1,940 matches
-
luxoasă, mișcare scenică fluentă (preluată de Cristina Cotescu după model) umor, bun gust și eleganță, ceea ce îi lipsește însă spectacolului este o anume lejeritate șăgalnică, acel spirit wienerisch - chintesență a unei societăți hedoniste în perioada cea mai strălucitoare a "capitalei valsului". De aceea actul I nu pare o destul de grațioasă comedie de salon, actul II după un debut cam static dobândește ritm și amploare către final, iar actul III continuă tradiția farselor populare vieneze centrate pe un singur personaj. Pentru rolul
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
alături de temple budhiste și nelipsita ramură de cireș înflorit, Buenos Aires, locul de naștere al tangoului, unde zgârie-norii și clădirile în stil art-deco sau neoclasic se amestecă armonios, Viena, unde gândul te duce fără să vrei la balurile de odinioară unde valsurile lui Strauss erau nelipsite, New York, metropola care pare a fi încă visul tuturor turiștilor, New York-ul care te copleșește pur și simplu prin zgârie-norii care împânzesc Manhattan-ul, adevărați coloși de sticlă, prin mulțimea de turiști adunați din toată lumea, prin spiritul
CEL MAI FRUMOS ORAȘ DIN LUME!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381295_a_382624]
-
afară!”, RL, 1985, 14; Tia Șerbănescu, „Nu vă aplecați în afară!”, RMB, 1985, 12 761; Tania Radu, Partituri feminine, T, 1985, 7; Dan Culcer, Modelaj, VTRA, 1986, 4; Adrian Dafir, „Complexitatea” fără orizont, LCF, 1986, 20; Ioan Holban, Parabole și valsuri deloc sentimentale, CRC, 1986, 26; Valeriu Cristea, O romancieră, RL, 1987, 30; Mariana Ionescu, Victorioși și nevinovați, SLAST, 1987, 40; Val Condurache, Romanul în oglindă, CL, 1987, 10; Irina Petraș, „Nevinovații”, ST, 1987, 11; Silvia Urdea, Oglinzile interioare, VTRA, 1988
STANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
construite de regulă pe tensiuni simple și pe o dialectică prêt-à-porter; e caracteristică majuscularea unor cuvinte precum „Rațiune”, „Om”, „Inimă”, utilă în mobilarea unor avânturi convenționale. De bună-credință, autorul recurge la manevrele elegiei („Prin văluri fumurii rămase-n zare,/ în vals domol ca-n fiecare an/ se-ntorc duete albe, migratoare...// Nepământești iviri pe-acest liman -/ tărâm de cuiburi adăstând pe casă/ în revărsări de verde-eolian!”), ale „madrigalului” („Ai dat deoparte tot ce ne dezbină./ Prin flori te-am căutat mai
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
și epicul autobiografic în linia Ion Pillat, alte repere fiind, acum, Tudor Arghezi, Adrian Maniu sau pictura unor Nicolae Dărăscu și Jean Steriadi. Poeta se detașează cu autoironie, adesea sarcastică, dar și cu regret, de „romantismul demodat din mine” - un „vals fosil” ce „supără urechea mea modernă”. Idealurile „antediluviene” sunt cenzurate de „năzuința de-a nu mai năzui”, fără măști calofile, sufletul se livrează contemplării propriei drame: „Mormântu-ți îmi astupă toată zarea”, dar contemplația revelă și bogăția lumii, în care „șchiopătând
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
Elemente de construcție a melodiei: început, sfârșit, repetiții *Improvizația melodică pe o temă muzicală dată Timbrul Sunete vocale-instrumentale Vocea de adult și de copil, vocea de bărbat și de femeie Solistul și corul Pianul, vioara. Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia. Interpretarea Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor, lanț, dialog Cântarea cu acompaniament Cântarea vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet - mediu Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii¸ mișcarea de dans Cântarea vocală deprinderi
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
momentului, prin exerciții sistematice de subminare a mimesis-ului. Practică o scriitură de o tot mai marcată modernitate, o proză de finețe, cu valențe simbolice și parabolice. După nuvela - sau micul roman - Reîntoarcerea posibilă (1966) și volumul de schițe și povestiri Valsuri nobile și sentimentale (1967), apare Dejunul pe iarbă (1968), tot un microroman, care îl consacră, întrucâtva, ca experimentatorul en titre al procedeelor Noului Roman în literatura română a momentului. Un ecou destul de important avea să aibă Lunga călătorie a prizonierului
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
s-o falsifice. Și a reușit. Nu a idealizat, nu a pus între paranteze dramele; ci doar a depistat și a eliberat izvoarele de bucurie ale vieții. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Copacul, pref. Dumitru Micu, București, 1963; Reîntoarcerea posibilă, București, 1966; Valsuri nobile și sentimentale, București, 1967; Dejunul pe iarbă, București, 1968; Noaptea inocenților, București, 1970; Lunga călătorie a prizonierului, București, 1971; Mi-am amintit de zăpadă, București, 1973; Țara îndepărtată, București, 1974; Herman Melville - fascinația mării, București, 1975; Pasiunea lecturii, Timișoara
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
colaborare cu Teodor Hinek). Repere bibliografice: Lucian Raicu, Simbol și cadru realist, GL, 1963, 10; Nicolae Ciobanu, „Copacul”, O, 1964, 2; Șerban Foarță, „Reîntoarcerea posibilă”, O, 1966, 10; Dimisianu, Schițe, 98-103; Paul Georgescu, Schița, azi, VR, 1967, 4; Valeriu Cristea, „Valsuri nobile și sentimentale”, GL, 1967, 24; Ciobanu, Nuvela, 354-359; Ov. S. Crohmălniceanu, „Dejunul pe iarbă”, VR, 1968, 11; Sorianu, Glose, 154-157; Martin, Generație, 135-141; Dimisianu, Prozatori, 154-158; Dana Dumitriu, „Lunga călătorie a prizonierului”, ARG, 1971, 6; Bugariu, Incursiuni, 160-167; Negoițescu
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
a fost titularul rubricii „Cărți pentru eternitate” (1981-1985) și examinator în cadrul emisiunii-concurs „Cine știe câștigă”. A făcut regie de teatru (I. L. Caragiale, O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, D-ale carnavalului ș.a., Mihail Sorbul, Ion, Tudor Mușatescu, Titanic Vals, cât și O soarea de poezie românească și spectacolul-coupé C.O.R.A., ambele pe texte proprii), regie de film TV, grafică de carte. În Hâncu~ba! (I-II, 2002) își adună publicistica anilor 1962-2001. Majoritatea articolelor, agresiv ori pitoresc polemice
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
București, 1986; Zaharia Stancu, Ce mult te-am iubit, pref. edit., București, 1983; Nicolae Labiș, Poezii, pref. edit., București, 1985; Mihail Sorbul, Patima roșie, pref. edit., București, 1988; Mihail Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, pref. edit., București, 1990; Tudor Mușatescu, Titanic vals, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Dan Cristea, Militantismul artei, LCF, 1974, 33; Gabriel Dimisianu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 41; Aurel Martin, „Misiunea scriitorului contemporan”, CNT, 1974, 44; Nicolae Manolescu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 48; I. D
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
ierarhia valorică, dedică unor romane modeste Nicolae Bogdan (semnează Adrian Baltag și comentează Căsătorii - 5 lei cuvântul de G. M. Amza), Const. Tomescu (despre Al. Antemireanu, Din vremea lui Căpitan Costache), Radu Gyr (cartea avută în vedere e Invitația la vals de Mihail Drumeș). De la un moment dat, printre colaboratori se numără și prozatorul Vintilă Horia, care tipărește o suită de articole doctrinare (Despre moartea scriitorilor, Criza culturii franceze, Noul sens al „gândirismului”). În anul 1944 Elena Bacaloglu semnează un lung
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
din România îi conferă distincția „Senior al profesiei”. Primul volum de proză scurtă, Deschiderea spaniolă, publicat de R. în 1971, a oferit o certitudine în privința talentului autoarei. Caracteristicile esențiale, păstrate și în cărțile următoare - romanele Norda (1979), Fiul luminii (1983), Valsul dimineții (1987) și culegerea de nuvele Catalan (1981) -, sunt acuitatea observației, capacitatea de a conferi semnificație de simbol unor elemente din cotidianul imediat (sesizabile cu preponderență în prozele scurte), îmbinarea suflului epic cu finețea analizei psihologice, posibilitatea de a recrea
RAICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
de a recrea atmosfera unor medii sociale diverse. Continuând tradiția prozei realiste, R. reușește să construiască o galerie de personaje dintr-o varietate de unghiuri de abordare. Și modernitatea narațiunii rezultă din modul caleidoscopic al prezentării aceluiași eveniment. Astfel, în Valsul dimineții, un prim roman dintr-un ciclu anunțat, urmărind destinul familiei Voican, care trăiește într-un orășel de provincie, într-un moment ce pare a fi deceniul al patrulea al secolului trecut, prozatoarea surprinde nu doar psihologia unor oameni maturi
RAICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
doar prin ceea ce spun, ci și prin modul cum o spun, de multe ori ele individualizându-se tocmai prin coloritul verbal, prin spontaneitate în dialog. SCRIERI: Deschiderea spaniolă, București, 1971; Norda, București, 1979; Catalan, București, 1981; Fiul luminii, București, 1983; Valsul dimineții, București, 1987; România. Amintire fotografică, București, 2002. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Norda”, LCF, 1979, 37; Mircea Bențea, „Norda”, ST, 1980, 6; Eugenia Tudor-Anton, Un roman de debut, VR, 1980, 6-7; Titel, Cehov, 203-206; Olimpia Berca, „Valsul dimineții”, O, 1988
RAICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
luminii, București, 1983; Valsul dimineții, București, 1987; România. Amintire fotografică, București, 2002. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Norda”, LCF, 1979, 37; Mircea Bențea, „Norda”, ST, 1980, 6; Eugenia Tudor-Anton, Un roman de debut, VR, 1980, 6-7; Titel, Cehov, 203-206; Olimpia Berca, „Valsul dimineții”, O, 1988, 17; Liviu Grăsoiu, Tradiția prozei obiective, LCF, 1988, 30. D.Gr.
RAICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
Ofițeri de Rezervă de Artilerie din Craiova. La București i se reprezintă în 1928 piesa Panțarola care, deși premiată de Asociația Criticilor Dramatici, nu are succesul scontat de E. Lovinescu. În noiembrie 1932, la Teatrul Național din București, comedia Titanic Vals este primită foarte bine de public, deschizând astfel un drum pe care M. îl va parcurge ca autor de succes. Întemeiază, împreună cu Sică Alexandrescu, Teatrul Vesel și Teatrul Nostru, cu Aurel Maican - Grădina Boema, iar în 1943 - Teatrul Colorado. Ca
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
până în 1951 traversează o perioadă grea. Piesele îi sunt scoase de pe afiș și, după mărturia jurnalului, familia supraviețuiește din salariul modest al soției dramaturgului, actrița Kitty Gheorghiu. Începând cu anii ’50 comediile lui M. sunt montate din nou, iar Titanic Vals și Visul unei nopți de iarnă vor fi și ecranizate. Versurile din volumul de debut, Vitrinele toamnei, apărut în 1926, pun în evidență un fond liric capabil să cuprindă în finețea notațiilor sinceritatea trăirii, din care nu lipsește o undă
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Chestiuni de familie), comedie ce își propune să amendeze mentalitatea provinciei și a personajelor impregnate de acest spirit, dar dornice să pară altfel de cum sunt. Unul dintre personaje, Adelaida - domnișoară bătrână, bătăioasă și autoritară -, o anunță pe Chiriachița din Titanic Vals și pe Miza Stamatescu din ...Escu. Comedia Titanic Vals va însemna unul din cele mai răsunătoare succese ale teatrului românesc. În stagiunea 1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj, Craiova
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
mentalitatea provinciei și a personajelor impregnate de acest spirit, dar dornice să pară altfel de cum sunt. Unul dintre personaje, Adelaida - domnișoară bătrână, bătăioasă și autoritară -, o anunță pe Chiriachița din Titanic Vals și pe Miza Stamatescu din ...Escu. Comedia Titanic Vals va însemna unul din cele mai răsunătoare succese ale teatrului românesc. În stagiunea 1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj, Craiova, Iași și, în 1960, din nou la București, în
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj, Craiova, Iași și, în 1960, din nou la București, în regia lui Sică Alexandrescu, fiind tradusă și montată în mai multe țări. Titanic Vals este în primul rând o comedie de moravuri, ce vizează din nou mediul provincial într-una din ipostazele lui caracteristice: familia funcționarului mărunt, marcată deopotrivă de lipsuri materiale și de absența oricărei perspective. Dar dacă Spirache Necșulescu, om cumsecade și
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
lupta electorală, faptul subliniind absurditatea și caracterul absolut întâmplător al actului politic. Șarjarea arivismului politic, cât și anumite virtuți ale construcției dramatice și tipologice îl situează pe M. în descendența lui I.L. Caragiale, dar, spre deosebire de O scrisoare pierdută, în Titanic Vals lupta politică este înfățișată indirect. Faimosul discurs în care Spirache le spune sincer alegătorilor: „Să nu mă votați fiindcă eu nu merit să intru în Parlament, pentru că eu n-am făcut nimic pentru voi și nici n-am să pot
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
de împăcare, în care crede sincer. Un personaj de referință în comedia românească, apreciat ca atare de E. Lovinescu, este Chiriachița, soacra dominatoare, în permanentă ofensivă, nesocotind cu strășnicie părerile și sentimentele celorlalți, apariție cu efect comic sigur. În Titanic Vals, M. privește cu înțelegere și compasiune indivizi cu orizonturi strâmte, dar cu vanități mari, tonalitate ce nu se mai regăsește în ...Escu, cea de-a doua piesă ce urmărește destinul familiei Necșulescu, pusă în scenă în 1933. Comedia reia destinele
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
viu să-mi revendic partea mea, să intru în pâinea după care atâtea generații de «Ești» au făcut zâmbre. Nu mă interesează mijloacele prin care am ajuns și vreau să ajung! [...] «Escu» nu se dă îndărăt de la nimic.” Față de Titanic Vals, personajele se încadrează în tipologii caricaturale, iar din verva cu care este atacată farsa electorală a dispărut înțelegerea pentru slăbiciunile umane sau nota sentimentală. Reprezentată pentru prima dată în 1937, Visul unei nopți de iarnă se înscrie în seria comediilor
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Spirache, Chiriachița, Doruleț) și stăpânirea desăvârșită a acțiunii dramatice, M. rămâne în dramaturgia românească ca un maestru al comicului de limbaj (sunt exploatate savuros stridența neologismelor, deformarea cuvintelor, retorismul delirant ș.a.) și al comicului de situație (antologice sunt în Titanic Vals scena pălăriei, surpriza apariției moștenirii sau schimbarea testamentului), pe care le mânuiește ca un virtuoz și nu rareori cu strălucire. SCRIERI: Vitrinele toamnei, Câmpulung, 1926; Nudul lui Gogu, București, 1928; Ale vieții valuri, București, 1932; Sosesc deseară, București, 1934; Mica
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]