2,062 matches
-
viața lui Isus. În accepția lui Corrian, Elsheimer nu a încercat să restituie, în această pictură, realitatea unei nopți astronomice, ci a reconstruit în plan vizual fuga în Egipt din Evanghelia lui Matei. Elsheimer a insistat, în acest sens, pe valorizarea selectivă a luminii, pe conturarea vegetației care amplificată progresiv spre stânga imaginii sugerează faptul că fugarii au plecat de puțină vreme din spațiul pe care l-au locuit, pe dezvoltarea liniei sinuoase care separă spațiul terestru de spațiul celest, prin
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tensiunea figurativ/abstract și de dificultatea restituirii valențelor de atenuare și accentuare în cadrul opoziției iconic/plastic. Spectralități vizuale Întrebările lui Carl Robert, Kurt Weitzmann și Franz Wichoff despre narațiune, relația literaturii cu arta, problemele iconografice și dezvoltarea istorică a narațiunii, valorizarea picturii victoriene la Raymond Lister și Julia Thomas, patimile Sfântului Edmund comentate de Suzanne Lewis, construcțiile narative ale feminității și crinolinomania din comentariile lui Zainab Bahrani și Julia Thomas și descendențele Școlii din Paris din abordările lui Mark Stansbury O
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dificultăți. Numai printr-o evidențiere sinceră a problemelor cu care se confruntă școala, printr-o deschidere a școlii către problemele familiei, părinții pot fi apropiați mai mult de școală și responsabilizați față de viitorul copiilor lor. Comunicarea deschisă, tactul, înțelegerea, toleranța, valorizarea pozitivă a copilului sunt căi prin care se pot depăși barierele de comunicare. Părinții și profesorii pot fi astfel o echipă eficientă în formarea copiilor. Lucrarea de față își propune să analizeze impactul pe care comunicarea îl are în procesul
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
la o fetișizare a raportului profesor - elev, la o disimetrie exagerată în favoarea elevului). * relații de tip autocratic (profesorul este actantul principal, aproape exclusiv, al relației didactice. Raportul este viciat prin unidirecționalitatea lui: doar profesorul comunică, de la el merg ideile, părerile, valorizările; lui îi revine inițiativa comunicării, ele are întotdeauna dreptate (magister dixit). Elevul este privit ca obiect inert, ca ființă imperfectă care are nevoie, la tot pasul, de prezența și tutela celui matur. Întreg travaliul didactic este denaturat: educația devine un
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și compensare în rezolvarea problemelor sociale; * Este primul mediu de creștere și dezvoltare intelectual, motivațional, afectiv, estetic, moral; * Reprezintă modelul prim al comportamentelor sociale viitoare; Constituie legătura biologică de bază a individului; * Este cadrul de dezvoltare a individualității și posibilitatea valorizării individuale datorită încărcăturii afective care îi leagă pe membrii ei; * Constituie o legătură între trecut și viitor. Familia constituie, așadar, cadrul de realizare a sociabilității, premisa deprinderii normelor dezirabile, a modelelor de conduită așteptate. În cadrul familiei are loc modelarea personalității
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
societății. De asemenea, în familia modernă, în raport cu îndeplinirea sarcinilor educative, se observă anumite răsturnări de roluri. Dacă până mai ieri familia era considerată o unitate de relații marcată de autoritatea bărbatului, azi vorbim de egalitatea de gen și nevoia de valorizare a familiei în care femeia lucrează și se afirmă profesional și uman. În îngrijirea, creșterea și educarea copiilor, ambii părinți joacă roluri la fel de importante. Dacă în familia tradițională copilul era considerat ca valoarea centrală și toate eforturile și funcțiile îndeplinite
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Soțul meu a început să facă jogging și Sam a alergat cu el.” O astfel de abordare a relației profesorpărinte are mult mai multe șanse de a-l atrage pe acesta din urmă spre școală. Comunicarea deschisă, tactul, înțelegerea, toleranța, valorizarea pozitivă a copilului fiind căile prin care se pot depăși barierele mai sus menținate. Părinții și profesorii pot fi astfel o echipă eficientă în formarea copiilor. Dacă părinții se vor simți confortabil în prezența profesorilor ei vor fi mai legați
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
îndrumat și condus, dovedește că părintele are un cadru comportamental bine conturat. În acest caz este un semn de acceptare. Copilul îl ascultă pe adultul iubit și pe această cale ajunge să primească în schimb dovezi de acceptare și de valorizare care întăresc sentimentul lui de siguranță. Autoritatea îl ocrotește pe copil împotriva unor pericole externe pe care acesta le poate ignora, dar mai ales îl ocrotește împotriva pericolelor psihice în care îl pun propriile impulsuri elementare, pe care autoritatea îl
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Pnr/N DPA - dividend pe acțiune; Pnr - profit net repartizat acționarilor; N - numărul total de acțiuni existente pe piață. Reprezintă pentru posesorul acțiunii, venitul produs de investiția sa, deci este un flux financiar; pentru emitent reprezintă un element important al valorizării unei acțiuni 6.4. Randamentul unei acțiuni 0C )0C1CD(R ×−+= R - randamentul unei acțiuni; D - dividendul repartizat; C1 - cursul la revânzarea acțiunii; C0 - cursul la cumpărarea acțiunii. Se calculează atât în funcție de creșterea cursului bursier, cât și în funcție de valoarea remunerată a
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
inedit. În cadrul activităților didactice, această capacitate s-ar exprima prin ușurința rezolvării unor situații, printr-un spirit de observație dezvoltat, prin ușurința memorării și reproducerii, prin posibilitatea realizării unor asociații și a implicării altor operații mentale în cadrul prelucrării informațiilor și valorizării lor superioare. Inteligența este decisivă în performanța și succesul școlar al fiecărui elev. Ea se dezvoltă și se conservă prin intermediul educației. Studiile diferitor cercetători, ca de pildă P. Guilford, au pus în evidență posibilitatea de a distinge tipuri diferite de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
deprinderea de a genera mai multe variante la toate problemele divergente cu care se confruntă în viața profesională și personală. G. Davis, (Ana Stoica Constantin, 2004, p. 132) grupează atributele persoanei creative după cum urmează: * Conștienta creativității, încrederea în sine și valorizarea creativității. Majoritatea persoanelor foarte creative sunt conștiente de capacitatea lor creativă. Ele fac lucrurile în mod creativ, din obișnuință și cu plăcere. Acordă atenție la tot ce ține de creativitate și prețuiesc originalitatea atît la sine, cât și la ceilalți
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de societatea în care trăim și pentru care trebuie să ne educăm proprii elevi și copii. Principalele conotații ale sintagmei „reforma educației” pot fi sintetizate astfel în următoarele direcții ale procesului de învățământ: descongestionare, flexibilizare, descentralizare, adaptare curriculară, diferențiere, promovare, valorizare, parteneriat. Multe din direcțiile precizate mai sus caracterizează sistemul actual de educație dar, cred că ar trebui să se reducă discrepanțele dintre aspectele teoretice și cele practice. Realitatea se traduce uneori diferit, din perspective diferite și, din păcate, toate „neregulile
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
larg si eterogen de semnificații . Intuiția este deci neclară, și întrucât ne putem face iluzii asupra resorturilor deciziilor noastre, întrucât putem să considerăm alegerea noastră liberă, chiar atunci când ea a fost dictată constrângător de modelele culturale , de criteriile sociale de valorizare, de prejudecăți sau pasiuni , de fenomene de alienare , ea nu este nici probantă. Intuiția libertății pune problemă, dar nu se rezolvă . A trebuit să se desfășoare un îndelung efort de meditație filosofică pentru ca însăși problema să fie formulată pertinent și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de , a pune între paranteze automatismele impulsurilor, de a nu accepta pasiv să dea curs oricăror solicitări ale eului, de a le domina cel puțin prin detașare și disponibilitate, cât timp îi este inaccesibilă dominarea autentică, realizabilă prin cunoaștere și valorizare. „Această indiferență - cum spune Descartes - este gradul cel mai de jos al libertății” Si tot autorul Meditațiilor metafizice comentează : . O a treia interpretare ne situează cu un pas mai departe în itinerariul pe care conceptul de libertate îl străbate pentru
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
1999). Lynn (1991 apud Furnham și Okamura) a folosit de asemenea o parte din itemii din scala lui Furnham, pentru a cerceta diferențele naționale a atitudinii față de bani în 43 de țări. S-a relevat o asociere statistică negativă între valorizarea banilor și venitul pe cap de locuitor în majoritatea grupurilor naționale. Oamenii din țările mai influente atașează mai puțină valoare banilor. Diferențele de gen arată o tendință generală a bărbaților de a atribui o valoare mai mare banilor, în comparație cu femeile
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Omul renascentist este liber dar singur și de aceea libertatea nu-i folosește la nimic. Chiar și schimbările limbii reflectă această trecere la epoca individualului. Spengler a remarcat în acest sens că “limbile moderne vin toate cu pronumele personal”) reflectînd valorizarea personalității, autonomizarea ei al cărui revers este închiderea individului uman înlăuntrul propriului eu, pe care Pascal îl socotea demn de dispreț. Și în domeniul cunoașterii Renașterea simplifică lucrurile, le sărăcește, și favorizează un optimism epistemologic cu urmări nefericite pentru însăși
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
spre avansarea, în plan uman, unui dualism ce va culmina cu o metafizică a subiectivității, a unui om rupt de natură, un om care ține de o paradigmă nouă. Este vorba de “modelul modernității, ce-și face o virtute din valorizarea prezentului și cucerirea viitorului .“) Era necesară o nouă ordine, care s-a manifestat mai întâi la nivel social. Burghezia franceză nutrea răsturnarea ierarhiei societății feudale și înlocuirea ei cu o ierarhie întemeiată pe scopuri pragmatice, dar dublată de o nouă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
înțeleasă de Heidegger ca o ultimă tentativă de stăpînire a manifestatului, așa cum Kant a dat sensibilului cel mai mare loc posibil în subiect, fără să fi știut sau fără să fi putut să l determine să-și abandoneze stăpînirea proprie valorizării judecății. Pentru Descartes problema este puțin diferită. Vom încerca să arătăm că el a privilegiat chiar mai mult decât Kant logica descoperirii proprie lui judicium, pînă în punctul în care el modifică logica formală, pentru că în loc de trei operații ale spiritului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
artistice și sportive, excursii, vizite în unități de producție ori la obiective de interes turistic, derulate în comun, au permis stabilirea unui contact pozitiv cu auzitorii, a unor relații de colaborare, respect reciproc, exersarea comunicării în condiții concrete de viață, valorizarea corespunzătoare a partenerilor, cunoașterea, acceptarea și respectarea setului de norme și valori promovat de societatea în care trăim. Participanții la activități, în mod deosebit la începutul proiectului, sunt puși în temă cu diferite aspecte/reguli ce vizează colaborarea (caracteristicile grupului
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
4. Literatura de specialitate a supus examinării variatele fațete ale acesteia. Cele mai frecvente au fost legate de anumite componente ale competenței psiho-socio didactice, de forța controlului învățării/exercițiului în asimilarea competenței didactice, de frecvența actelor de comunicare empatică, de valorizare a experienței personale în aria conceptului de „profesor bun”. Mai puțină atenție a fost acordată conexiunilor ei cu empatia, cum ar fi: relația dintre capacitate și comportament empatic; articularea între empatia cognitiv-pedicativă și atribuirile făcute de către profesor în relație cu
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de evaluare sunt asigurate înainte de începerea evaluării. 1.2. Obiectivitatea evaluării este asigurată prin aplicarea acelorași criterii de apreciere pentru toți elevii evaluați. 2.1. Rezultatele evaluării elevilor sunt analizate ierarhic pe colectivul de elevi și procentual pe itemi în vederea valorizării lor. 2.2. Aprecierea rezultatelor evaluării are, după caz, rol de diagnoză, prognoză sau selecție. 3.1. Activitatea de remediere a procesului instrucțional este organizată în funcție de rezultatele înregistrate la evaluare. 3.2. Rezultatele evaluării elevilor constituie punct de plecare în
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
lor în diferite combinații; cunoașterea modalităților de citire a instrumentelor transpozitorii; dezvoltarea capacității de comunicare într-un limbaj civilizat; familiarizarea elevului cu citirea la prima vedere și formarea deprinderii de a citi cu ușurință un text muzical; dezvoltarea capacităților de valorizare, într-un sistem axiologic propriu, bazat pe o cunoaștere fundamentală și permițând elevilor argumentarea lor; generarea strategiilor cognitive bazate pe relații interdisciplinare, atât în interiorul ariei curriculare Arte, cât și cu alte domenii (literatură, istorie, logică, filozofie, științe socio-umane etc.); sprijinirea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
integreze cunoștințele, priceperile și achizițiile. V.5. Evaluarea achizițiilor (cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor) elevilor în termenii formării de competențe. Evaluarea elevului în termenii formării de competențe este de același tip ca și situația de integrare. V.6. Manualul școlar și valorizarea capacităților și competențelor Xavier Roegiers remarcă o delimitare a problematicii formării competențelor în manualele școlare de cea a practicii (metode și procedee) utilizate la clasă, sau a practicilor (metode și procedee) de evaluare a performanțelor. 1. Funcția de transmitere a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
importanța perioadei de stagiatură cât și perfecționarea lor profesională ulterioară. El este conceput pentru a răspunde nevoii stagiarilor de a beneficia de un sprijin avizat din partea unor profesori cu experiență, pe parcursul perioadei de stagiatură și pentru a facilita integrarea și valorizarea lor în corpul profesoral. Portofoliul urmărește să pună la dispoziția mentorilor un ghid în organizarea activității lor prin 39 Proiect al British Council Romania și al Asociației Mentorilor din Romania. intermediul unei varietăți de instrumente/fișe. Calendarul activităților de mentorat
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a persoanei, aprecierea criticilor partenerului, insistarea asupra obiectivelor de atins; * aplicarea strategiei “câștigător/câștigător” prin neadoptarea de poziții extremiste și obținerea unei marje de siguranță; * câștigarea încrederii partenerului -vizează ascultarea atentă și oferirea feed-back-ului partenerului în legătură cu înțelegerea pozițiilor evocate, transparența, valorizarea pozitivă a partenerului; * orientarea spre acțiunea concretă - prin transformarea punctelor din negociere în propuneri concrete, prin identificarea consecințelor deciziilor luate pe termen mediu și lung, formularea în scris acordului respectiv. 3.Desfășurarea propriu-zisă a negocierii În această etapă se aplică
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]