3,744 matches
-
valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită tendonul conului. Miocardul atrial și ventricular sunt separate, structural și electric atât prin inelele mitral și tricuspid, cât și prin trigonul fibros drept (Fig. 7). Fiziologic, unica interconexiune funcțională a miocardului se realizează prin fascicolul atrioventricular a lui Hiss care perforează trigonul fibros drept și ajunge
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și ajunge la vârful septului muscular, unde se divide într-un ram vascicular stâng (larg) și un ram fascicular drept (îngust). Fascicolul accesor a lui Kent conține fibre musculare atipice care fac by-pass nodulului atrioventricular, scheletului fibros, mușchilor atriali și ventriculari corespunzători. Fibrele musculare cardiace pot constitui o cale de conducere alternativă care determină excitare ventriculară precoce numită sindrom Wolff Parkinson White. Partea membranară a septului interventricular este formată dintr o porțiune interventriculară, situată în apropierea cuspei septale a velvulei tricispide
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și un ram fascicular drept (îngust). Fascicolul accesor a lui Kent conține fibre musculare atipice care fac by-pass nodulului atrioventricular, scheletului fibros, mușchilor atriali și ventriculari corespunzători. Fibrele musculare cardiace pot constitui o cale de conducere alternativă care determină excitare ventriculară precoce numită sindrom Wolff Parkinson White. Partea membranară a septului interventricular este formată dintr o porțiune interventriculară, situată în apropierea cuspei septale a velvulei tricispide, și o parte atrioventriculară, dispusă superior de inserția cuspei septale, care participă la formarea planșeului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a septului interventricular este formată dintr o porțiune interventriculară, situată în apropierea cuspei septale a velvulei tricispide, și o parte atrioventriculară, dispusă superior de inserția cuspei septale, care participă la formarea planșeului atriului drept. Defectele sptale membranare determină o comunicare ventriculară prin porțiunea interventriculară, dar poate realiza uneori o comunicare ventricul stâng atriul drept la nivelul porțiunii atrioventriculare. Formațiunile conjunctive dure dispuse în jurul orificiilor atrioventriculare și arteriale se află toate în același plan, planul orificial, numit de clinicieni „planul ventil” al
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
interventriculară, dar poate realiza uneori o comunicare ventricul stâng atriul drept la nivelul porțiunii atrioventriculare. Formațiunile conjunctive dure dispuse în jurul orificiilor atrioventriculare și arteriale se află toate în același plan, planul orificial, numit de clinicieni „planul ventil” al cordului. Miocardul ventricular este separat de cel atrial prin fibre conjunctive ce nu pot conduce unda de depolarizare atrială, impulsul ajungând la nivelul nodului atrioventricular, unde are o scurtă perioada de latență, după care strabate scheletul fibros al inimii pe calea fasciculului His
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale ventriculului drept. La acest nivel ramul fascicular drept ocupă o poziție subendocardică în ventriculul drept. Mușchiul papilar al conului în anumite circumstanțe este reprezentat doar de un număr redus de corzi tendinoase ce au originea la nivelul marginii cristei ventriculare și trec spre cuspa septală a valvei tricuspide. Orificiile ventriculului drept Orificiul atrioventricular drept este o deschidere ovală, cu un ax lung de 4cm în care, clasi,c se consideră că pot fi introduse 3 degete. Orificiul prezintă 3 valve
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
VS este de trei ori mai gros comparativ cu cel al ventriculului drept, presiunea la nivelul acestuia fiind de trei ori mai mare. Ventriculul stâng primește sânge din atriul stâng și îl trimite în aorta ascendentă. Separarea celor două compartimente ventriculare se realizează prin cuspida anterioară: compartimentul de recepție se află inferior și la stânga cuspidei anterioare și are pereții neregulați, iar compartimentul de ejecțe este mai scurt și mai îngust comparativ cu infundibulul pulmonarei. Raporturile ventriculului stâng * superior - atriul stâng; * inferior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
înconjurat de un țesut colagenos tisular (teaca lui Curran) continuă de-a lungul porțiunii superioare a septului, după care pătrunde în ventriculul drept se dispune subendocardic, și emerge ca ram fascicular drept adiacent mușchiului papilar al conului, în vecinătatea crestei ventriculare. * Ramuri fasciculare nodale Fascicolul drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
conului, în vecinătatea crestei ventriculare. * Ramuri fasciculare nodale Fascicolul drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec posterior situându-se deasupra septului interventricular, iar alte fibre pătrund în miocard prin pertele ventricular. Ramul fascicular stâng se evidențiază în ventriculul stâng, în apropierea cuspei noncoronare a arterei aorte. După un scurt traiect, se divide
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec posterior situându-se deasupra septului interventricular, iar alte fibre pătrund în miocard prin pertele ventricular. Ramul fascicular stâng se evidențiază în ventriculul stâng, în apropierea cuspei noncoronare a arterei aorte. După un scurt traiect, se divide într-un fascicul anterior (ram superior anterior stâng) și un fascicul posterior (ram inferior posterior stâng), ramuri care trec
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
teacă de țesut colagenos. În apropierea apexului cardiac se află numeroase benzi fibroase (dintre care unele sunt sufiecient de lungi și independente pentru a fi numite pseudotendoane) de-a lungul cărora se dispun celule specializate (Purkinje) orientate spre toate regiunile ventriculare. La intrarea în substanța ventriculară, celulele devin nediferențiate de cele proprii, miocardice. Fascicule mici cu originea în tractul fascicular comun sau în porțiunea proximală a ramurilor principale formează fibrele musculare ale septului interventricular, numite fibrele paraspecifice ale lui Mahaim, observate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
apropierea apexului cardiac se află numeroase benzi fibroase (dintre care unele sunt sufiecient de lungi și independente pentru a fi numite pseudotendoane) de-a lungul cărora se dispun celule specializate (Purkinje) orientate spre toate regiunile ventriculare. La intrarea în substanța ventriculară, celulele devin nediferențiate de cele proprii, miocardice. Fascicule mici cu originea în tractul fascicular comun sau în porțiunea proximală a ramurilor principale formează fibrele musculare ale septului interventricular, numite fibrele paraspecifice ale lui Mahaim, observate frecvent la copii. În timpul refacerii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
scheletul cardiac. Țesutul conjunctiv subendocardic este mai lax și se continuă cu țesutul conjunctiv al miocardului. Miocardul, reprezentat de mușchiul striat cardiac, este alcătuit din celule miocardice de lucru și celulele sistemului excitoconducator. Grosimea miocardului este mai mare la nivel ventricular decât la nivel atrial, în special la nivelul VS, care are o grosime de 4-5 ori mai mare decât a VD. VS este un compartiment de presiune, iar VD de volum. Miocardul conține fibre de colagen, fibrele lui Purkinje și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Acest lichid lubrefiază și facilitează mișcările epicardului pe fața parietală a pericardului. Epicardul conține fibre colagene și câteva fibre musculare netede. Din punct de vedere structural țesutul striat de tip cardiac conține: * celule musculare cardiace numite miocardiocite de lucru (atriale/ventriculare); * celulele sistemului excitoconducător: celule P (pacemaker), celule T (de tranziție) și celule Purkinje. În secțiune transversală, la microscopul optic, miocardiocitele efectoare apar ca celule fusiforme, alungite, cu nucleu central, unic, rotund, eucromatic și cu nucleol evident. În zona perinucleară se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
că cele două artere principale ale inimii dispuse de-a lungul joncțiunii atrioventriculare au un traiect circumferențial, de unde și denumirea de artere coronare. Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale, atriale, care se anastomozează abundant, și ramuri caudale ventriculare, care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale, atriale, care se anastomozează abundant, și ramuri caudale ventriculare, care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ostiumul coronarian. Traiectul arterelor coronare este sinuos, arterele prezentând o rezervă de lungime necesară în timpul fazelor revoluției cardiace. Arterele coronare sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează cu aorta ascendentă, iar celalaltă, cu artera coronară distal de stenoză sau ocluzie. Grefa trebuie corect orientată în raport cu valva pentru a nu Ram interventricular anterior Ramuri ventriculare afecta fluxul arterial. Artera toracică internă este disecată și extrasă din poziția parasternală, după care se practică transecțiunea la nivelul spațiului 6 intercostal și se anastomozează cu o arteră coronară distal de procesul ocluziv. Angioplastia coronară transluminală percutanată este un
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
extrinsecă și intrinsecă. Inervația intrinsecă a cordului este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale și sistemul ventricular a lui Purkinje. Inervația extrinsecă a cordului provine din ramurile cardiace a nervilor vagi (parasimpatică) și din fibrele trunchiului simpatic. Inervația simpatică provine din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dintre care enumerăm: o boli infecțioase ale copilăriei (scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate, RAA) pot determina apariția în timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite exudative; o virozele, cu preponderență virusurile gripale A, B pot determina apariția miocarditelor; o hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare de tipul BPOC, astm bronșic, cu apariția cordului pulmonar cronic; o TBC pulmonară poate determina apariția pericarditelor tuberculoase acute uscate sau exudative; o hipertiroidismul poate determina tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
transpirații, dispnee și chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile pot dispare odată cu ingestia unui pahar cu apă rece, bolus alimentar voluminos, excitarea peretelui posterior al faringelui, compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. Cauzele extracardiace care produc palpitații sunt nevrozele, hipertiroidismul, anemiile, stările
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inferioare foarte subțiri, ce contrastează, se ridică suspiciunea de coarcație de aortă. Atitudinea adoptată de pacient în timpul examinării vine de asemenea în ajutorul medicului în stabilirea diagnosticului. ortopneea (poziția în picioare) este adoptată de pacientul cu stenoză mitrală severă, insuficiență ventriculară stângă; poziția genu pectorală apare în pericardita exudativă; poziția ghemuit apare în cardiopatiile congenitale cianogene precum tetralogia și pentalogia lui Fallot; poziția spectatorului în vitrină este caracteristică anginei pectorale; decubitul dorsal este adoptat de pacienții cu hipotensiune arterială ortostatică; poziția
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția este metoda care completează diagnosticul de supoziție și folosește tehnica
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
propriul puls. În mod normal, frecvența cardiacă este de 60-90 bătăi pe minut. Frecvența cardiacă inferioară poartă denumirea de bradicardie, iar depășirea pragului superior determină tahicardia. Prin palparea arterei radiale se pot diagnostica variațiile frecvenței cardiace (ritm neregulat), apariția extrasistolelor ventriculare (bătăi ce survin mai repede, urmate de o pauză compensatorie), etc. Totodată se apreciază presiunea fluxului sanguin de la nivelul arterei, în relație cu tensiunea arterială (pulsul este slab, greu perceptibil la pacienții cu hipotensiune). Ritmul cardiac este regulat în mod
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anatomice ale SNC. Protecția mecanică a SNC este asigurată de structurile osoase rigide, inexpandabile (cutia craniană). Rolul protector al lichidului cefalo-rahidian (LCR) acționează ca un „amortizor”, fiind distribuit în două compartimente, care funcționează pe principiul vaselor comunicante: compartimentul interior (sistemul ventricular și canalul ependimar) și compartimentul exterior (spațiul subarahnoidian). Dura mater și arahnoida sunt legate doar în câteva locuri, infecția subdurală putându-se extinde ușor la o întreagă emisferă cerebrală sau chiar la nivelul întregului SNC. Capilarele creierului nu au fenestrații
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]