9,893 matches
-
de soare. Este locul unde ne-am crescut copiii Și anii ni se adună-n buchete, Unde dorim să ne creștem nepoții Cu dragoste, în liniște fără regrete. Acasă este acolo unde ne-am născut, Unde ne sunt rădăcinile și vatra, Unde ne-am clădit vise, am renăscut Locul unde ne este dor de mama și tata. Valentina Geambașu 24.01.2016, Foto internet Referință Bibliografică: ACASĂ... / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016
ACASĂ... de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382931_a_384260]
-
și o lumină Mă va topi adînc, în sinea mea. Pe biciclete îngerii coboară Către o stea albastră, de pămînt, Să ne rugăm copacii să nu-i doară, Și să se interneze în cuvînt... Destin mizer, necroză sufletească - La cîte-o vatră-am fost lăsați ciudat, Și-am decăzut în legea omenească A celor ce odihnei s-au predat. Te-aș mai iubi cu patimă și sînge, Te-aș mai împerechea c-un adjectiv, Tu, umbra mea care în timp se frînge
SCRISOARE PE O FRUNZǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383051_a_384380]
-
scuipă și zimbrii la pauză cîte-un sîmbure de vișină trasă în ciocolată, dar nimic din ce-a mai rămas bun în voi nu va înflori pe mormîntul făgăduinței. Și poate vom striga cu toții: “Iată, fluturi în cîrje se întorc la vetrele lor! E timpul să-ntindem hora, să dăm din mînă în mînă ligheanul cu ciorbă de pește!” Mai cinstiți sînt greierii fostului stadion comunal, ei măcar își fac datoria cînd dă să plouă pe întrerupătoarele memoriei colective, cînd se urcă
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
Acasa > Poezie > Amprente > KOGAIONUL Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ziua Bucegilor KOGAIONUL de Dorel Dănoiu Stând de strajă-n vatra sacră pari venit din lumi cu stele, mărturie pusă-n piatră și stăpân peste tunele Vii de dincolo de vreme, stâlp al cerului-se pare- parcă aștepți ca să te cheme iar Zamolxis . Taina-i mare! Călători prin nori să vină rugăciuni
KOGAIONUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383093_a_384422]
-
am ințeles eroii. Ei au scris cu viața carte, Slovă fulgerată-n sânge, Ei au ridicat din moarte Dorul nostru de-a învinge. Pierea cântecul pe buze, Munții se-ntorceau în piatră, Ei sub focuri de obuze Apărau o veche vatră. Ei vegheară la hotară Și de nunți n-avură timp, Dar au vrut s-avem o țară Sub al primăverii nimb. Nu la marginea poveștii, Ci în fierberi de istorii Și-n talazuri cu primejdii S-au cuprins adânc de
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
sunt ca din tare stâncă Românii orișiunde cresc. E vița noastră făurită De doi bărbați cu brațe tari Și cu voința oțelită, Cu minți deștepte, inimi mari. Și unu-i Decebal cel harnic, Iar celălalt Traian cel drept, Ei pentru vatra lor, amarnic Au dat cu-atâția dușmani piept. Și din așa părinți de samă În veci s-or naște luptători Ce pentru patria lor mamă Vor sta ca vrednici următori. Au fost eroi și-or să mai fie, Ce-or
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
15 august 1947 în comuna Călinești-Oaș, satul Coca, județul Satu Mare. A debutat cu poezie în revista „Familia”, 1974, după care a publicat în „Tribuna”, „Flacăra”, „Orizont”, „Albina”, „Argeș”, „Pleiade”, „Poesis”, ”Caligraf”, „Citadela” „Nord Literar” „Reflex”, „Cetatea Culturală”, „Pro Saeculum”, „Acolada”, „Vatra veche”, „Destine Literare” (Canada), „Sămănătorul”, în alte publicații literare și de cultură, în presa locală („Cronica sătmăreană”), precum în diverse culegeri de literatură. Cronici literare despre cărți de poezie și proză a scris și publicat în „Citadela”, „Reflex”, „Cetatea culturala
Contact Us [Corola-blog/BlogPost/92316_a_93608]
-
limbile focului care se jucau ca Ielele în noaptea de Sânziene, gândul s-a dus cu ani în urmă. Venise dimineața de la un bal, prevăzătoare mamă-sa făcuse focul, s-a așezat pe scăunel la gura sobei cu picioarele pe vatră, simțea cum îl înmoaie căldura, avea vreo 23 de ani, era în anul doi la facultate la seral. Ion al Chirei, tatăl vitreg, l-a simțit și din căldura așternutului i-a zis: -Mihai, se vede că ai început să
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
la faptul că a intrat de la vârsta de 19 ani ca frate în Mănăstirea Sihăstria - Neamț, unde în anul 1953 a fost hirotonit diacon, urmând a fi între anii 1949 - 1971 casier, contabil și secretar, precum și ghid la această strălucită „vatră de sihăstrie românească”; apoi între anii 1971 - 1990 a fost casier, contabil și ghid la vestita lavră nemțeană a Bistriței; în anul 1979 va fi hirotonit ieromonah; în anul 1987 este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992
In Memoriam: Preacuviosul Părinte Arhim. Ioanichie Bălan [Corola-blog/BlogPost/92387_a_93679]
-
este cooptat în colectivul profesorilor asociați care elaborau manualul școlar „Carte românească de citire”, anul 1893, în care îi apare primul volum de versuri „Balade și idile”. În anul 1894, în colaborare cu I. L. Caragiale și Ioan Slavici, editează revista „Vatra”, în care Coșbuc publică poeziile „Noi vrem pământ”, „Mama”, „Lupta vieții”, „In opressores”, „Pașa Hassan”, „Doina”, „Sub patrafir”. Colaborează la „Lumea ilustrată”, revistă în care publică „Vestitorii primăverii”, „Fatma”, „Noapte de vară”, „Vântul”, „Rugămintea din urmă”, „La părău”, iar în
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
comedia „Formeno”, de Terentiu (în „Familia”), „Antologia sanscrită” (la Craiova), cu fragmente din Rig-Veda, Mahabharata, Ramayana, Sacontala lui Calidasa (la București). Pentru traducerea „Eneidei”, la propunerea lui Hașdeu, George Coșbuc primește premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei, în 1897. După dispariția revistei „Vatra”, la 1 iunie 1897, Coșbuc preia conducerea revistei „Foaia interesantă”, începând și îndelungata activitate la revista „Albina”, inițiată de Spiru Haret. Îi ies de sub tipar volumul al doilea din „Balade și idile”, ediția a doua din „Fire de tort”, publică
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Citadela, Graiul Maramureșului, Literatura și Arta, Hyperion, Meridianul Românesc, New York Magazin, Romanian Journal, Origini, Salonul Literar, Luminatorul, Credința, Lumea Românească, Oglindă Literară, Adevărul Literar (Vaslui), Opinia Națională, Bucureștiul literar și artistic, Noua Provincia Corvina, Vox Libri, Jurnalul de Sud, Banatul, Vatra Veche, Acolada, ș.a. Producția editorială teologica și culturală reflectată în paginile revistei Lumină Lină nu este ruptă de aceea care se desfășoară în România. Dimpotrivă putem afirmă că revista noastră este direct implicată în orizontul cultural româno-american, iar mișcarea teologica
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
ar bate un copil în văzul lumii, iar mama lui stă pe margine și se uită fără a interveni în vreun fel“. Românii din Timoc și-au păstrat credința și obiceiurile strămoșești Cei mai mulți au rămas loiali unei vieți duse în vatra satului, în armonie cu pământul și animalele care le oferă în cele mai multe cazuri traiul de zi cu zi. Există însă și fii ai acestei comunități care, pentru a oferi copiilor un trai mai bun, muncesc fie în orașe, fie chiar
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
al câmpiei Dunării, pe care nu ostenește să le cutreiere și să le redescopere necontenit în imagini menite să ne urmărească și să ne învinovățească pe bună dreptate, pentru cât rămânem, mulți dintre noi, atât de străini obârșiei noastre, de vatra credinței și a identității naționale, Mihai Vișoiu are darul de a face pagina de ziar în care apare numele său, nu o dată incendiară” - este aprecierea făcută de Dinu Săraru. „Fratele” întru metafore al lui nea Mișu, și maestrul tuturor, Fănuș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
de acolo, de unde un consătean, Gheorghe Zaiț, i-a luat cu căruța. La Tereblecea îi aștepta o altă nevoie - casa le era ocupată de niște oameni evacuați din Pătrăuți, care au eliberat-o tocmai peste un an. Văzându-se la vatră, mama Ecaterina a mulțumit Tatălui Ceresc pentru puterea dăruită în momentele cele mai grele. Putem pe bună dreptate afirma că această femeie a fost o mamă-martiră, întotdeauna gata să se sacrifice pentru viața ființelor aduse pe lume. E oribil că
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
mai bogați din sat aveau bani și își „cumpărau” libertatea, iar în locul lor erau deportați cei sărmani și nevinovați, astfel a fost ridicată o femeie cu 4 copii mici și dusă în Tiumeni, de unde nu s-au mai întors la vatra strămoșească. Îmi amintesc că era înainte de război și tata a cumpărat o cute de la dugheana lui Iacob al Bahanei, pe care i-a promis-o preotului și mi-a dat-o s-o duc acestuia. Eu, alergând, am căzut jos
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
Lacrimi cu găleata. Am rămas și eu plângând Am plecat de-o parte Mă-ntâlneam cu tata-n gând Venind de departe. Mai apoi în sat la noi S-o aflat că tata O căzut cu alți eroi Apărându-și vatra. Și de atunci la monument Când se face apelu- Pentru tata strig:„Prezent!” Și sărut drapelul! Întreaga asistență emoționată fiind- intonează împreună cu solista Ana Hosu un cântec patriotic: „A sosit ziua dreptății/ Ziua sfântă a libertății/ Tot românul veselește/ România
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
Acest volum, prima enciclopedie ilustrată despre formarea și evoluția vieții pe teritoriul României de azi, este publicat la Editura Kreativ Pro de Legendele Dacilor si Asociația Vatra Daciei, sub egida CNR UNESCO. Pentru cei care nu ajung la Muzeul Municipiului București, volumul Dacia Preistorică Ilustrată se poate comanda online: http://daco-romania.ro/carte-0002 „Dacia Preistorică Ilustrată” de Mihai Ionuț Grăjdeanu, este o carte pentru copii, legende și
DACIA PREISTORICĂ ILUSTRATĂ la standul Muzeului Municipiului București – Palatul Suțu [Corola-blog/BlogPost/92981_a_94273]
-
literatura popoarelor balcanice. Acestora li se adaugă numeroasele articole etnografice, apărute în publicațiile de specialitate - ,,Revista de Etnografie și Folclor”, ,,Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, ,,Anuar de Lingvistică și Istorie Literară”, ,,Limba română”, ,,Cahiers Roumains d’Etudes Littéraires”, ,,Steaua”, ,,Tribuna”, ,,Vatra” și multe altele. O operă cât o viață de om (peste 270 de titluri), care va înfrunta timpul și pe care acum, ,,la aniversara”, se cuvine s-o privim și s-o apreciem la adevărata ei valoare. Plecat de ceva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
Cu aceeași ritmicitate fermă, din respect pentru cititorii săi,Vatra veche a apărut la început de noiembrie cu numarul 11. Un sumar bogat, divers, cu poezie, proza, critică literară, eseu, jurnal de călătorie. Numărul se deschide cu poeme inedite de Nichita Stănescu și cu un comentariu al lui Nicolae Băciuț
Revista revistelor VATRA VECHE 11/2014 [Corola-blog/BlogPost/93097_a_94389]
-
Constantin Stancu, despre Ion Scorobete, de Ioan Vasiu, despre Constantin Bihara, de Constantin Mânuța, despre Geo Galetaru, de Ionuț Caragea, despre Veronica Știr, de Menuț Maximinian, despre Lucia Bibart, de Mircea M. Pop. Rubricile consacrate: Colțul negativist, de Darie Ducan, Vatra veche dialog cu Dim. Păcurariu, de Marin Iancu, cu Marcel Spinei și Cristina Mihai de Ben Todică, Eseu. Poezia și politică, de George Popa, Despre omul etern (Amélie Nothomb), de Cristina Bîndiu, Bibliotecă Babel. Mazisi Kunene, traducere de George Anca
Revista revistelor VATRA VECHE 11/2014 [Corola-blog/BlogPost/93097_a_94389]
-
Spinei și Cristina Mihai de Ben Todică, Eseu. Poezia și politică, de George Popa, Despre omul etern (Amélie Nothomb), de Cristina Bîndiu, Bibliotecă Babel. Mazisi Kunene, traducere de George Anca, Mauricio Vallejo Márquez, în românește de Elisabeta Boțan. Picături de „Vatra veche” în Manualul omului. Plecând spre a veni, de Traian Dinorel Stănciulescu. Despre „Oameni pe care i-am cunoscut: Grigore Constantinescu”, scrie Veronica Pavel Lerner. La Documentele continuității. Convorbiri duhovnicești cu Î.P.S. Ioan Selejan, de Luminița Cornea, Mărturisirea păcatelor
Revista revistelor VATRA VECHE 11/2014 [Corola-blog/BlogPost/93097_a_94389]
-
Veronica Pavel Lerner. La Documentele continuității. Convorbiri duhovnicești cu Î.P.S. Ioan Selejan, de Luminița Cornea, Mărturisirea păcatelor, un pas spre mântuire, de Gheorghe Nicolae Șincan, Între mântuirea prin credință și mântuirea prin creație (Cornel Galben), de Rodica Lăzărescu. Anchetă “Vatra veche” prezintă Casă Memoriala “Anton Pann”, din Râmnicu Vâlcea, de Luminița Cornea. Alte articole: Dăruind vei dobândi (Legendina di Paolo), de Nicolae Băciuț, Inscripții mureșene. Cărturarul Aurel Filimon, de Nicolae Scurtu, Învelitoarea de în, de Dumitrru Velea, Miscell@nea. Experiență
Revista revistelor VATRA VECHE 11/2014 [Corola-blog/BlogPost/93097_a_94389]
-
scrupule face mereu victime, iar drama națională de la „Colectiv”, din București, a marcat-o profund și pe Angela Pistol. Iată ce scrie ieșeanca Angela Pistol în poezia „Colectiv - 30 octombrie 2015″: „Mocnește durerea în noi Ca jarul ce arde în vatră S-au dus în pământ într-o clipă Și bucuria și viața de-odată. Ce negru e cerul acum, Parcă cerne pe noi supărare, Și viața frumoasă ce-a fost A rămas în întuneric cărare! Ce tristă e viața acum
Drumul vietii, carte a debut a iesencei Angela Pistol – octombrie 2016, Iasi, Romania [Corola-blog/BlogPost/93301_a_94593]
-
de acțiuni violente împotriva unor grupuri etnice de către autoritățile statale. - Stabilirea unei parale între epurarea etnică din Bosnia și situația maghiarimii din Transilvania; - în România are loc o restaurație a dictaturii comuniste; - renașterea în România a fascismului (sic!) prin organizația Vatra românească; - încercarea de acreditare publică a opiniei că în România există un „tradițional antisemitism românesc” și transmiterea (prin transfer emoțional) a tezei că „maghiarimea persecutată” din România s-ar afla în aceeași situație dramatică precum evreimea europeană între cele două
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 3 [Corola-blog/BlogPost/93281_a_94573]