KorAP: Find »[drukola/base=ventilator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...101 >

2,511 matches

Corola-website/Law/187120_a_188449

ÎI.2.E date de proiectare ÎI.2.6.9 Calculul consumului anual de energie pentru ventilare naturală și mecanică ● Valori de calcul pentru sistemele de distribuție a aerului din încăperi C(util)=0 pe perioada nefunctionarii sistemului de ventilare (ventilator oprit), respectiv C(util)=1 pe perioada de functionare; Epsilon(v) = 1 C(contr) = 1; C(șist) = 1.2; C(aer) = 1.8; Pentru ventilarea în regim liber și în regim de noapte nu se pot defini valori implicite, fiind

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
valori implicite, fiind necesară intervenția unui expert tehnic autorizat la instalația de ventilare, care să evalueze strategia de control a sistemului pe perioada de funcționare a acestuia. ● Valori implicite pentru sistemul de ventilare centralizat (centrală de ventilare CV) sau local (ventilator local, aeroterma etc..) - Pierderile de aer în canalele de transport ale aerului aflate în suprapresiune și CV Se propune neglijarea pierderilor de aer în centrală de ventilare dacă aceasta a fost testată conform normativului EN 1886 și a obținut clase

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
ventilare care pătrunde în clădiri, - calculul consumului de energie pentru vehicularea aerului și - calculul energiei pentru pretratarea aerului de ventilare/climatizare. ÎI.2.7.3. Conținut general În acest paragraf se dau metodele de calcul pentru: - necesarul de energie la ventilatoare și alte elemente auxiliare ale sistemului de ventilare; - energia necesară pentru dezghețul bateriilor de preîncălzire și preracire; Necesarul de energie pentru încălzirea aerului înfiltrat nu face obiectul prezentului paragraf. Aceste energii vor depinde de sistemul și de combustibil utilizat și

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
obiectul prezentului paragraf. Aceste energii vor depinde de sistemul și de combustibil utilizat și vor fi defalcate pe tipuri de procese termodinamice (încălzire, răcire sau ventilare). În unele cazuri este necesar de precizat ipotezele de calcul, de exemplu dacă un ventilator este utilizat în cadrul unor procese de încălzire, răcire sau ventilare simplă. ÎI.2.7.4 Metodă de calcul Pe baza debitelor de introducere considerate cunoscute, procedura de calcul: - temperaturile și umiditățile debitelor de aer ce sunt refulate în zonele încălzite

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
din conducta, nu există o modificare a parametrilor termodinamici ai aerului transportat de aceasta. Dacă însă se infiltrează aer în conducta, acesti parametri se modifică în funcție de parametrii aerului înfiltrat, care se amestecă cu cel transportat. ÎI.2.7.4.2 Ventilatoare Creșterea de temperatură a aerului la trecere prin ventilator, Delta Ț(vent) se calculează cu relația: F(vent) R(rc) Delta Ț(vent) = ────────────── (2.96) rhocq(v,vent) unde: Delta Ț(vent) - diferența de temperatură cu care se încălzește aerul

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
ai aerului transportat de aceasta. Dacă însă se infiltrează aer în conducta, acesti parametri se modifică în funcție de parametrii aerului înfiltrat, care se amestecă cu cel transportat. ÎI.2.7.4.2 Ventilatoare Creșterea de temperatură a aerului la trecere prin ventilator, Delta Ț(vent) se calculează cu relația: F(vent) R(rc) Delta Ț(vent) = ────────────── (2.96) rhocq(v,vent) unde: Delta Ț(vent) - diferența de temperatură cu care se încălzește aerul în ventilator, [°C], rho(aer) (kg/mc) - este densitatea

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
de temperatură a aerului la trecere prin ventilator, Delta Ț(vent) se calculează cu relația: F(vent) R(rc) Delta Ț(vent) = ────────────── (2.96) rhocq(v,vent) unde: Delta Ț(vent) - diferența de temperatură cu care se încălzește aerul în ventilator, [°C], rho(aer) (kg/mc) - este densitatea aerului, C(rho,aer) (J/kgK) - căldură specifică masică a aerului. Se cunosc: - debitul volumic la ventilator q(v,vent) (mc/h); - puterea instalată la ventilator P(vent) (W); - rata de transformare a

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
rhocq(v,vent) unde: Delta Ț(vent) - diferența de temperatură cu care se încălzește aerul în ventilator, [°C], rho(aer) (kg/mc) - este densitatea aerului, C(rho,aer) (J/kgK) - căldură specifică masică a aerului. Se cunosc: - debitul volumic la ventilator q(v,vent) (mc/h); - puterea instalată la ventilator P(vent) (W); - rata de transformare a energiei electrice în căldură, absorbita de aer R(rc) - (valori în tabelul 2.22) La 20°C, produsul rho(aer)C(p,aer) este

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
temperatură cu care se încălzește aerul în ventilator, [°C], rho(aer) (kg/mc) - este densitatea aerului, C(rho,aer) (J/kgK) - căldură specifică masică a aerului. Se cunosc: - debitul volumic la ventilator q(v,vent) (mc/h); - puterea instalată la ventilator P(vent) (W); - rata de transformare a energiei electrice în căldură, absorbita de aer R(rc) - (valori în tabelul 2.22) La 20°C, produsul rho(aer)C(p,aer) este aproximativ egal cu 1215 J/mcK. Pentru ventilarea mecanică

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
similară cu cea obținută pentru un debit volumic de aer C(cont)q(v) (mc/h), pentru simplificarea calculului. Pentru sistemele VAV cu recirculare, C(cont) depinde de acțiunea asupra clapetei de reglare pe aerul exterior în timp ce puterea absorbita de ventilator depinde de raportul dintre debitul mediu refulat și debitul maxim refulat. În orice situație, reglarea ventilatorului trebuie luată în calcul pentru a determina cât de mult scade puterea absorbita de ventilator în raport cu puterea absorbita în condiții nominale de funcționare. Dacă

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
pentru simplificarea calculului. Pentru sistemele VAV cu recirculare, C(cont) depinde de acțiunea asupra clapetei de reglare pe aerul exterior în timp ce puterea absorbita de ventilator depinde de raportul dintre debitul mediu refulat și debitul maxim refulat. În orice situație, reglarea ventilatorului trebuie luată în calcul pentru a determina cât de mult scade puterea absorbita de ventilator în raport cu puterea absorbita în condiții nominale de funcționare. Dacă nu este disponibilă nici o informație, următoarele curbe caracteristice q(v) - P(abs) (%) pot da o idee

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
de reglare pe aerul exterior în timp ce puterea absorbita de ventilator depinde de raportul dintre debitul mediu refulat și debitul maxim refulat. În orice situație, reglarea ventilatorului trebuie luată în calcul pentru a determina cât de mult scade puterea absorbita de ventilator în raport cu puterea absorbita în condiții nominale de funcționare. Dacă nu este disponibilă nici o informație, următoarele curbe caracteristice q(v) - P(abs) (%) pot da o idee asupra diverselor tipuri de reglare posibile la ventilator - figură 2.10. Figură 2.10: Curbe

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
cât de mult scade puterea absorbita de ventilator în raport cu puterea absorbita în condiții nominale de funcționare. Dacă nu este disponibilă nici o informație, următoarele curbe caracteristice q(v) - P(abs) (%) pot da o idee asupra diverselor tipuri de reglare posibile la ventilator - figură 2.10. Figură 2.10: Curbe de dependență q(v) - P(abs) în diverse cazuri de reglare a ventilatoarelor PB - Pălețe curbate înapoi; PI - Pălețe curbate înainte; TV - Turație variabilă; CV PB - Control variabil al paletelor curbate înapoi; SR

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
nici o informație, următoarele curbe caracteristice q(v) - P(abs) (%) pot da o idee asupra diverselor tipuri de reglare posibile la ventilator - figură 2.10. Figură 2.10: Curbe de dependență q(v) - P(abs) în diverse cazuri de reglare a ventilatoarelor PB - Pălețe curbate înapoi; PI - Pălețe curbate înainte; TV - Turație variabilă; CV PB - Control variabil al paletelor curbate înapoi; SR - Sibar de reglaj; IV - Înclinare variabilă a paletelor de pe aspirație; De exemplu, dacă s-a determinat un coeficient C(cont

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
trec prin recuperator; - Epsilon(rec) - eficientă de transfer termic a recuperatorului pentru un set de debite refulat/evacuat aproximativ egale - P(el,nec) - puterea electrică necesară la recuperator (în W) - Delta ι(recup) - creșterea de temperatură a aerului datorată prezenței ventilatorului în curentul de aer (considerată atât pentru circuitul de refulare cât și pentru cel de evacuare). Pentru unitățile de recuperare din sectorul rezidențial (testate conform EN 13141-7) eficientă globală include creșterea de temperatură la ventilator. Elemente de calcul: Deltaf 2ι

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
temperatură a aerului datorată prezenței ventilatorului în curentul de aer (considerată atât pentru circuitul de refulare cât și pentru cel de evacuare). Pentru unitățile de recuperare din sectorul rezidențial (testate conform EN 13141-7) eficientă globală include creșterea de temperatură la ventilator. Elemente de calcul: Deltaf 2ι(recup,ref) = Epsilon(recup)[ι(ev,1) - ι(ref,1)] │ │ ι(ref,2) = ι(ref,1) + Deltaι(recup,ref) │ │ Deltaι(recup,ev) = -Deltaι(recup,ref) │ ι(ev,2) = ι(ev,1) + Deltaι(recup,ev) │ │ X

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
metodele anuale; - pentru metodele statistice ● Metode orare Dacă aerul nu este introdus prin intermediul unui sistem de ventilare mecanică, caracteristicile termodinamice ale aerului de ventilare corespund celor pentru aerul exterior. În acest caz, se va calcula numai energia necesară pentru antrenarea ventilatorului montat pe circuitul de evacuare al aerului viciat din încăperi (dacă acesta există). În restul cazurilor (ventilare mecanică controlată pe circuitul de refulare, cu sau fără tratarea termodinamica a aerului), pașii de calcul trebuie să urmeze următoarea ordine cronologică: 1

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
de evacuare; ... b) se calculează caracteristicile termodinamice și energiile necesare pentru desfășurarea următoarelor procese termodinamice: ... - preîncălzire; - preracire; - umidificare; - pierderi de energie prin suprafață exterioară a conductelor de transport ale aerului amplasate la exterior; - încălzirea suplimentară a aerului la trecerea prin ventilator(oare). Această ordine poate să nu fie respectată de funcționarea reală a instalației, însă ea este corectă principial ținând cont de următoarele ipoteze: - controlul preîncălzirii și prerăcirii este realizat pentru aerul refulat în zona încălzita sau răcita; în acest caz

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
instalației, însă ea este corectă principial ținând cont de următoarele ipoteze: - controlul preîncălzirii și prerăcirii este realizat pentru aerul refulat în zona încălzita sau răcita; în acest caz, impactul pierderilor de energie la suprafață conductelor și câștigurilor de energie în ventilator sunt astfel compensate; - temperatura setata pentru preracire este mai mică decât cea prevăzută pentru preîncălzire; - conținutul de umiditate setat pentru umidificare este mai mic decât cel corespunzător temperaturii de saturație izoterme; ● Metode anuale și lunare - Sistem fără impact asupra umidității

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
exterior; - date privind sistemul de climatizare: ● debitul de aer; debitul de aer proaspăt, ● valorile prescrise pentru parametrii de confort (temperatura, umiditate), ● temperatura și umiditatea aerului refulat în încăpere, ● coeficientul de performanță al instalației frigorifice, ● pierderea de sarcină din sistem, ● randamentul ventilatorului, ● modul de funcționare al ventilatorului (1 treaptă de turație, 2 trepte de turație, variație continuă turație), ● eficacitatea recuperatorului de căldură (dacă există). ÎI.2.8.3.2. Principalele date de ieșire (rezultate) sunt: - necesarul de energie lunar și anual pentru

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
climatizare: ● debitul de aer; debitul de aer proaspăt, ● valorile prescrise pentru parametrii de confort (temperatura, umiditate), ● temperatura și umiditatea aerului refulat în încăpere, ● coeficientul de performanță al instalației frigorifice, ● pierderea de sarcină din sistem, ● randamentul ventilatorului, ● modul de funcționare al ventilatorului (1 treaptă de turație, 2 trepte de turație, variație continuă turație), ● eficacitatea recuperatorului de căldură (dacă există). ÎI.2.8.3.2. Principalele date de ieșire (rezultate) sunt: - necesarul de energie lunar și anual pentru climatizarea clădirilor (răcire, încălzire, umidificare

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
după cum urmează: a) sisteme de climatizare "numai aer": ... Temperatura de bază utilizată în metodă de calcul grade-zile depinde de: - temperatura de confort a aerului interior (valoarea setata) din încăperea climatizata, - sarcina de răcire sensibilă datorată aerului proaspăt, - încălzirea aerului în ventilatorul de introducere (termenul al doilea din ecuația de mai jos), - degajările de căldură sensibilă de la surse interioare din încăperea climatizata și aporturile de căldură datorate radiației solare (termenul al treilea din ecuația de mai jos), - aporturile de căldură prin transmisie

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
mc(p)eta(v) mc(p) mc(p) (2.110) unde: f2ι(ai) - temperatura prescrisa a aerului interior din încăperea climatizata (°C) v - debitul volumic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (mc/s) DeltaP - presiunea introdusă în sistem de ventilator (Pa) eta(v) - randamentul ventilatorului Q(sm) - degajări de căldură sensibilă de la surse interioare: ocupanți, iluminat, echipamente - si aporturi de căldură de la radiația solară (kW); pe baza valorilor calculate se determina valoarea medie lunară (pentru luna de calcul considerată) (kW

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
p) mc(p) (2.110) unde: f2ι(ai) - temperatura prescrisa a aerului interior din încăperea climatizata (°C) v - debitul volumic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (mc/s) DeltaP - presiunea introdusă în sistem de ventilator (Pa) eta(v) - randamentul ventilatorului Q(sm) - degajări de căldură sensibilă de la surse interioare: ocupanți, iluminat, echipamente - si aporturi de căldură de la radiația solară (kW); pe baza valorilor calculate se determina valoarea medie lunară (pentru luna de calcul considerată) (kW) U' = AU (kW/K), A

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
energie electrică pentru vehicularea aerului dintr-un sistem de climatizare se obține prin înmulțirea consumului specific cu suprafața totală a spațiilor climatizate din clădire: Q(vt) = Q(v)S Relația de calcul pentru consumul specific de energie electrică al motoarelor ventilatoarelor din cadrul sistemelor de climatizare este: Q(v) = P(v) . N(h)/1000 (kWh/mp,ăn) (2.125) unde: Q(v) - consum specific de energie electrică al ventilatorului (kWh/mp, ăn) [Delta(p) . V'] P(v) = ──────────────── (W/mp) (2.126) [eta

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]