2,335 matches
-
produce noi generalizări, mai cuprinzătoare decât cele cunoscute de elevi la lecțiile curente, putându-se dezvolta ambele corelații interdisciplinare și, mai ales, corelații cu tematica practică străbătută anterior. Structura tipului de bază al lecției de recapitulare și sistematizare cuprinde următoarele verigi: activități premergătoare, moment organizatoric, conversația interactivă; generalizarea concluziilor; evaluarea comportării elevilor și a clasei; îndrumări suplimentare. VERIGI Activitățile premergătoare constau în anunțarea anticipată (cu 1-2 zile sau chiar cu 1-2 săptămâni) a subiectului lecției de recapitulare; stabilirea unor sarcini speciale
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
corelații interdisciplinare și, mai ales, corelații cu tematica practică străbătută anterior. Structura tipului de bază al lecției de recapitulare și sistematizare cuprinde următoarele verigi: activități premergătoare, moment organizatoric, conversația interactivă; generalizarea concluziilor; evaluarea comportării elevilor și a clasei; îndrumări suplimentare. VERIGI Activitățile premergătoare constau în anunțarea anticipată (cu 1-2 zile sau chiar cu 1-2 săptămâni) a subiectului lecției de recapitulare; stabilirea unor sarcini speciale pentru elevi în vederea recapitulării (de exemplu, alcătuirea unor rezumate, a unor conspecte, aprofundarea studiului unor teme
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de verificare și apreciere, însoțite de evaluare, sunt bogate în concluzii, putând sluji foarte bine procesul de ameliorare a activităților de învățământ desfășurate de profesor sau de managementul educațional. Structura tipului de bază al lecției de verificare și apreciere cuprinde verigile: activități premergătoare; moment organizatoric; anunțarea subiectului/subiectelor lecției de verificare și apreciere; realizarea tematicii propuse; încheierea lecției; aprecierea răspunsurilor prin coevaluare; evaluarea pregătirii elevilor. VERIGI Activitățile premergătoare se desfășoară pe parcursul unor lecții anterioare, de regulă lecții de recapitulare și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
sau de managementul educațional. Structura tipului de bază al lecției de verificare și apreciere cuprinde verigile: activități premergătoare; moment organizatoric; anunțarea subiectului/subiectelor lecției de verificare și apreciere; realizarea tematicii propuse; încheierea lecției; aprecierea răspunsurilor prin coevaluare; evaluarea pregătirii elevilor. VERIGI Activitățile premergătoare se desfășoară pe parcursul unor lecții anterioare, de regulă lecții de recapitulare și sistematizare, când elevii fac cunoștință cu sisteme coerente de cunoștințe și priceperi-deprinderi; cu acest prilej, li se comunică lecția de evaluare, adică forma lecției, locul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
practica de producție. Scopul principal al acestei forme de pregătire este formarea de priceperi, deprinderi și obișnuințe de execuție practică a diferitelor lucrări agricole pentru cultivarea plantelor și pentru creșterea animalelor. Structura lecțiilor de pregătire practică cuprinde trei momente sau verigi strâns legate între ele, indiferent de specializare/meserie sau disciplina de învățământ agricol. Aceste verigi sunt: - instructajul introductiv; - instructajul curent; - instructajul final. Activitățile didactice care formează conținutul specific al fiecărei verigi sunt variate. Să le examinăm. Instructajul introductiv se realizează
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și obișnuințe de execuție practică a diferitelor lucrări agricole pentru cultivarea plantelor și pentru creșterea animalelor. Structura lecțiilor de pregătire practică cuprinde trei momente sau verigi strâns legate între ele, indiferent de specializare/meserie sau disciplina de învățământ agricol. Aceste verigi sunt: - instructajul introductiv; - instructajul curent; - instructajul final. Activitățile didactice care formează conținutul specific al fiecărei verigi sunt variate. Să le examinăm. Instructajul introductiv se realizează pe parcursul a maximum 30 minute (în cazul lecțiilor cu durata de 6 ore) și de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Structura lecțiilor de pregătire practică cuprinde trei momente sau verigi strâns legate între ele, indiferent de specializare/meserie sau disciplina de învățământ agricol. Aceste verigi sunt: - instructajul introductiv; - instructajul curent; - instructajul final. Activitățile didactice care formează conținutul specific al fiecărei verigi sunt variate. Să le examinăm. Instructajul introductiv se realizează pe parcursul a maximum 30 minute (în cazul lecțiilor cu durata de 6 ore) și de maximum 60 minute (în cazul lecțiilor cu o durată mai mare). Activitățile didactice specifice acestei verigi
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
verigi sunt variate. Să le examinăm. Instructajul introductiv se realizează pe parcursul a maximum 30 minute (în cazul lecțiilor cu durata de 6 ore) și de maximum 60 minute (în cazul lecțiilor cu o durată mai mare). Activitățile didactice specifice acestei verigi sunt următoarele: - salutul de bun venit al profesorului adresat clasei de elevi; - măsuri organizatorice: verificarea prezenței, organizarea deplasării la locul de practică, verificarea ținutei pentru practică, etc.; - organizarea clasei pentru activitățile didactice ce urmează; - actualizarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor constituite
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și a realizărilor fiecăruia; pe parcursul lucrării, profesorul solicită explicații elevilor, punând întrebarea “ de ce?”, pentru a verifica dacă execuția este conștientizată sau este doar un exercițiu mecanic. Instructajul final sau de încheiere care durează 30-60 minute, în funcție de durata aplicației, reprezintă veriga cu un potențial instructiveducativ, dacă sunt temeinic desfășurate activitățile specifice. Acestea sunt: - anunțarea încetării exercițiilor, elevii rămân pe locurile de aplicație, executând operațiunile de finisare specifice tehnologiilor respective; pregătesc ustensilele folosite în aplicație (le curăță, le așează în poziția de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și, în final, indicii cantitativi); - recomandări pentru lecțiile viitoare sau pentru aplicațiile în producție; predarea ustensilelor folosite în practică, ordonarea ieșirii de la locul de aplicație; - salutul de bun rămas al profesorului adresat clasei. Conținutul concret al activităților didactice specifice fiecărei verigi depinde de: - locul de desfășurare a lecției de instruire practică (laborator tehnologic, lot școală, fermă școală, sector de producție la agenți economici din agricultură etc.); - durata timpului rezervat în planificarea calendaristică pentru tema de aplicație abordată; orice alte activități se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Durata lecției operaționale este mai mare, decât a lecțiilor demonstrative, putând ajunge la o zi (6 ore) sau chiar mai multe, timp suficient pentru constituirea deprinderilor de execuție ergonomică a diferitelor lucrări agricole. Structura lecției operaționale, în principiu, cuprinde aceleași verigi și activități didactice, descrise mai sus. Instructajul introductiv se realizează la locul de aplicație practică. Pentru o lecție cu o durată obișnuită, el ocupă 15-20 minute. În acest timp, trebuie să se asigure măsurile organizatorice, să se anunțe subiectul lecției
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
abatoare moderne pentru păsări, pentru porci, pentru bovine etc.). Prin urmare, există o mare diversitate de obiective a căror potențial educativ și instructiv pentru elevii școlilor agricole poate fi pus în valoare prin lecții vizită. Structura lecției vizită cuprinde aceleași verigi pe care le întâlnim în pregătirea practică: instructajul introductiv, instructajul curent și instructajul final. Instructajul introductiv al lecției vizită presupune următoarele activități: - activități premergătoare : precizarea obiectivelor vizitei, alegerea unității pentru vizită, rezolvarea problemelor administrative, crearea atmosferei propice pentru elevi, elaborarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
atingerea lor. Considerăm resursele didactice : tipul lecției, mijloacele de învățământ, materialul didactic, mijloace tehnice, metodele didactice, formele de organizare a clasei. Tipul lecției se stabilește după formularea obiectivelor operaționale, deoarece profesorul hotărăște: - - modul cum va atinge aceste obiective - - conținutul - - succesiunea verigilor de bază ale lecției În continuare propunem un model de corelare a elementelor strategiei didactice, prezentat sub forma unui tabel : Notă : 1. Simbolizarea este cunoscută: Ob. op. = obiective operaționale; T = timpul exprimat în minute; Md = material didactic; Mt = mijloace tehnice
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
1. Simbolizarea este cunoscută: Ob. op. = obiective operaționale; T = timpul exprimat în minute; Md = material didactic; Mt = mijloace tehnice; Mî = metode de învățământ; Foc = forme de organizare a clasei. 2. Structura coloanei 3 este în funcție de tipul lecției adoptat; urmărind succesiunea verigilor lecției, în mod corespunzător sunt prescrise conținuturile; în momentul când se ajunge la subiectul lecției noi, conținutul tematic al acesteia se structurează în succesiunea obiectivelor operaționale formulate, iar în prima coloană se consemnează O1, O2, O3........On. 3. În coloana
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
consemna formele de organizare a clasei (deci, formele de activitate: frontală, pe echipe, individuală) adecvate materialului didactic, metodelor didactice, conținutului științific/tematic și, respectiv, obiectivelor operaționale. 7. În același fel se va asigura corelarea elementelor de strategie didactică pentru fiecare verigă a lecției, inclusiv pentru, spre exemplu, fixarea cunoștințelor, evaluarea, sarcinile pentru activitatea individuală etc. 8. La fiecare proiect didactic pot fi consemnate o serie de anexe: fișe de lucru pentru desfășurarea lecției; fișe de evaluare a rezultatelor, oglinda tablei, fișe
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și foiletonist mai puțin cunoscut, prețuit de Karl Kraus, vienezul Ferdinand Kürnberger: „Ăși tot ceea ce știm, ceea ce nu am auzit doar foșnind și vuind, se poate spune în trei cuvinte“. Nici condensarea împinsă la limită a exprimării, nici eliminarea multor verigi intermediare nu sunt în măsură să favorizeze înțelegerea unui text filozofic. Chiar Wittgenstein a recunoscut, mai târziu, acest lucru. Vorbind despre Tractatus, el i-a spus prietenului său Drury că fiecare propoziție de aici ar fi trebuit să constituie titlul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
modalitate nouă de critică a limbajului în raport cu cea pe care o propune Tractatus ul. A recunoaște acest lucru nu înseamnă totuși a accepta concluzia că Wittgenstein ar fi elaborat o filozofie net distinctă în raport cu cea din tinerețe. Dacă acordăm atenție verigilor intermediare, vom putea vedea Cercetările drept rezultatul unei evoluții progresive, al cărei punct de plecare l-a constituit Tractatus-ul. Mottoul ales de Wittgenstein pentru Cercetări, sentința dramaturgului austriac Johann Nepomuk Nestroy - „Ceea ce este propriu progresului este că, în genere, el
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cuiva sau scrierea lui sunt frumoase? Deși „ingredientul comun“ lipsește, vom putea înțelege totuși cum s-a ajuns la folosirea unuia și aceluiași cuvânt dacă ne vom interesa de tranziția de la o folosire la alta, care se realizează adesea prin verigi intermediare. „Conceptele noastre - remarca Wittgenstein - sunt familii cu un număr enorm de membri între care există asemănări variate. Una din dificultățile noastre filozofice principale, care revine continuu, este că avem o asemenea familie. Dorim să câștigăm claritate în ce privește utilizarea unui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
omenești. Întrebarea de ce le numim pe toate acestea „limbaje“ nu primește răspuns prin indicarea uneia sau a mai multor trăsături comune tuturor, ci prin scoaterea în evidență a unor asemănări sau apropieri parțiale, care devin vizibile prin găsirea sau imaginarea verigilor de legătură. „Limbajul“ este un concept cu contururi tot atât de vagi ca bunăoară conceptul „joc“. Ceea ce există de fapt nu este „limbajul“, ci „limbaje“ dintre cele mai diferite. 5. Contrapartea modului cum este privit limbajul: tratarea problemelor filozofice Un element de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
spre lume și nu este o întâmplare că în țara în care metafizica a fost executată a căzut și capul unui rege.“72 Wittgenstein a fost prețuit și chiar venerat de membri ai Cercului, care au văzut în Tractatus o verigă în acea prefacere care a fost anunțată prin lucrările lui Frege și Russell și proclamată drept obiectiv programatic al activității grupului. Concludente în acest sens sunt unele afirmații din autobiografia intelectuală a lui Carnap. Menționând că alături de Frege și Russell
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
1933), un alt manifest al ermetismului, Alfredo Gargiulo a dorit să retraseze o linie de continuitate între Petrarca, Leopardi și Ungaretti, arătând că poezia ermetica, departe de fi o artificializare și o reducere la stereotip a celei pure reprezintă ultima verigă din evoluția literaturii aulice italiene.166 De fapt, puritatea cuvântului era una dintre primele revendicări ale ermeticilor, prin urmare asocierea operei lor cu poezia pură apare astăzi că o necesitate de a ierarhiza două sinonime parțiale: pur si ermetic. Consensul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și 45000 de fișe personalizate despre multiple aspecte economice și culturale ale nu mai puțin de 40 de țări. Institutul, care înainte de reunificarea Germaniei era finanțat de către Senatul de la Berlin și de către întreprinderi din Germania de Vest, era doar o verigă foarte activă dintr-un lanț de informații menit să susțină implantarea economică a Germaniei în Europa centrală și orientală. Unul din punctele aparent slabe ale acestui dispozitiv este subutilizarea acestor bănci de date de către actorii economici germani. Informațiile punctuale obținute
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Pe de altă parte, evoluția teoriei intertextualității nu a reușit totdeauna să se "scuture" de conotarea simplist-citațională. În acest sens, considerăm relevant faptul că nu există un dicționar de intertextualitate, denumit astfel, în schimb, sunt numeroase dicționarele de citate 9. Veriga lipsă din sistemul celor cinci elemente transtextuale este marcată, explicată și dezvoltată în lucrarea lui Yves Reuter (2005, 109): intertextualitatea se referă la relația de coprezență între două sau mai multe texte, altfel spus, prezența efectivă a unui text în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
tomatelor verzi de cele roșii). 10.2.2. Prerăcirea Prerăcirea cunoscută în unele țări din perioada interbelică, este caracteristică tehnologiilor moderne (Mircea, I. și colab., 1980; Irimia, M. și colab., 1983-1984-1986) aplicate acolo unde există bază materială adecvată. Ca primă verigă a lanțului frigorific, aceasta era realizată la produse perisabile provenind din sisteme de producție industriale (sere, ciupercării) sau în vederea măririi duratei de valorificare în stare proaspătă la fructe de arbuști, caise, piersici, flori tăiate, legume, verdețuri, mazăre și fasole de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Jocurile de lumini și intimidarea „Lanțul slăbiciunilor” este, fără îndoială, o reușită a televiziunii de divertisment. Să ne amintim principiul: candidații trebuie să răspundă la întrebări de logică și să desemneze la fiecare rundă pe care dintre ei îl consideră veriga slabă, adică individul care împiedică grupul să progreseze și să adune bani. Punctul forte al emisiunii constă în mare parte în tonul prezentatorului. Cu stilul de profesor autoritar, mucalit și caustic, nu ratează ocazia să ridiculizeze verbal concurenții. La asta
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]