3,102 matches
-
să se onoreze angajamentele financiare scadente. 17. Informațiile despre performanță unei instituții, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potențiale ale resurselor economice pe care instituția le va putea controla în viitor. În acest sens informațiile despre variabilitatea performanțelor sunt importante. Informațiile despre performanțe sunt utile pentru anticiparea capacității instituției de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile și pentru formularea raționamentelor despre eficientă cu care instituția poate utiliza noi resurse. 18. Informațiile privind
REGLEMENTĂRI CONTABILE*) din 17 decembrie 2002 armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147866_a_149195]
-
să se onoreze angajamentele financiare scadente. 17. Informațiile despre performanță unei instituții, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potențiale ale resurselor economice pe care instituția le va putea controla în viitor. În acest sens informațiile despre variabilitatea performanțelor sunt importante. Informațiile despre performanțe sunt utile pentru anticiparea capacității instituției de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile și pentru formularea raționamentelor despre eficientă cu care instituția poate utiliza noi resurse. 18. Informațiile privind
REGLEMENTĂRI CONTABILE*) din 10 decembrie 2002 armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147868_a_149197]
-
schimbările ce apar în procesul generator de deșeuri (în special modificările de materii prime și materiale care intră în proces). ... 1.9.1.2. Caracterizarea generală cuprinde pe langă datele de bază: a) domeniul de variație a compoziției deșeului; ... b) variabilitatea domeniului de valori în care se încadrează anumiți indicatori ce pot caracteriza deșeul; ... c) comportarea la levigare, determinată prin teste de levigare rapide și/sau teste de percolare, daca este necesar; ... d) indicatorii specifici necesar a fi testați în mod
ORDIN nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţionala de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146144_a_147473]
-
bază: a) informații referitoare la scopul evaluării, prin intermediul cărora se stabilește dacă prezintă interes întregul flux de deșeuri sau numai anumite subcategorii componente; în acest ultim caz trebuie specificat cum anume sunt identificate și caracterizate părțile componente care interesează; ... b) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează datele referitoare la compoziția întregului flux de deșeuri, respectiv a subcategoriilor; ... c) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează caracteristicile deșeului; ... d) comportarea la levigare pentru anumite categorii clar definite
ORDIN nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţionala de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146144_a_147473]
-
subcategorii componente; în acest ultim caz trebuie specificat cum anume sunt identificate și caracterizate părțile componente care interesează; ... b) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează datele referitoare la compoziția întregului flux de deșeuri, respectiv a subcategoriilor; ... c) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează caracteristicile deșeului; ... d) comportarea la levigare pentru anumite categorii clar definite, componente ale fluxului de deșeuri - se determina prin teste de levigare discontinua și/sau teste de percolare, în cazul în care
ORDIN nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţionala de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146144_a_147473]
-
schimbările ce apar în procesul generator de deșeuri (în special modificările de materii prime și materiale care intră în proces). ... 1.9.1.2. Caracterizarea generală cuprinde pe langă datele de bază: a) domeniul de variație a compoziției deșeului; ... b) variabilitatea domeniului de valori în care se încadrează anumiți indicatori ce pot caracteriza deșeul; ... c) comportarea la levigare, determinată prin teste de levigare rapide și/sau teste de percolare, daca este necesar; ... d) indicatorii specifici necesar a fi testați în mod
PROCEDURI PRELIMINARE din 30 septembrie 2002 pentru acceptarea deşeurilor la depozitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146145_a_147474]
-
bază: a) informații referitoare la scopul evaluării, prin intermediul cărora se stabilește dacă prezintă interes întregul flux de deșeuri sau numai anumite subcategorii componente; în acest ultim caz trebuie specificat cum anume sunt identificate și caracterizate părțile componente care interesează; ... b) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează datele referitoare la compoziția întregului flux de deșeuri, respectiv a subcategoriilor; ... c) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează caracteristicile deșeului; ... d) comportarea la levigare pentru anumite categorii clar definite
PROCEDURI PRELIMINARE din 30 septembrie 2002 pentru acceptarea deşeurilor la depozitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146145_a_147474]
-
subcategorii componente; în acest ultim caz trebuie specificat cum anume sunt identificate și caracterizate părțile componente care interesează; ... b) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează datele referitoare la compoziția întregului flux de deșeuri, respectiv a subcategoriilor; ... c) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează caracteristicile deșeului; ... d) comportarea la levigare pentru anumite categorii clar definite, componente ale fluxului de deșeuri - se determina prin teste de levigare discontinua și/sau teste de percolare, în cazul în care
PROCEDURI PRELIMINARE din 30 septembrie 2002 pentru acceptarea deşeurilor la depozitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146145_a_147474]
-
ecosistemelor naturale și amenajate, asupra funcționării sistemelor socioeconomice sau asupra sănătății și bunăstării omului; 2. schimbări climatice: schimbări de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activități omenești care alterează compoziția atmosferei la nivel global și care se adaugă variabilității naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile; 3. sistem climatic: un ansamblu care înglobează atmosferă, hidrosfera, biosferă și geosfera, precum și interacțiunile lor; 4. emisii: eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră sau de precursori ai unor
LEGE Nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110043_a_111372]
-
strategiile și mijloacele de atenuare. 1.7. Studiul complex al regimului secetelor din România în vederea evaluării tendințelor de aridizare și deșertificare. 1.8. Cercetări și tehnologii pentru valorificarea eficientă a resurselor de apă din rețelele hidrologice și hidrogeologice în condițiile variabilității climatice. 1.9. Cercetări privind Mediul Marin și Delta Dunării. 1.10. Cercetări privind refacerea și extinderea vegetației forestiere în corelație cu sistemul ecologic. 1.11. Cercetări și studii privind alunecările de teren cu sistematizarea cauzelor și soluțiilor de remediere
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
excelent); la noi în țară s-a introdus acest sistem de apreciere la clasele din învățământul primar (I-IV). Idealul obiectivității evaluării este afectat de anumite circumstanțe care pot induce variații semnificative, relevate fie la același evaluator în momente diferite (variabilitate intra individuală), fie la examinatori diferiți (variabilitate interindividuală). Cei ce realizează evaluarea în virtutea unor judecăți anticipative, nu mai observă eventualele carențe ale elevilor buni, după cum nu sunt dispuși să constate unele progrese ale elevilor slabi. Mijloace audio-vizuale utilizate în educația
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
introdus acest sistem de apreciere la clasele din învățământul primar (I-IV). Idealul obiectivității evaluării este afectat de anumite circumstanțe care pot induce variații semnificative, relevate fie la același evaluator în momente diferite (variabilitate intra individuală), fie la examinatori diferiți (variabilitate interindividuală). Cei ce realizează evaluarea în virtutea unor judecăți anticipative, nu mai observă eventualele carențe ale elevilor buni, după cum nu sunt dispuși să constate unele progrese ale elevilor slabi. Mijloace audio-vizuale utilizate în educația fizică După cum este cunoscut, procesul de învățământ
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
vinde vacanța, ospătarul care servește, recepționerul hotelului sunt toți parte integrantă a produsului vândut. Procesul folosit pentru producerea serviciului devine de importanță majoră pentru satisfacerea consumatorului, după cum pregătirea personalului devine un aspect foarte important pentru succesul marketingului în această zonă. • variabilitatea. Fiecare interacțiune în pregătirea unui serviciu poate produce efecte diferite. Controlul variabilității este dependent de selecția, pregătirea și motivația echipei implicate în pregătirea unui serviciu. Standardizarea și mentenanța calității serviciului sunt preocupări majore. Deși fiecare efort poate fi făcut pentru
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
produsului vândut. Procesul folosit pentru producerea serviciului devine de importanță majoră pentru satisfacerea consumatorului, după cum pregătirea personalului devine un aspect foarte important pentru succesul marketingului în această zonă. • variabilitatea. Fiecare interacțiune în pregătirea unui serviciu poate produce efecte diferite. Controlul variabilității este dependent de selecția, pregătirea și motivația echipei implicate în pregătirea unui serviciu. Standardizarea și mentenanța calității serviciului sunt preocupări majore. Deși fiecare efort poate fi făcut pentru standardizarea serviciului, experiența consumatorului poate fi diferită, de fiecare dată. De exemplu
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
fi declanșată sau aprofundată și de condițiile mediului social nefavorabil. De aici grija pentru amenajarea unor măsuri cheie de profilaxie și psihoterapie la elevii puberi logonevrotici, căci pe fondul particularităților de vârstă, la aceștia apar trăsături specifice, de o largă variabilitate, în funcție de condițiile de educație și instrucție, adecvate sau neadecvate gradului de învederare a defectului său de vorbire. Logonevroticii sunt stăpâniți de ideea că nu și vor putea alege întotdeauna drumul dorit în viață, aspirațiile realizându-le prin raportarea la o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
oraș imposibil.” CLASE MORFOLOGICE DE SUBSTANTIVETC "CLASE MORFOLOGICE DE SUBSTANTIVE" Organizarea inventarului de substantive în clase morfologice se întemeiază pe trei factori: • structura planului expresiei fonetic-lexicale a substantivelor; • sensul lexico-gramatical de gradul II, din structura planului semantic al constantei substantivelor; • variabilitatea structurii morfematice a substantivelor în funcție de categoriile gramaticale specifice: determinare, număr, caz. Prin structura lor fonetic-lexicală, substantivele se grupează în patru clase: a. - simple; substantive primare constituite dintr-un singur termen, cu un singur morfem-rădăcină; reprezintă majoritatea substantivelor: alean, dor, înțelepciune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivul este determinat de adjective pronominale: acestei studente, oricărei studente etc., determinarea se realizează prin intermediul adjectivului pronominal: această studentă = studenta din vecinătatea locutorului. Determinarea minimă se exprimă prin articolul nehotărât, morfem liber, totdeauna proclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz; variabilitatea după genul substantivului caracterizează numai singularul: Singular Masculin + Neutru Feminin N.Ac. - un student, popor o studentă G.D. - unui student, popor unei studente Plural N.Ac. - niște studenți, popoare niște studente G.D. - unor studenți, popoare unor studente Determinarea maximă (definită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
103) Morfemul al marchează numai sensul de ‘genitiv’, când substantivul regent este lipsit de articolul definit sau este determinat prin articol nedefinit: „Acest/un prieten al colegului meu a plecat la Roma.” Articolul definit -l, -a, exprimă opoziția cazuală, prin variabilitatea sa, în flexiunea substantivelor proprii: N.Ac.: Oltul, Dunărea G.D.: Oltului, Dunării Morfem, în general conjunct, enclitic, articolul definit este morfem liber proclitic la genitiv-dativul substantivelor masculine (ori feminine neologice) antroponomastice: G.D.: lui Andrei, lui Gabi etc. În limbajul popular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominală. Prin aceasta, se fixează caracterul adjectival al termenilor cu dublă actualizare: substantiv sau adjectiv: Un bătrân înțelept vs Un bătrân foarte înțelept bătrân - substantiv înțelept - adjectiv Un bătrân înțelept vs Un foarte bătrân înțelept bătrân - adjectiv înțelept - substantiv Prin variabilitatea structurii sale morfematice în funcție de gen, număr și caz, adjectivul se distinge de adverb, cu care are în comun categoria intensității, dar și de substantiv, datorită specificului acestei variabilități. La substantiv, genul este o trăsătură semantică stabilă, o constantă a planului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bătrân înțelept vs Un foarte bătrân înțelept bătrân - adjectiv înțelept - substantiv Prin variabilitatea structurii sale morfematice în funcție de gen, număr și caz, adjectivul se distinge de adverb, cu care are în comun categoria intensității, dar și de substantiv, datorită specificului acestei variabilități. La substantiv, genul este o trăsătură semantică stabilă, o constantă a planului semantic complex al unităților lexicale, chiar dacă intervine o anumită specializare la nivelul variabilei; dezinența de singular -ă e caracteristică, în general, unor substantive feminine, iar dezinențele -Ø sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rece, insensibil), de geniu (genial), om cu scaun la cap (rațional), om din topor, dintr-o bucată, (somn) geamăn cu moartea (somn foarte adânc), fără pereche etc. Clase flexionare de adjectivetc "Clase flexionare de adjective" Din punctul de vedere al variabilității structurii morfematice în funcție de principiul acordului cu substantivul (pronumele) cu care intră în relații sintactice de dependență sau de interdependență, adjectivele se înscriu în diferite clase flexionare. Gramatica tradițională distinge două mari clase: a. adjective invariabile; adjective care păstrează aceeași structură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asemenea, așa, atare, atroce, coșcogeamite, cumsecade, bej, crem, grena, maro, roz, vernil, tenace, perspicace, rapace etc. b. adjective variabile; adjective care își modifică structura morfematică în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relații sintactice. Din perspectiva variabilității structurii lor morfematice în funcție de genul substantivului (pronumelui), adjectivele variabile au fost grupate în două subclase: b.1. adjective cu două terminații; adjective variabile, la singular, în funcție de genul substantivului: alb/albă, frumos/frumoasă, inteligent/inteligentă, mic/mică, solid/solidă etc. b
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
N.Ac., feminin, singular: albă, bună, frumoasă, grea, neagră tema 4: G.D., feminin, singular, N.Ac. G.D., feminin, plural: albe, bune, frumoase, grele, negre (unei, niște, unor) case albe, frumoase Acest tip de flexiune se caracterizează prin gradul maxim de variabilitate și cuprinde majoritatea adjectivelor românești. Adjectivele prezintă la singular, masculin dezinențele -Ø (alb) și -u vocalic (negru) sau semivocalic (greu). Observații: Face excepție de la această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care prezintă o omonimie accidentală - masculin singular - feminin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
definitorie rămâne natura de reprezentant a pronumelui; pronumele este reprezentantul numelui în enunț, (a) ca unică expresie lingvistică a unei realități extralingvistice sau (b) ca substitut. Din statutul pronumelui de reprezentant al numelui rezultă o a doua trăsătură semantică definitorie: variabilitatea sensului concret în funcție de situația de comunicare, de factori sau coordonate ale enunțării sau de componente ale enunțului. Astfel, prin schimbarea poziției în desfășurarea dialogului, pronumele eu și tu, în același poem Luceafărul, intră în alte raporturi semantice; eu (mi) stă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelui și este impus de specificitatea lui sub aspect semantic: a. câmpul deictic cuprinde un număr determinat și foarte redus de componenți (locutor, interlocutor, obiectul comunicării); b. gradul de abstractizare a sferei semantice a termenilor pronominali este maxim, dată fiind variabilitatea infinită a raportului semantic cu o referință „lexicală” mereu variabilă, dar cu o „referință deictică” în permanență aceeași. 2. Pronumele este o clasă de termeni variabili în funcție de anumite categorii gramaticale; prin aceasta, se deosebește de adverb (de unele categorii de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]