1,700 matches
-
reînvierii Noului An. Faptul era însoțit și de folosirea unor părți din trupul animalului sacrificat pentru ritualuri magico-religioase (descântece, vrăji, practici divinatorii etc.). Astăzi, cei mai mulți dintre noi ne reprezentăm social porcul într-un registru pur culinar, perfect desacralizat. Porcul este valorizat exclusiv ca aliment cotidian. Mai rău, bietul animal devine și purtătorul maleficului virus AH1N1, cel care face cu putință apariția gripei porcine. Este, poate, ipostaza ultimă a desacralizării porcului, cea prin care moartea își face simțită prezența în lume. Un
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
valorilor moralitatii sexuale. Ca atare, adolescenții sunt motivați către această componentă naturală a comportamentului, dar și puși "sub semnul păcatului". De aici, sentimentul confuziei și al vinovăției. La aceasta se adaugă și presiunile grupului de vârstă, care poate incita și valoriza astfel de experiențe. Există foarte mari diferențe În toate procesele la care ne-am referit. Se spune pe bună dreptate că există atâtea adolescențe câți adolescenți există. Dată fiind creșterea ratei maternității adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor cu
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de altă parte, profesorii Își percep elevii ca fiind dependenți de știința lor. In timp ce adolescenții așteaptă să fie apreciați, tratați și recunoscuți În funcție de aspirațiile, interesele și caracteristicile lor de personalitate, profesorii preferă să-și structureze atitudinea față de elevi valorizând o singură variabilă: succesul școlar. * Tipul de disciplină: adolescenții doresc un stil al disciplinei școlare bazat pe negociere, care să țină cont de capacitatea lor de autodirijare, În timp ce profesorii preferă stilul bazat pe supraveghere și control excesiv. * Tipul de valori
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
singură variabilă: succesul școlar. * Tipul de disciplină: adolescenții doresc un stil al disciplinei școlare bazat pe negociere, care să țină cont de capacitatea lor de autodirijare, În timp ce profesorii preferă stilul bazat pe supraveghere și control excesiv. * Tipul de valori: adolescenții valorizează aspectul practic al unei profesii și utilitatea imediată a cunoștințelor; ei cred că trebuie să-și asume o pozitie activă pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. * Tipul de profesor: adolescenții Își doresc
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
autodirijare, În timp ce profesorii preferă stilul bazat pe supraveghere și control excesiv. * Tipul de valori: adolescenții valorizează aspectul practic al unei profesii și utilitatea imediată a cunoștințelor; ei cred că trebuie să-și asume o pozitie activă pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. * Tipul de profesor: adolescenții Își doresc profesori Înțelegători, apropiați, deschiși la dialog, empatici, capabili să personalizeze relația pedagogică; profesorii Își doresc elevi linistiți și conformiști . că Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
stilul bazat pe supraveghere și control excesiv. * Tipul de valori: adolescenții valorizează aspectul practic al unei profesii și utilitatea imediată a cunoștințelor; ei cred că trebuie să-și asume o pozitie activă pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. * Tipul de profesor: adolescenții Își doresc profesori Înțelegători, apropiați, deschiși la dialog, empatici, capabili să personalizeze relația pedagogică; profesorii Își doresc elevi linistiți și conformiști . că Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea profesorilor să aplice egalitatea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de viață asumate, din motivele, nevoile, așteptările și scopurile diferite ale părinților, cât și din amploarea diferențelor de personalitate dintre copii și părinți. Toate acestea influențează practicile educative utilizate de părinți. Spre exemplu, părinții aparținând claselor sociale superioare și mijlocii valorizează reușita școlară, ca mijloc de ascensiune socială, în timp ce, părinții aparținând claselor populare transmit un ,,sindrom al eșeculuiˮ, educația lor fiind dominată de pasivism și fatalism. Analizând stilurile educaționale parentale în funcție de manifestările afective ale părinților în relația cu copilul, D. Baumrind
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
acestor credințe oferă independență și responsabilitate copilului. Părinții prezintă așteptări, nu cereri, pentru a câștiga cooperarea și respectul copilului. „Regula de aur” este să-i tratezi pe alții așa cum ai fi vrut să te trateze ei pe tine și să valorizezi omul. De-a lungul timpului, studiile au demonstrat că acei părinți care adoptă un asemenea stil educativ în propria familie au mari șanse de a avea copii responsabili în ceea ce fac, independenți și echilibrați, copii ce dezvoltă totodată sentimente sincere
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
și teoriile științei (Karl Popper). Prin verificare empirică înțelegem faptul că acceptarea sau respingerea unei afirmații, care este parte a teoriei, este influențată de observație. Cunoașterea normativă evaluează aspecte ale realității și prescrie ceea ce ar trebui să fie. Fenomenele sunt valorizate, puse în termeni de bun și rău. Cunoașterea științifică, în consecință nu este normativă. Valorile cercetătorului influențează alegerea temei de cercetare, însă testarea propozițiilor nu trebuie sa fie influențata de acestea. Cunoașterea științifica este transmisibila. Asta înseamnă că metoda prin
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
care stăpânesc natura" și la o imagistică păgână, reziduală în mitologiile locale și în imaginarul popular creștin (Durand, Aventurile imaginii 137). După criza teologiei creștine din secolul XVI, moment la care a aderat burghezia în ascensiune și care a fost valorizat nu doar printr-o reformă instituțională și dogmatică, ci și printr-o afirmare economică și socială, Contra-Reforma constituie al treilea moment major pe care îl cunoaște iconodulia în civilizația occidentală. Împotriva tezelor lui Martin Luther și Jehan (Cauvin) Calvin, la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
folosit la fel cum se folosește a simți în română, desemnând orice tip de percepție de contact. În cadrul celei de-a treia linii de cercetare, dezvoltată în direcția antropologiei simțurilor, se evidențiază, pe de o parte, modul în care culturile valorizează diferit modalitățile de percepție, și, pe de altă parte, modelele specific culturale de asociere a unor simțuri cu stări cognitive diferite. În contradicție cu ipoteza avansată de Sweetser (1990: 37), Evans și Wilkins (2000: 549-563) afirmă că interferența dintre domeniile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
indus linia directoare a lucrării, impunând abordarea mai detaliată a implicațiilor și realităților desemnate de raportul climat familial-creativitate. Numai prin intermediul educației și efortului susținut al școlii, ideea de a da fiecărui membru al familiei șansa de a fi respectat și valorizat pentru propriile sale abilități unice, se poate transforma în realitate, devenind o certitudine. Părinții și mediul familial joacă un rol important în toate etapele dezvoltării copilului și influențează rezultatele fiecărei decizii educaționale. Există ferma convingere că mediul familial este adevăratul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
la care ste supus orice copil din partea celorlalți. Părinții trebuie sa-l încurajeze să aibă prieteni, dar nu cu orice preț, fără a încerca să fie plăcut și agreat de toată lumea lui de egali. Recompensele - Părinții pot motiva intrinsec copilul, valorizând produsele sale: expunerea la vedere a unui desen, a unei jucării, a unei poezii. Recompensele mari îl vor face dependent de stimulentele externe și mai puțin motivat intrinsec. Recompensele care îl vor determina să repete performanța, să o depășească, să
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
lucreze împreună, să aibă încredere unii în alții și să-și împărtășească preocupările. Comunicarea. Elevii învață să observe atent, să comunice cu acuratețe ceea ce au de spus, să-i asculte atent pe ceilalți. Toleranța. Elevii învață să respecte și să valorizeze pozitiv diferențele dintre oameni, să înțeleagă propriile prejudecăți și modul în care acestea acționează. Expresia emoțională pozitivă. Elevii învață să-și exprime sentimentele, în special supărarea sau nemulțumirea, în modalități neagresive și nedistructive. Totodată, ei învață autocontrolul. Rezolvarea conflictelor. Elevii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
încă o dată importanța tacticii în obținerea victoriei. 4.3.11 Funcțiile procesului de comunicare în echipele de polo pe apă Ca proces de grup, comunicațiile îndeplinesc în echipa de polo pe apă câteva funcții: - facilitează realizarea sarcinii; - favorizează coeziunea grupului; - valorizează grupul: permit afirmarea originalității grupului, justifică existența sa; - rezolvă problemele grupului (rol terapeutic); - facilitează ca grupul să devină cadru de referință pentru individ. PROCESUL AFECTIV -APRECIATIV ÎN ECHIPELE DE POLO PE APĂ 5.1 Interacțiunea în cadrul grupului sportiv și afectivitatea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
rodul unui act evolutiv social, ea constituie, de fapt, actul final al unor cumulări calitative, al unor achiziții de modele acționale, pentru că omul nu încetează niciodată dea a evalua pe ceilalți, de a-i compara în raport cu alții, de a-i valoriza în raport eu evenimentele. Ca o consecință, întrebarea sociometrică depinde și actualizează una sau câteva din valorizările pe care omul le operează atâta timp cât este în contact cu alți oameni. De aceea, preferința sociometrică a fost considerată o valorificare limitativă reducționistă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
într-o mișcare de retorică dublată - de reflecția asupra lui. Conștiința de sine duce la un exces de abstractizare, iar incursiunea în universul poeziei lui Vinea relevă „o dramă a sterilității”. În schimb, tripticul nuvelistic din Paradisul suspinelor va fi valorizat drept cea mai interesantă operă ficțională a autorului studiat, aici viziunea sa modernistă găsindu-și aplicarea și justificarea. Un caz diferit este cel din Introducere în opera lui Vasile Voiculescu (1980), carte scrisă cu aceeași preocupare de a acoperi toate
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
trebuie să se realizeze în conformitate cu standardele cuprinse în documentele naționale și internaționale: pacte, tratate, convenții și protocoale cu privire la drepturile și educația copilului, la care România a aderat. Metodologiile didactice utilizate în unitatea de învățământ preșcolar, strategiile aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl diferențiază și îl individualizează în vederea sprijinirii dezvoltării sale potrivit ritmului propriu. B. MONITORIZAREA REZULTATELOR Monitorizarea și analiza periodică a rezultatelor în vederea corelării cu realitățile socio economice zonale și cu specificul grupurilor țintă inițial stabilite este o etapă importantă
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
fiecare dată, anunțarea inopinată a creșterii normelor fără o mărire corespunzătoare a salariilor cea care a declanșat greve și manifestații înecate în sânge. După moartea lui Stalin, dezordinea provocată de campaniile de eroism în muncă lasă loc unui discurs care valorizează mai mult „organizarea științifică a muncii”, care corespunde unor forme de muncă mai colective. Eroismul individual este transferat acum brigăzii de muncă, fără a renega, totuși, moștenirile în materie de angajamente individuale. îndemnul la depășirea normelor rămâne o constantă: în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a renega, totuși, moștenirile în materie de angajamente individuale. îndemnul la depășirea normelor rămâne o constantă: în 1956, aproape 100% dintre muncitorii polonezi sunt plătiți „la bucată”, și 72% în România. în cea mai mare parte a regimurilor comuniste, autoritățile valorizează în tot cursul acestei perioade acest sistem de randament privilegiindu-i pe „cei mai buni muncitori” ai anului, ai lunii, la nivelul întreprinderii, al departamentului sau al atelierului. Această organizare nu rezolvă, bineînțeles, problemele intensei diviziuni a muncii între birourile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de a-i distinge pe cei ce dau dovadă de loialitate față de putere, după modelul eroilor muncii - stahanoviști și alți muncitori de șoc -, prezenți în toate ramurile industriale și chiar în sectorul agricol. Performanțele lor, mirifice și complet trucate, sunt valorizate de propagandă cât e ziua de lungă și recompensate cu privilegii materiale care îi deosebesc și îi separă de ceilalți muncitori. Ei alcătuiesc o parte a elitei, alături de grupul responsabililor de partid, în număr din ce în ce mai mare. Pe aceste baze, apare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
-și proba prolixitatea de explicații. Trebuie, în primul rând, să respingem fără ocolișuri ipoteza larg-agreată, conform căreia noțiunea de „totalitarism” s-ar fi născut în SUA, în perioada Războiului Rece, în scopul exclusiv de a discredita URSS și de a valoriza, în schimb, democrația americană. Cercetările întreprinse asupra preistoriei acestui concept indică, dimpotrivă, o utilizare timpurie a adjectivului „totalitar”, apoi a termenului de „totalitarism” - încă din anii 1920-1930 - pentru a desemna experiența fascistă și pe cea bolșevică, apoi pe cea nazistă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pp. 980-981). Supraviețuirea nu trebuie să fie singura sau chiar principala motivație a comportamentului statelor; cu toate acestea, în situațiile în care supraviețuirea este relevantă, statele o vor lua în calcul. Unii critici ai realismului susțin că presupunerea că statele valorizează supraviețuirea nu este importantă și deci ar trebui să existe și alte presupuneri implicite în realism despre preferințele statelor (vezi, de pildă, Legro și Moravcsik, 1999, p. 14; Wendt, 1999, p. 235). Dar tocmai lipsa de semnificație a acestei presupuneri
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ele producând efecte vizibile în comportamentele subordonaților și în viața de grup. Calitatea și extensia acestor efecte vor afecta direct eficiența activității de conducere. Tocmai de aceea, majoritatea studiilor și cercetărilor care au urmat au încercat să identifice și să valorizeze cât mai exact efectele ce apar în urma practicării fiecărui stil de conducere. În calitate de variabile‑țintă asupra cărora practicarea diferitelor stiluri de conducere ar putea produce efecte variate au fost luate: comportamentele psihoindividuale ale subordonaților (asumarea responsabilităților, gradul de implicare în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
șefi diferiți etc., iar stilul de conducere cooperator - în situațiile care implică o muncă având caracter colectiv, în care dependența funcțională dintre oameni este mare și în care contează reunirea eforturilor lor în vederea atingerii obiectivelor comune. În culturile care nu valorizează participarea la conducere ca fiind legitimă, în grupurile în care subordonații au nevoi scăzute de independență și de autorealizare, în sarcinile repetitive etc., stilul de conducere autoritar va fi mai eficient decât cel democrat. Perioadele și momentele de schimbare organizațională
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]