3,381 matches
-
de stridie să ardă bine și să o piseze și piatră acră arsă, să le amestece cu cretă și să ungă la bube. Pentru răceală multă: să jupoaie cea după deasupra de la lemnul de soc, să o lepede să rămână verdeața și pe aceea să răzuie cu cuțitul și cu mălai de mai, să o puie Într-o tigaie la foc și să facă 2 perioare de pânză și fierbinte să o pună În perioară și să puie la junghi, una
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vizitase peste vară poetul 263 suprarealist Ștefan Roll, dintr-un impuls pe care încă nu-l pot desluși în determinările lui. L-a rugat să iasă în grădină, să se așeze cu fața la răsărit ca să-l fotografieze pe banca înconjurată de verdeață, străjuită de câteva tije solitare de floarea soarelui ale căror pălării, căutând lumina apusului, îi întorceau și ele spatele... Bătrânul poet era apăsat de acea tristețe din care omul știe că nu va mai ieși. E o fotografie mai tragică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
e mai important în viața noastră în acest moment consider că această calamitate e de cea mai mare actualitate. Ce ESTE ! Culturile de orice fel sunt afectate sau compromise în aproape întreg județ ul Vaslui. Ar mai fi ochiuri de verdeață pe unde învârtejirea norilor a contribuit la ploi mai potrivite. Nici dacă ar ploua cu știuleți nu avem porumb, grâul "nu s-a făcut" ca și alte păioase, floarea soareclui e chircită, alte culturi nu; lucerna neirigată e uscată, fân
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
imense! Nimeni n-ar veni în Romănia unde se știe că e ,,ploho" (rău) deși sunt câteva zeci de români acolo. în mijlocul orașului este o rotondă cu menționarea personalităților și anul în care au vizitat locul precum și o vioară imensă. Verdeață (pomi) multă, clădiri vechi și noi. La cele vechi li s-a aplicat un strat de scândură (un fel de termoizolare) lambrisare pentru înfrumusețare. Oamenii sunt liniștiți și calmi, ordonați dar nu harnici sau, poate, acei occidentalizați și comozi întrucât
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
1). „Ferește Ți limba de rău și buzele de cuvinte Înșelătoare” (Ps.34,13) „Nu te mânia pe cei răi și nu te uita cu invidie la cei care fac răul, căci sunt cosiți ca iarba și se veștejesc ca verdeața” (Ps.37,1-2) „Nimeni nu este mai sclav decât acela care crede că este liber”. (Goethe). „Iubire și credință eterne să aveți mereu În suflet” (Vers final la Bărbierul din Sevilla) „Creștinul bun trebuie să se ferească de matematicieni și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
purtau pe fețele lor întipărită tristețea mută și dureroasă a adevăraților prieteni rămași în viață... Apropiindu-se de sicriu, Arhiereul îi dezveli fața și însemnând-o cu semnul crucii, adăugă cuvintele: „Doamne, odihnește sufletul robului Tău Ioan, în loc de pace, în loc de verdeață; unde nu este întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.” Cuvinte la care, pătrunsul în biserică, părta ș la puternicia morții, adaugă privind icoana Mântuitorului, odih nită acum pe pieptul mortului: „Doamne, Doamne! Odihnește după moarte și sufletul nostru în locul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dau locului un farmec deosebit . Ur căm culmile în strigătele sălbatice ale surugiilor care-și îndemnau astfel caii la drum. Urcăm o vale împădurită”. Apoi platoul accidentat al Iașilor „Din depărtare orașul părea foarte întins - case albe, clopotnițe strălucitoare, multă verdeață...” Intrară în Iași către apusul soarelui. Pe str ăzi lungi, pline de meseriași, cu case mai sărăcăcioase decât la B ucurești. Evreii tocmai se pregăteau să meargă la sinagogi. Mulți erau chiar în drum. Coborâră în grabă la un han
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al pământului până în vârful unghiilor, dar dacă știți să țineți un secret, vă spun numai dumneavoastră, în adâncul sufletului meu nu numai neam, ci tot țăran de la Cursești sunt și țăran voi rămâne până la trecerea mea dincolo, la locuri cu verdeață veșnică. Știu asta când simt prea des cum țipă în mine mândria răzeșului care nu s-a lăsat nicicând călcat în picioare. Dar acest răzeș din ziua de azi care scrie, umblă pe Internet, face programe de calculator, folosește poșta
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor fi, trebuia să zică: Fă-te, cerule și fă-te, pământule și ieși verdeață; și fă-te, omule! Dar El n-a făcut aceasta, ci a poruncit, zicând: Să facem om; și să scoată verdeața. Din acestea se vede că Dumnezeu a vorbit despre acestea cuiva apropiat. Deci e necesar să înțelegem prin aceasta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor fi, trebuia să zică: Fă-te, cerule și fă-te, pământule și ieși verdeață; și fă-te, omule! Dar El n-a făcut aceasta, ci a poruncit, zicând: Să facem om; și să scoată verdeața. Din acestea se vede că Dumnezeu a vorbit despre acestea cuiva apropiat. Deci e necesar să înțelegem prin aceasta pe cineva, căruia vorbindu-i s-au făcut toate. Dar cine ar fi Acesta, dacă nu Cuvântul Lui? Căci cui ar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor fi, trebuia să zică: Fă-te, cerule și fă-te, pământule și ieși verdeață; și fă-te, omule! Dar El n-a făcut aceasta, ci a poruncit, zicând: Să facem om; și să scoată verdeața. Din acestea se vede că Dumnezeu a vorbit despre acestea cuiva apropiat. Deci e necesar să înțelegem prin aceasta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor fi, trebuia să zică: Fă-te, cerule și fă-te, pământule și ieși verdeață; și fă-te, omule! Dar El n-a făcut aceasta, ci a poruncit, zicând: Să facem om; și să scoată verdeața. Din acestea se vede că Dumnezeu a vorbit despre acestea cuiva apropiat. Deci e necesar să înțelegem prin aceasta pe cineva, căruia vorbindu-i s-au făcut toate. Dar cine ar fi Acesta, dacă nu Cuvântul Lui? Căci cui ar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Stele dispar și reapar. Florile se usucă, dar renasc. Arborii, chiar cei bătrâni, înfrunzesc din nou. Semințele, dacă nu sunt stricate, dau rod. Așa e și cu corpul nostru în lumea aceasta, ca și cu arborii, care iarna își ascund verdeața sub o aparentă uscăciune. 111 De ce s-ar grăbi să rodească iarăși și să înfrunzească în toiul iernii? Așa trebuie să așteptăm și noi primăvara corpului. Știi că aceia care-și cunosc sufletul apăsat de greșeli și-ar dori, mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cântărite, în cantități satisfăcătoare; pâinea era suficientă; existau, atunci, 21 ocale de carne (ceea ce revenea peste 600 g carne de bolnav în ziua vizitei). Inspectorii observă că "pânea și carnea se cumpără de două ori pe săptămână, precum și faptul că verdețurile din curtea ospiciului, după afirmația intendentului, vor fi insuficiente pentru un an. Bolnavii primesc mâncare suficientă: "mâncare zilnic are supă de carne și un fel de bucate de carne, cu excepția zilelor de post". Exista chiar sistemul unei alimentații după preferințele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
g carne de fiecare bolnav), hrană pe care Boțan o califică "foarte bună" ("hrana bolnavilor care am gustat-o am găsit-o foarte bună" etc., etc.) -, dar care în realitate este subcalorică. Bolnavii primesc (constatările lui Boțan): dimineața supă de verdeață (?), la prânz la ora 12 se dă supă, mâncare de verdeață și uneori vreo 20 fripturi ("uneori la ora 12"). Totuși, în mai multe fraze, Boțan, prevalându-se și de faptul că medicul semna, stereotip, aprobarea meniului, îl elogia pe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
foarte bună" ("hrana bolnavilor care am gustat-o am găsit-o foarte bună" etc., etc.) -, dar care în realitate este subcalorică. Bolnavii primesc (constatările lui Boțan): dimineața supă de verdeață (?), la prânz la ora 12 se dă supă, mâncare de verdeață și uneori vreo 20 fripturi ("uneori la ora 12"). Totuși, în mai multe fraze, Boțan, prevalându-se și de faptul că medicul semna, stereotip, aprobarea meniului, îl elogia pe Onicescu. Se subliniază, de asemenea, cu multă insistență că bolnavii fac
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la parter, dormitoarele la etaj, iar numeroasele construcții anexe se înșirau, ca prinse într-o horă, jur împrejurul clădirii principale. Ceea ce dădea farmec și tihnă acestor binecuvântate locuri erau împrejurimile: imensul parc, cu ale cărui frumuseți ne încântam privirile, iar verdeața și răcoarea lui ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre miază-zi; pădurea, care îmbrăca panta abruptă a dealului dinspre apus și se întindea până spre Ghilia
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și liniști în creierul munților. În drum spre Vatra Dornei m-am abătut, ca de obicei, pe la prietenii mei de o viață, Jenița și Ghiță Gaftiniuc, trăitori în satul Maxut, o suburbie a orașului Hârlău. Aici, în ograda inundată de verdeață, la o masă lungă, mărginită pe laturi de două bănci, umbrită jur-împrejur de plante agățătoare alcătuind un chioșc vegetal cu umbră deasă și răcoroasă, e cum nu se poate mai plăcut să savurezi o dulceață de cireșe amare, așa cum numai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care cresc în voie, de-a valma, alcătuind laolaltă un colț de rai în care poetul meditează și își scrie cărțile. Gândurile îi sunt acompaniate de cântecele sutelor de păsărele care și-au găsit loc pentru concert în desișul de verdeață. Și pentru ca activitatea creativă să-i fie stimulată și susținută, prietenul meu a avut ingenioasa idee de a planta, prin cele mai umbroase și tainice desișuri câte o măsuță primitivă și bănci însoțitoare cu două-trei locuri. Singurătatea și liniștea de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
relaxare; a respinge; a respira; respir ușor; respirat; pentru respirat; sănătate; spațiu; sufla; a sufla; suflă; a suspina; temporal; tinerețe; tot; totul; toxic; trai; trăiesc; trebuință; trebuitor; trist; tu; țară; țigară; umed; urît; ușurare; util; uzat; variat; în văzduh; verde; verdeață; viață fizică; vis; vitalitate; a zbura (1); 873/163/69/94/1 afla: ști (62); cunoaște (53); adevăr (35); descoperi (33); veste (33); a ști (27); știe (24); adevărul (23); cunoaștere (22); găsi (19); secret (17); curiozitate (16); descoperă (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nord; ocolire; omul; pădure; părăsire; părăsit; peisaj; de pescuit; cu pește; fără pește; pietre; plouă; probleme; puritate; rău; rece; Republica Moldova; sat; scăldat; la scăldat; seacă; spurcată; static; stuf; stufos; suferi; supărare; toloacă; tristețe; a uda; urăsc balta; urît; urîtă; uscată; verdeață; viață; viețuitoare; vomă; zoi (1); 794/144/54/90/0 ban: avere (109); monedă (101); leu (40); bogăție (35); putere (24); valoare (21); muncă (16); avuție (12); bancă (12); bogat (11); lei (11); hîrtie (10); mulți (10); aur (9); nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poveste; prieteni; problemă; pustietate; răspuns; regăsire; de regăsire; de rezolvare; ruta; rută; salopetă; scăpare; scări; scrum; scurtă; scurtătură; sens; serată; solicitare; fără spini; stînga; succes; suflet; șansă; șosea; tei; traseu; tren; trunchi; țintă; urcuș; urmare; urmă; vocație; variantă; vechi; verde; verdeață; în viață; vieți; spre viitor; vis; vizită; de-o vreme (1); 793/170/41/129/2 cană: apă (163); ceai (115); cafea (94); pahar (55); lapte (37); băutură (17); ceașcă (17); vas (17); mare (12); obiect (12); bea (10); spartă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oră; ouă; de pasăre; păcat; de pește; piață; piept de pui; poame; porc la grătar; porții; prăjeală; preda; putere; putred; rană; rău; respect; rom; sacrificiu; salată; său; sărată; scîrbă; scîrbos; sodic; sticlă; tare; tinerețe; tocăniță; toxine; trup; de vacă; vampir; verdeață; viața mea; viață; vietate; violență (1); 785/189/73/116/0 carte: cunoștințe (67); cunoaștere (33); citit (26); înțelepciune (26); învățătură (25); lectură (24); parte (24); știință (21); caiet (20); școală (18); cultură (15); citire (14); interesantă 14); poveste (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prieteni; prietenul omului; protecție; pufoșenie; pui; pune; putere; rasă; risc; Rona; semn; slab; sprijin; stă; fără stăpîn; sucă; teamă; totalitate; urlet; urs; ușă; vesel; vrednic (1); 798/198/83/115/0 cîmp: flori (103); verde (97); iarbă (60); deal (35); verdeață (29); libertate (26); lan (23); grîu (21); întindere (14); pajiște (14); liniște (13); natură (13); cîmpie (10); agricultură (9); înflorit (9); muncă (9); deschis (8); frumos (8); lung (8); recoltă (8); întins (7); pămînt (7); pășune (6); șes (6); liber
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ridici; soarele; sosi; sport; sta; a sta; stări; stea; stîncă; subestima; supărare; de sus; din sus; trăire; treci; treptele; a termina; urc; urcare; o vale (1); 789/220/75/145/0 codru: pădure (230); verde (142); copaci (70); liniște (31); verdeață (20); natură (19); copac (17); Eminescu (12); des (10); libertate (10); întuneric (8); iarbă (7); pomi (7); poiană (7); pom (6); răcoare (6); cîmp (5); frumusețe (5); viață (5); mare (4); natura (4); pădurice (4); pustiu (4); frumos (3); frunze
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]