectivă modernă, apare în ipostaza de personaj bine conturat, rotund, care se revoltă contra unui sistem social inegal, constrângător, injust, dobândind astfel valențe pozitive” p. 16 și p. 57 pentru donnele angelicate). Viziunea asupra universului și a vieții, prezentată prin intermediul capodoperelor medievale, pune problema pendulării autorilor între două extreme, uneori misogini, alteori protofeminiști, dar dincolo de această ezitare, pe care doctoranda are dreptate s-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
intenționează, didactic, să o reliefeze, devine detașat de mundan, de verosimilitate și, mai mult chiar, perfecțiunea sa fizică și morală este umbrită de unele defecte care îi știrbesc din exemplaritate. Pe de altă parte, personajul feminin negativ, donna demonicata, dobândește valențe noi, pozitive: este adevărat că trișează, poate fi concupiscent, se revoltă, uzurpă autoritatea patriarhală, misogină, că își dorește o emancipare firească, dar devine mult mai autentic, mai simpatic, mai acceptat de către cei doi scriitori care îl înfățișează cu o toleranță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
spiritul moralizator al Evului Mediu 19, cât și intelectualismul Renașterii, sunt opere aflate la granița dintre două lumi, una vetustă, supusă influențelor dogmatice, temătoare și nebuloasă, alta manifestând o deschidere extraordinară spre nou, valorificând în același timp cultura antică, spre valențele nebănuite ale spiritului uman care se poate înălța doar prin forța creației proprii. Capodopere cum sunt Decameronul sau Povestirile din Canterbury promovează individualismul, optimismul, dar și un 18 Ibidem, p. 122. (trad. n.) 19 Boccaccio, în introducerea la cartea sa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
denumită de noi o donna demonicata pornind de la punctul de vedere al mentalității medievale, deoarece, privită dintr-o perspectivă modernă, apare în ipostaza de personaj bine conturat, rotund, care se revoltă contra unui sistem social inegal, constrângător, injust, dobândind astfel valențe pozitive. Donna demonicata nu face un pact cu maleficul pentru dobândirea unor bunuri materiale sau spirituale, ci cu destinul, cu viața, pariază cu sine însăși că are calitățile și voința de a se impune în universul masculin misogin, de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dialoga, universul scriitorului italian nu stă sub semnul lui faber (așa cum se va întâmpla în Renaștere), ci sub acela al lui dicere. O lume care dialoghază este încă o lume vie, care nu și-a epuizat resursele, care ascunde încă valențe nebănuite și neexplorate. „Multe și mărunte”151 - nu sunt lucruri esențiale, de o gravitate căutată, cele pe care și le spun femeile, ci sunt pline de omenesc în aparenta lor banalitate. Prin această cozerie se creează o notă de intimidate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
scenă familiară, idilică (Sonetul I), întâlnim tre angiolette 583 așezate lângă o fântână pe un câmp verde înflorit, probabil povestindu-și istorisiri ale propriilor iubiri („i loro amori forse narrando”584). Acest decor idilic, deși locuit de un număr cu valențe simbolice, mitice de doamne serafice, pare a fi dedicat unei iubiri profane și nu uneia sacre. Una dintre aceste femei își une întrebarea dacă celelalte ar 583 Giovanni Boccaccio, Rime, a cura di V. Branca, Padova, Liviana, 1958, p. 5
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și de la Dante (poemul este scris în terține, portretizează femei frumoase - parafrazând lauda pe care Dante o aduce Beatricei în Vita Nuova, unde o percepe ca pe o întruchipare a virtuții, ce produce salvarea spirituală - , sunt folosite numere sugestive, cu valențe simbolice - de exemplu imaginea Beatricei este asociată cu numărul nouă595). Nu este o operă lipsită de valoare, dar reprezintă mai mult o introducere pentru lucrările următoare. Vânătoarea Dianei se transformă astfel într-o celebrare a zeiței iubirii și concupiscenței, Venus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un anacronism voit din partea autorului, având în vedere că romanul îi este dedicat tot ei. Boccaccio vădește o preferință pentru anumite tipologii umane, dar mai ales pentru o onomastică pe care o folosește recurent, conferindu-i însă, de fiecare dată, valențe noi. 606 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 23. (trad. n.) 166 îngemănată cu norocul, care apare deseori în lume, dar este mai mult ură decât iubire (acest tip de iubire va fi amplu ilustrat în Decameron, alături și de celelalte două
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
își mențină inocența, deoarece este element constitutiv al unui sistem social care îi impune felul de a gândi și de a acționa. Este profund ancorată în ideologia romană, care îi determină până și reacțiile cele mai spontane. Personajul chaucerian dobândește valențe noi, apare ca fiind altruistă, nu se gândește doar la reputația proprie, ci mai mult la cea a soțului, pe care nu vrea să-l înjosească cu nimic prin purtarea ei și al cărui nume consideră că nu trebuie întinat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Howard Bloch, art. cit., p. 119. (trad. n.) 850 Ibidem, p. 121. (trad. n.) 851 Ibidem, p. 115. 852 Ibidem, p. 123. 853 Ibidem, pp. 124. 229 profundă. 854 Castitatea ilustra un principiu abstractizat, astfel cititorii neavând certitudinea dacă dobândea valențe pozitive sau ironice în opera lui Geoffrey Chaucer.855 Castitatea era asociată, de multe ori, cu sacrificiul. Actul ucigaș al lui Virginius față de propria fiică poate fi înțeles numai în contextul social în care are loc, unde se încerca păstrarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cea pe care o stabilise singură: de a se iubi cu cel atât de îndrăgit sub ochii soțului, determinat să creadă că totul reprezintă o iluzie. Lidia pune mai presus de orice instinctele trupești, urmărește plăcerea, desfătarea, care îi mobilizează valențe ascunse, posibilități nebănuite de preluare a controlului propriei vieți, este o donna demonicata perspicace și hotărâtă să-și îndeplinească planurile, dezideratele. Alison, personajul chaucerian din Povestirea morarului, este, cu siguranță, o femeie care reușește să facă față oricărei situații dificile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pretinzând a-i fi lui Andreuccio soră vitregă. Dovedește o imaginație bogată, dar și o forță persuasivă, văzându-și realizat visul. Este o donna demonicata malefică în intențiile ei, pe care reușește cu dibăcie să le materializeze, dar pierde din valențele pozitive pe care le dobândeau alte personaje din aceeași tipologie, datorită rapacității de care dă dovadă, urmărind doar finalitatea îmbogățirii personale, abuzând de încrederea și credulitatea celorlalți. Orgoliul și minciuna sunt alte păcate de care se fac vinovate unele personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personaj, așa cum am încercat să ilustrăm în paginile lucrării noastre, ține doar de insolitul pe care îl propune, de neobișnuita forță cu care se impune. Prin toleranța și simpatia pe care Boccaccio și Chaucer o arată donnei demonicata, ea dobândește valențe pozitive, nu îi sunt negate defectele, se încearcă însă sublinierea acelei laturi intime, sincere, afectuoase care face din acest personaj feminin nu unul înspăimântător moral, ci perfect credibil uman. Donna demonicata nu se situează la antipodul donnei angelicata, pentru că și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]