3,681 matches
-
ortodoxă din România situată în comuna Buciumeni, județul Galați. Este atestată documentar de la 1602. Situată într-o mirifică vatră pustnicească, bogată în vechi mărturii de viață creștină românească, pierdută parcă în mijlocul codrilor seculari stăpâniți, altă dată, de cei care-și vesteau prin bucium (de aici și denumirea codrilor înconjurători și a mănăstirii) bucuria și durerea Mănăstirea Buciumeni își trage seva istoriei din negura vremii. Se pare că pe la 1420 - 1430 în vremea domnitorului Alexandru cel Bun, câteva călugărițe cu ajutorul locuitorilor din
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
exterior, în partea dreaptă a ușii de intrare dinspre vest. Biserica a fost sfințită la 20 septembrie 1896." În biserică se află o serie de obiecte de muzeu: clopotul de bronz al vechii biserici, turnat în 1845, clopot care a vestit moartea lui Avram Iancu, coroanele cu tricolor, tabloul eroilor moților — Horea, Cloșca și Crișan, un drapel vechi cu chipurile lui Avram Iancu, Horea, Cloșca și Crișan, diferite podoabe. Cele trei coroane cu tricolor au fost depuse în 1899, 1924 și
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
al Sucevei și Rădăuților. Ansamblul mănăstirii are în componență să: Biserică cu hramul "Înălțarea Domnului", la 40 de zile după Paști, Paraclisul cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului", pe data de 01 octombrie, clopotnița în care se află două clopote ce vestesc timpul rugăciunii, prăznicarul, stăreția, chiliile monahilor și o gospodărie anexă pentru animale; toate construcțiile fiind din lemn. În prezent obștea de monahi a mănăstirii este formată din cinci viețuitori povățuiți de Părintele Stareț Protosinghel Onufrie Leonte.
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
cred cu adevărat în Hristos. Dar, în ultimele zile ale istoriei planetei, când apostazia devine generală, Dumnezeu cheamă deoparte o rămășită care tine poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus. Ea anunță sosirea ceasului judecății, proclamă mântuirea prin Hristos și vestește apropierea celei de a doua veniri a Lui. Această proclamare este simbolizată de cei trei îngeri din Apocalips 14. Ea coincide cu judecata din ceruri și are ca rezultat o lucrare de pocăință și reformă pe pământ. Fiecare credincios este
Cele 28 puncte de Doctrina Adventistă () [Corola-website/Science/315431_a_316760]
-
punct de vedere istoric. Ideea de bază a lui Reimarus era că Isus dorea să ajungă rege peste Israel, eliberând țara de sub jugul romanilor. Isus credea că va iniția o mișcare de eliberare națională prin simplul fapt de se a vesti pe sine drept Mesia, adică odraslă a lui David care restabilește monarhia. Dar Isus a fost crucificat pentru insurecție. Ce puteau face atunci apostolii, care renunțaseră la tot ce aveau, pentru a beneficia în continuare de primire călduroasă din partea poporului
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
simplu echivalat cu 'falsul' — au devenit parte din cercetarea standard. Ceea ce era extrem de controversat în vremea lui Strauss a devenit azi o unealtă care e parte integrantă din aparatul cercetătorilor biblici.” De-a lungul vieții sale, Ernest Renan a fost vestit pentru a fi autorul enorm de popularei cărți "Viața lui Isus" ("Vie de Jésus", 1863). Această carte a fost prima oară tradusă în limba engleză în 1863 de către Charles E. Wilbour și a fost în mod repetat retipărită în ultimii
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
a treia căutare” a lui Isus cel istoric. Reprezentanți importanți ai acestei căutări sunt E.P. Sanders, Geza Vermes, Gerd Theissen și John Dominic Crossan. În cercetare s-au conturat diverse curente, funcție de viziunea lor asupra ideii că Isus ar fi vestit Împărăția lui Dumnezeu ca venind iminent, o victorie pământească apocaliptică a lui Dumnezeu sau dimpotrivă ca ceva interior, care se manifestă în și prin credincioși. Ultima viziune, cea neapocaliptică era dominantă în cercetarea nord-americană. Totuși, opera lui Bart Ehrman a
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
Mureșianu a fost reprezentat lângă două coloane antice, stând pe un piedestal din piatră. În ultimul plan strălucește un soare mare. Atitudinea lui Mureșianu este cea a unui orator și vestitor. El ține un pergament în mână și pare a vesti poporului principiile "Dreptate, Egalitate și Frățietate". În patea de jos a alegoriei se vede un iobag român, legat cu lanțuri grele. Ca o continuare, Mișu Popp a modelat în ghips un monument miniatural după această alegorie. Alegoria sculptată însă, s-
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
La Bodega Călinoiu” (frecventată de oamenii politici, de intelectualii orașului și de invitații de seamă ai localității), „La Dincă” (lângă gară), „La Sârbu cel Mic”, „La Pătruț” (în bariera Romaneștilor). La aceste cârciumi au cântat lăutarii orașului sau ocazional alții vestiți din județ. Și la Târgu Jiu, în reședința Gorjului, au fost cântate întâi balade. De aici au fost culese balade și jocuri importante gorjenești, de la lăutari vestiți precum Mitu Fane (venit din Măru) sau Petre Zlătaru (venit din Lelești). O
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore Suchici
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Mataloi. Amândoi erau și apreciați soliști vocali. Începând cu secolul al XX-lea, mișcarea muzicală din Peșteana a luat amploare. Lăutarii cântau la hora satului, la nunți, botezuri, bâlciuri, hramuri, clăci și la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată din: Polena Mihu (voce), Iosif Mihu (bas), Gheorghe Feraru (braci) și Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
nu aveau nici un motiv să crească productivitatea iar solul a fost puternic poluat cu diverse produse chimice (fertilizatori chimici și fungicide). Folosirea intensivă a mașinilor agricole de gabarit mare a dăunat foarte mult stratului productiv de sol. Cooperativele agricole erau vestite pentru forța de muncă excedentară. La sfârșitul deceniului al nouălea, economia Cehoslovaciei era în recesiune, companiile de stat fiind incapabile să se adapteze la noile tehnologii. Câteva companii agricole, (în care controlul statului era mai puțin strict), au început să
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
aspecte ale vieții. Peninsula italică înainte de unificarea romană adăpostea populații de origine diversă, între care cei mai importanți erau grecii - din coloniile sudului, latinii - din centru și etruscii de la nord de Tibru. Etruscii sunt, probabil, de origine asiatică. Ei erau vestiți, începând de la sfârșitul Republicii, începutul sec. I î.H., pentru acele libri augurales, interpretări de oracole și, mai ales, haruspicine - ghicirea în măruntaiele jertfei. Nici unul dintre aceste texte nu a ajuns până la noi. Sursele arheologice nu sunt suficiente ca să ne
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
a realizat una dintre cele mai semnificative lucrări din domeniul filosofiei istoriei. Această lucrare, "Muqaddima", de fapt opera introductivă a monumentalei lucrări "Kitab al-Ibar" (Istorie universală). În 1798 Egiptul a fost cucerit de generalul francez Napoleon Bonaparte. Acest eveniment a vestit o nouă etapă a literaturii arabe. Imperialismul occidental a adus noi genuri literare în literatura arabă: romanul și nuvela. Mulți scriitori arabi au continuat să recurgă la vechile genuri literare arabe. Spre exemplu, Nasif al-Yaziji, din Liban, a compus maqamate
Literatură arabă () [Corola-website/Science/314207_a_315536]
-
am pogorât harul Nostru, făcându-l pildă fiilor lui Israel."( 43: 59) "Iisus, fiul Mariei, spuse: „O, fiii ai lui Israel! Eu sunt, într-adevăr, trimisul lui Dumnezeu la voi ca să întăresc cele în Tora de dinaintea mea și ca să vă vestesc un trimis ce va veni după mine și al cărui nume va fi Ahmad”. Și când acela veni la ei cu dovezi vădite, ei spuseră: „Aceasta este o vrajba vădita.”"(61: 6) Conform Coranului, fiecare națiune primește cel puțin un
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință de plasă, având instituții administrative și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și Ion Ciulei. Banda vioristului Nicolae Falcue (n. 1892 - d. 1960), a fost foarte vestită în zonă. Acesta a cântat împreună cu frații săi, vioriștii Vasile Falcoe și Ion Falcoe zis Ștefoiu, vioristul Ion Ciulei zis Ciuș (n. 1907 - d. 1943), solista și chitarista Iulica Ciulei zisă Lucica (n. 1894 - d. 1946), basistul pe Nicolae Piper
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
în taina sufletului ei, tot numai pe mine mă iubește și-mi era frică, mărturisesc, să nu mi se spulbere și iluzia asta(...). Într-o dimineață însă, acum o lună și două zile, când am sosit la serviciu, doctorandul mă vestește că în noaptea trecută, după insistența prefectului poliției, a internat aici pe fiul fostului ministru Faranga care, într-o criză nervoasă, și-a sugrumat nevasta. Nu știu ce mutră voi fi făcut, dar sufletul meu se răsucea ca o râmă strivită. Se
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
Uzului și se varsă în Trotuș. Etimologia cuvântului provine de la poporul turcic al Uzilor de la sfârșitul migrației popoarelor, care s-au adăpostit ceva timp pe această vale. Mai târziu aceștia s-au asimilat cu secuii din zona Ciucului. Valea este vestită pentru frumusețea și sălbăticia sa. Pârâul Bărzăuța (Apa Roșie): este cel mai lung afluent din dreapta Uzului (20 km). împreună cu Apa Lină se formează câte un platou depresionar în zona de obârșie (1050-950), de 6-8 km lungime. Aceste depresiuni înalte sunt
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
menționată ca tânără logodită. Conform evangheliei după Luca (), a fost vizitată de un înger, care a salutat-o cu cuvântul "κεχαριτωμενη" (participiu pasiv de la "χαριτω", "plăcut"), ceea ce a fost tradus prin "plină de har". După salutul îngerului, acesta i-a vestit că fără să cunoască bărbat, va da naștere unui fiu, care va fi Mesia așteptat de popor. Încrederea în Dumnezeu și modestia Mariei sunt trăsături scoase în evidență în Evanghelia după Luca și au stat la baza venerării Mariei în
Fecioara Maria () [Corola-website/Science/298897_a_300226]
-
și înaintat în vârstă, pe când era în Templul Domnului pentru tămâiere, că rugăciunea sa a fost ascultată: Elisabeta, stearpă și înaintată ei în vârstă, descendentă din preoți, va naște un copil al cărui nume trebuia să fie Ioan. Îngerul îl vestește pe Zaharia astfel: Lui Zaharia nu-i vine să creadă iar îngerul- continuă evanghelia- îl pedepsește făcându-l mut până în ziua în care urmau să se adeverească acestea. Peste un timp Elisabeta, nevasta sa rămâne însărcinată și se ține ascunsă
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
este nici o trestie clătinată de vânt, nici un om îmbrăcat în haine moi, indicând astfel caracterul neclintit și auster al predicatorului. Ioan Botezătorul este un prooroc și mai mult decât un prooroc, fiind chemat „prooroc al Celui Prea Înalt”. Astfel el vestește venirea lui Hristos căruia, așa cum mărturisesc evangheliile, nu este vrednic să-i dezlege cureaua încălțămintelor. Pe de altă parte el a fost un sol care a pregătit calea Domnului, așa cum ne încredințează evangheliile, întorcând oamenii spre inocență („întorcând inimile părinților
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
împlinească vechile profeții, dintre care una spunea că cetatea Constantinopolului va fi pierdută de către creștini în timpul domniei unui împărat numit Constantin, fiul Elenei. Cucerirea turcească a Constantinopolului, în 1453, a fost un eveniment care a șocat lumea creștină. A fost vestită peste tot la momentul acela și deplânsă pentru mulți ani, de atunci înainte. Veștile au fost înfrumusețate și povestea a crescut, pe măsură ce era spusă. Cântecele de jale și bocetele au devenit un nou gen al literaturii grecești și au îmbogățit
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
8 iulie 1776. Clopotul a fost comandat la firma londoneză Lester and Pack (astăzi Whitechapel Bell Foundry) în 1752, și a fost gravat cu citatul (din Leviticul 25:10): „Proclaim throughout all the land unto all the inhabitants thereof” — „Să vestiți în țară pentru toți locuitorii ei”. El a crăpat prima oară când a fost tras chiar după sosirea la Philadelphia, și a fost turnat din nou de localnicii John Pass și John Stow, ale căror nume apar și ele inscripționate
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
același an, publicația anti-sclavie a lui William Lloyd Garrison "The Liberator" a retipărit un pamflet aboliționist de la Boston care conține o poezie intitulată „The Liberty Bell” în care scria că, la acea vreme, în ciuda cuvintelor inscripționate pe el, clopotul nu vestea libertatea "tuturor" locuitorilor țării. Mare parte din imaginea modernă a Clopotului Libertății ca simbol al declarării independenței Statelor Unite a fost construită de scriitorul George Lippard. La 2 ianuarie 1847, povestirea sa intitulată „4 Iulie 1776” a apărut în revista "Saturday
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]