8,098 matches
-
natura acestuia și crește odată cu creșterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid este egală cu presiunea atmosferică reprezintă punctul de fierbere al lichidului (p.f.). Dacă într-un solvent se dizolvă o substanță nevolatilă (cu presiune de vapori mică), presiunea de vapori a soluției rezultate este mai mică decât cea a solventului pur la aceeași temperatură (fig. 4.5.). Fig. 4.5. Prezența în solvent a unei substanțe nevolatile 61 Dacă se notează cu p0 presiunea de vapori
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
odată cu creșterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid este egală cu presiunea atmosferică reprezintă punctul de fierbere al lichidului (p.f.). Dacă într-un solvent se dizolvă o substanță nevolatilă (cu presiune de vapori mică), presiunea de vapori a soluției rezultate este mai mică decât cea a solventului pur la aceeași temperatură (fig. 4.5.). Fig. 4.5. Prezența în solvent a unei substanțe nevolatile 61 Dacă se notează cu p0 presiunea de vapori a solventului pur și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
vapori mică), presiunea de vapori a soluției rezultate este mai mică decât cea a solventului pur la aceeași temperatură (fig. 4.5.). Fig. 4.5. Prezența în solvent a unei substanțe nevolatile 61 Dacă se notează cu p0 presiunea de vapori a solventului pur și cu p presiunea soluției la aceeași temperatură, diferența (p0 - p) reprezintă scăderea presiunii de vapori a soluției față de cea a solventului pur. Raportul (p0 - p) / p0 reprezintă scăderea relativă a presiunii de vapori. Conform primei legi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fig. 4.5.). Fig. 4.5. Prezența în solvent a unei substanțe nevolatile 61 Dacă se notează cu p0 presiunea de vapori a solventului pur și cu p presiunea soluției la aceeași temperatură, diferența (p0 - p) reprezintă scăderea presiunii de vapori a soluției față de cea a solventului pur. Raportul (p0 - p) / p0 reprezintă scăderea relativă a presiunii de vapori. Conform primei legi a lui Raoult: scăderea relativă a presiunii de vapori a unei soluții diluate este egală cu fracția molară a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
p0 presiunea de vapori a solventului pur și cu p presiunea soluției la aceeași temperatură, diferența (p0 - p) reprezintă scăderea presiunii de vapori a soluției față de cea a solventului pur. Raportul (p0 - p) / p0 reprezintă scăderea relativă a presiunii de vapori. Conform primei legi a lui Raoult: scăderea relativă a presiunii de vapori a unei soluții diluate este egală cu fracția molară a substanței dizolvate. 00 0 nn n p pp + = − În această expresie, n este numărul de moli de substanță
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la aceeași temperatură, diferența (p0 - p) reprezintă scăderea presiunii de vapori a soluției față de cea a solventului pur. Raportul (p0 - p) / p0 reprezintă scăderea relativă a presiunii de vapori. Conform primei legi a lui Raoult: scăderea relativă a presiunii de vapori a unei soluții diluate este egală cu fracția molară a substanței dizolvate. 00 0 nn n p pp + = − În această expresie, n este numărul de moli de substanță dizolvată; n0 este numărul de moli de solvent, n/( n+ n0) este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
masa solventului și respectiv masa substanței dizolvate, iar M0 și M sunt masele moleculare ale solventului și substanței dizolvate. 0 0 0 0 pMm Mmpp ⋅ ⋅ ⋅ =− 4.3. Ridicarea punctului de fierbere al soluțiilor (ebulioscopia) O consecință a micșorării presiunii de vapori de către o substanță nevolatilă dizolvată într un solvent este aceea că punctul de fierbere al soluției obținute este mai ridicat decât cel al solventului pur. Fig. 4.6. Diagrama fazelor pentru apa pură și pentru o soluție ce conține solut
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dizolvă un mol de zaharoză (342 g) sau un mol de uree (60 g), punctul de fierbere al soluțiilor este același, de 100,5160C. 4.4. Coborârea punctului de solidificare al soluțiilor (crioscopia) O altă consecință a micșorării presiunii de vapori a unei soluții este aceea că punctul de solidificare al soluției este mai coborât decât punctul de solidificare al solventului pur. În diagramă, T0 reprezintă punctul de solidificare al solventului, iar T este punctul de solidificare al soluției. Diferența ∆T
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu natura substanței dizolvate, ci numai cu natura solventului. Aceste legi ale ebulioscopiei și crioscopiei sunt valabile numai pentru soluții diluate de neelectroliți. Ele nu sunt valabile pentru soluții de acizi, baze sau săruri, adică soluții de electroliți. Presiunea de vapori, ebulioscopia și crioscopia sunt mărimi ce variază în funcție de numărul de particule, adică sunt mărimi coligative. Exemplu: Lichidele antigel sunt soluții apoase care fierb la o temperatură mai mare de 100oC și se solidifică la o temperatură mai scăzută de 0oC
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este transportat cu ajutorul electronilor, iar în soluțiile de electroliți, cu ajutorul ionilor. Definiție. Se numesc proprietăți coligative acele proprietăți ale soluțiilor care variază proporțional cu concentrația lor, deci cu numărul de particule dintr-un volum dat de solvent. Exemple: presiunea de vapori, crioscopia, ebulioscopia, presiunea osmotică. 5.1.1. Factorul de corecție van’t Hoff S-a constatat ca soluțiile de electroliți (acizi, baze, săruri) au presiuni osmotice mai mari decât cele calculate după legea lui van’t Hoff, π = R·T
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
µg de aur din 1000 litri (1 m3) apă de mare. 85 Mihail Tvet (1872 1919) Între metodele moderne de analiză instrumentală, o pondere deosebit de mare ca aplicabilitate și eficiență o dețin procedeele cromatografice, în special cele în fază de vapori și de lichide la presiune înaltă. Cromatografia reunește o serie de metode de analiză bazate pe separarea componentelor unei probe prin migrarea lor diferențiată între două faze, dintre care una este staționară iar cealaltă mobilă. Componenții amestecului antrenați de faza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichide se efectuează cu ajutorul microseringilor. Deoarece proba lichidă va trebui vaporizată înainte de intrarea în coloană, este necesară prezența unui compartiment intermediar, numit cameră de vaporizare, încălzit separat față de restul coloanei, în care proba este injectată și adusă în stare de vapori înainte de a fi preluată de gazul purtător. Injectarea probei se face cu o seringă Hamilton, în cantitate bine determinată, variind între 1 și 10 µl, rar 50 µl (când componentele de analizat sunt în cantități foarte mici în probă). Probele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
granulometrice, de atmosfera camerei de developare, de poziția plăcii (verticală sau înclinată) și de solvent. 97 7.3.2. Aparatură Există mai multe tipuri de aparate pentru cromatografia plană. Eluarea componenților se realizează în spații închise cu atmosferă saturată în vaporii fazei mobile. În funcție de aparatura folosită, se disting: cromatografia plană descendentă: 1 - cameră cromatografică; 2 - rezervor fază mobilă; 3 - hârtie cromatografică sau strat subțire. cromatografie plană ascendentă; 1 - cameră cromatografică închisă; 2 - suportul hârtiei sau plăcii, fixat în capac; 3 - hârtie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
În interiorul unei faze, moleculele sunt înconjurate de un mediu izotrop, identic; suprafața de separare este însă întotdeauna anizotropă în direcție perpendiculară pe ea, indiferent de natura fazelor care o determină. Fie AB suprafața de despărțire dintre un lichid (1) și vaporii săi saturați, fază notată cu (2) (fig. 1.1.). Moleculele situate în interiorul lichidului suportă din partea moleculelor înconjurătoare atracții dirijate simetric după toate direcțiile, a căror rezultantă este nulă. În schimb, moleculele situate pe suprafața AB vor fi atrase numai lateral
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din lichid. Ea poate fi exprimată prin ecuația lui van der Waals: (p + pi) (V - b) = R·T unde pi = a/V2 = constant, V = volumul molar (pentru gaze), b = covolumul sau volumul inaccesibil agitației termice. Fig. 1.1. Sistem lichid vapori 106 Existența unei rezultante a forțelor intermoleculare orientată spre interiorul lichidului implică faptul că moleculele superficiale sunt atrase spre interior. Fiecare suprafață de separație prezintă astfel o energie liberă egală cu lucrul forțelor ce solicită moleculele - în mod spontan - de la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solidului este liofilă. Dacă în schimb, forțele de coeziune sunt mai mari decât cele de adeziune, suprafața este liofobă. 107 Exemplul 1: se așează o picătură de lichid pe o suprafață liofilă. Există trei faze în contact: (1) - lichidul, (2) - vaporii saturați ai lichidului și (3) - solidul (fig. 1.2.). Suprafața exterioară a picăturii formează cu solidul unghiul φ, denumit unghi de racord, măsurat în faza lichidă. Deoarece există trei faze în contact, suprafețele lor de separare se caracterizează prin trei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fig. 1.2.). Suprafața exterioară a picăturii formează cu solidul unghiul φ, denumit unghi de racord, măsurat în faza lichidă. Deoarece există trei faze în contact, suprafețele lor de separare se caracterizează prin trei valori ale tensiunilor superficiale: σ12 - lichid - vapori; σ32 solid - vapori; σ31 - solid - lichid. Aceste forțe sunt tangente la suprafețele de separare respective și orientate în sensul micșorării suprafețelor date. Echilibrul celor trei forțe este dat de relația: σ12·cos φ + σ31 = σ32 sau cos φ = (σ32 σ31
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Suprafața exterioară a picăturii formează cu solidul unghiul φ, denumit unghi de racord, măsurat în faza lichidă. Deoarece există trei faze în contact, suprafețele lor de separare se caracterizează prin trei valori ale tensiunilor superficiale: σ12 - lichid - vapori; σ32 solid - vapori; σ31 - solid - lichid. Aceste forțe sunt tangente la suprafețele de separare respective și orientate în sensul micșorării suprafețelor date. Echilibrul celor trei forțe este dat de relația: σ12·cos φ + σ31 = σ32 sau cos φ = (σ32 σ31)/ σ12 Ecuația este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sunt străbătuți de un număr enorm de capilare (pori) ale căror diametre variază în limite foarte largi; unele sunt vizibile cu ochiul liber, în timp ce altele se pot apropia de dimensiunile moleculare. De aceea este normal să admitem că în prezența vaporilor unor substanțe, în porii adsorbantului se poate produce fenomenul de condensare capilară. În realitate, acest fenomen intervine alături de cel de adsorbție. Când adsorbantul este pus în contact cu un gaz, la presiuni de echilibru coborâte, pe suprafața capilarelor se formează
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
condensare. Reprezentând grafic coeficientul de adsorbție Γ în funcție de presiunea de echilibru p se obține o curbă care prezintă pe porțiunea inițială mersul izotermei de adsorbție, iar la presiuni ridicate, curba prezintă o ascensiune care se accentuează până în apropierea valorii presiunii vaporilor saturați, p0 (fig. 1.4.). În acest domeniu se produce condensarea capilară. Acest fenomen explică creșterea rapidă a cantității de vapori ce umplu porii adsorbantului. La presiuni relativ mici se vor umple capilarele înguste, iar pe măsură ce presiunea are valori mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mersul izotermei de adsorbție, iar la presiuni ridicate, curba prezintă o ascensiune care se accentuează până în apropierea valorii presiunii vaporilor saturați, p0 (fig. 1.4.). În acest domeniu se produce condensarea capilară. Acest fenomen explică creșterea rapidă a cantității de vapori ce umplu porii adsorbantului. La presiuni relativ mici se vor umple capilarele înguste, iar pe măsură ce presiunea are valori mai mari, porii mai largi. AB - izotermă de adsorbție; BC - curbă condensare capilară Acest tip de izotermă permite studiul structurii poroase a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din particule ale rețelelor cristaline, locurile preferate ale adsorbției fiind fețele, muchiile și colțurile cristalelor. Adsorbția gazelor mai depinde și de modul cum este efectuată. Există adsorbție simplă, care are loc la introducerea unui adsorbant în atmosfera gazului sau a vaporilor respectivi, numită și adsorbție statică. Adsorbția gazelor se mai poate efectua și antrenând gazul sau vaporii printr-o coloană de adsorbant, acest tip numindu-se adsorbție dinamică. Acest procedeu depinde de condițiile de antrenare ale gazului Fig. 1.6. Diagramă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
gazelor mai depinde și de modul cum este efectuată. Există adsorbție simplă, care are loc la introducerea unui adsorbant în atmosfera gazului sau a vaporilor respectivi, numită și adsorbție statică. Adsorbția gazelor se mai poate efectua și antrenând gazul sau vaporii printr-o coloană de adsorbant, acest tip numindu-se adsorbție dinamică. Acest procedeu depinde de condițiile de antrenare ale gazului Fig. 1.6. Diagramă tensiune superficială concentrație & + 2 & + 2 62 . 114 precum și de caracteristicile coloanei de adsorbant: lungime, secțiune, granulozitate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichid, miscibil în orice proporție cu primul, dar care nu dizolvă substanța solidă. Astfel se prepară din soluțiile alcoolice de colofoniu, mastic, acid palmitic sau ceară, hidrosolurile corespunzătoare. Un procedeu diferit presupune ca faza dispersă să existe sub formă de vapori ce se condensează în contact cu mediul de dispersie aflat la temperaturi coborâte. Astfel se pot condensa la suprafața apei sau a unor lichide organice vapori metalici de aur, platină, cupru, proveniți de la un arc voltaic așezat deasupra lichidului. Soluțiile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
hidrosolurile corespunzătoare. Un procedeu diferit presupune ca faza dispersă să existe sub formă de vapori ce se condensează în contact cu mediul de dispersie aflat la temperaturi coborâte. Astfel se pot condensa la suprafața apei sau a unor lichide organice vapori metalici de aur, platină, cupru, proveniți de la un arc voltaic așezat deasupra lichidului. Soluțiile coloidale de sulf, seleniu sau telur se obțin la trecerea vaporilor elementelor respective prin apă rece. 2.2.2. Formarea solilor prin dispersie Prin fragmentarea unei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]