1,359 matches
-
este unică, de formă conică, foarte ușor aplatizată mezio-distal; -apexul este înclinat spre distal și rotunjit. MOLARUL 1 SUPERIOR (fig. 47) 1.6., 2.6., 1.6., 2.6. înălțime totală = 25 mm înălțime radiculară = 17 mm diametre: - coronar MD - vestibular =10 mm MD - palatinal = 11 mm -cervical MD = 8 mm -coronar VP = 11 mm - cervical VP = 10 mm Erupe la 6-7 ani. Este cel mai voluminos dinte superior. Coroana are formă cuboidală, cu patru fețe axiale și una ocluzală. Fața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
10 mm MD - palatinal = 11 mm -cervical MD = 8 mm -coronar VP = 11 mm - cervical VP = 10 mm Erupe la 6-7 ani. Este cel mai voluminos dinte superior. Coroana are formă cuboidală, cu patru fețe axiale și una ocluzală. Fața vestibulară are un contur ce se încadrează într-un trapez cu baza mare ocluzal. Marginea ocluzală ,are formă de linie frântă, asemănătoare cu un “W”, cele două “V”-uri fiind inegale, cel mezial mai mare ca cel distal. Marginea cervicală are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contur ușor convex, fiind foarte puțin convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai convergentă. Relieful este reprezentat de un șanț vertical situat mai aproape de marginea distală, care se termină la mijlocul înălțimii acestei fețe în foseta vestibulară. Fața palatinală are un contur ce se înscrie tot într-un trapez, dar cu o diferență mai mare între baza mare și baza mică. Marginea vestibulară are o formă de “W”, cu “V”- ul mezial mult mai mare ca cel
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situat mai aproape de marginea distală, care se termină la mijlocul înălțimii acestei fețe în foseta vestibulară. Fața palatinală are un contur ce se înscrie tot într-un trapez, dar cu o diferență mai mare între baza mare și baza mică. Marginea vestibulară are o formă de “W”, cu “V”- ul mezial mult mai mare ca cel distal. Marginea cervicală a acestei fețe are forma unei linii ușor curbe, cu convexitatea spre apical. Marginile proximale sunt convergente spre colet, dar au o diferență
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mult mai reduse. Relieful este convex în toate sensurile. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un paralelogram cu diametrul maxim situat între cuspidul mezio-vestibular și disto-palatinal. Unghiurile mezio-palatinal și disto-vestibular sunt obtuze, iar cele mezio-vestibular și disto-palatinal sunt ascuțite. Marginea vestibulară a feței ocluzale este convexă, bilobată și corespunde crestelor sagitale de smalț ale cuspizilor vestibulari. Marginea palatinală este de asemenea bilobată, dar cu partea mezială de două ori mai mare decât cea distală. Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un paralelogram cu diametrul maxim situat între cuspidul mezio-vestibular și disto-palatinal. Unghiurile mezio-palatinal și disto-vestibular sunt obtuze, iar cele mezio-vestibular și disto-palatinal sunt ascuțite. Marginea vestibulară a feței ocluzale este convexă, bilobată și corespunde crestelor sagitale de smalț ale cuspizilor vestibulari. Marginea palatinală este de asemenea bilobată, dar cu partea mezială de două ori mai mare decât cea distală. Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă spre distal. Marginea mezială este cea mai mare, formează cu cea vestibulară un unghi de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și disto-palatinal sunt ascuțite. Marginea vestibulară a feței ocluzale este convexă, bilobată și corespunde crestelor sagitale de smalț ale cuspizilor vestibulari. Marginea palatinală este de asemenea bilobată, dar cu partea mezială de două ori mai mare decât cea distală. Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă spre distal. Marginea mezială este cea mai mare, formează cu cea vestibulară un unghi de 105 grade. Este reprezentată de creasta marginală de smalț. Marginea distală este cea mai mică și mai convexă. Relieful feței
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
smalț ale cuspizilor vestibulari. Marginea palatinală este de asemenea bilobată, dar cu partea mezială de două ori mai mare decât cea distală. Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă spre distal. Marginea mezială este cea mai mare, formează cu cea vestibulară un unghi de 105 grade. Este reprezentată de creasta marginală de smalț. Marginea distală este cea mai mică și mai convexă. Relieful feței ocluzale a molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Șanțurile intercuspidiene sunt: mezio-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-o fosă (mezială și centrală); vestibulo-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și disto-vestibular. Are o extremitate la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezio-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-o fosă (mezială și centrală); vestibulo-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și disto-vestibular. Are o extremitate la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este situată la intersecția șanțurilor vestibulo-central și mezio-central. Distanța între vârfurile cuspizilor palatinali și vestibulari este de 7 mm, iar diametrul maxim al coroanei este mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală și două vestibulare). Rădăcina palatinală este mult mai mare decât cele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și mezio-central. Distanța între vârfurile cuspizilor palatinali și vestibulari este de 7 mm, iar diametrul maxim al coroanei este mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală și două vestibulare). Rădăcina palatinală este mult mai mare decât cele vestibulare, este aplatizată vestibulo-palatinal fiind orientată divergent (variabil) față de cele vestibulare. Rădăcina mezio-vestibulară este mai aplatizată decât cea disto-vestibulară în sens mezio-distal. Rădăcinile vestibulare au în general apexurile recurbate reciproc. Ambele rădăcini
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este de 7 mm, iar diametrul maxim al coroanei este mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală și două vestibulare). Rădăcina palatinală este mult mai mare decât cele vestibulare, este aplatizată vestibulo-palatinal fiind orientată divergent (variabil) față de cele vestibulare. Rădăcina mezio-vestibulară este mai aplatizată decât cea disto-vestibulară în sens mezio-distal. Rădăcinile vestibulare au în general apexurile recurbate reciproc. Ambele rădăcini vestibulare sunt ușor curbe și divergente. MOLARUL 2 MAXILAR
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală și două vestibulare). Rădăcina palatinală este mult mai mare decât cele vestibulare, este aplatizată vestibulo-palatinal fiind orientată divergent (variabil) față de cele vestibulare. Rădăcina mezio-vestibulară este mai aplatizată decât cea disto-vestibulară în sens mezio-distal. Rădăcinile vestibulare au în general apexurile recurbate reciproc. Ambele rădăcini vestibulare sunt ușor curbe și divergente. MOLARUL 2 MAXILAR (fig. 48), 1.7., 2.7. înălțime totală = 20,7
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxilar are trei rădăcini (una palatinală și două vestibulare). Rădăcina palatinală este mult mai mare decât cele vestibulare, este aplatizată vestibulo-palatinal fiind orientată divergent (variabil) față de cele vestibulare. Rădăcina mezio-vestibulară este mai aplatizată decât cea disto-vestibulară în sens mezio-distal. Rădăcinile vestibulare au în general apexurile recurbate reciproc. Ambele rădăcini vestibulare sunt ușor curbe și divergente. MOLARUL 2 MAXILAR (fig. 48), 1.7., 2.7. înălțime totală = 20,7 mm înălțime radiculară = 13.7 mm diametre: - coronar MD = 9 mm -cervical MD
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Rădăcina palatinală este mult mai mare decât cele vestibulare, este aplatizată vestibulo-palatinal fiind orientată divergent (variabil) față de cele vestibulare. Rădăcina mezio-vestibulară este mai aplatizată decât cea disto-vestibulară în sens mezio-distal. Rădăcinile vestibulare au în general apexurile recurbate reciproc. Ambele rădăcini vestibulare sunt ușor curbe și divergente. MOLARUL 2 MAXILAR (fig. 48), 1.7., 2.7. înălțime totală = 20,7 mm înălțime radiculară = 13.7 mm diametre: - coronar MD = 9 mm -cervical MD = 7 mm -coronar VP = 11 mm -cervical VP =10
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
10 mm Erupe la 12 ani. Coroana este asemănătoare cu a primului molar dar mai accentuat aplatizată mezio-distal. în secțiune orizontală se menține forma romboidală. Particularități față de molarul 1: -dimensiuni mai reduse în toate sensurile; -aplatizare mezio-distală mai accentuată; -șanțurile vestibular și palatinal mai puțin adânci; -fosa distală poate fi mult mai redusă rezultând un șanț în locul ei; -fața ocluzală are cuspizii disto-vestibular și disto-palatinal mult mai reduși, uneori cel disto-palatinal lăsând impresia că este pe cale de dispariție; -creasta oblică de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
4.6. înălțime totală = 21 mm înălțime coronară = 7,7 mm diametre: - coronar MD =11 mm -cervical MD = 9 mm -coronar VL = 10,5 mm -cervical VL = 9 mm Erupe la 6 ani. Coroana are formă de paralelipiped dreptunghiular. Fața vestibulară are contur ce se înscrie într-un trapez cu baza mare ocluzal și baza mică cervical. Marginea vestibulară este cea mai mare și prezintă două denivelări corespunzătoare celor două șanțuri ce delimitează cei trei lobuli de creștere. Are aspectul unei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
9 mm -coronar VL = 10,5 mm -cervical VL = 9 mm Erupe la 6 ani. Coroana are formă de paralelipiped dreptunghiular. Fața vestibulară are contur ce se înscrie într-un trapez cu baza mare ocluzal și baza mică cervical. Marginea vestibulară este cea mai mare și prezintă două denivelări corespunzătoare celor două șanțuri ce delimitează cei trei lobuli de creștere. Are aspectul unei linii frânte, formate din trei “V”-uri, fiecare reprezentând un cuspid vestibular, cu mărimi ce descresc dinspre mezial
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzal și baza mică cervical. Marginea vestibulară este cea mai mare și prezintă două denivelări corespunzătoare celor două șanțuri ce delimitează cei trei lobuli de creștere. Are aspectul unei linii frânte, formate din trei “V”-uri, fiecare reprezentând un cuspid vestibular, cu mărimi ce descresc dinspre mezial spre distal. Marginea cervicală este mult mai redusă dimensional, mai puțin ondulată, având două mici convexități și o prelungire spre spațiul interradicular. Marginile proximale sunt divergente spre ocluzal. Marginea mezială este ușor oblică, convexă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ondulată, având două mici convexități și o prelungire spre spațiul interradicular. Marginile proximale sunt divergente spre ocluzal. Marginea mezială este ușor oblică, convexă spre ocluzal, rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular are cel mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular are cel mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă de asemenea pe cel ocluzal și se termină pierdut. Convexitatea maximă a feței vestibulare este situată în treimea cervicală. Fața linguală este asemănătoare celei vestibulare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă de asemenea pe cel ocluzal și se termină pierdut. Convexitatea maximă a feței vestibulare este situată în treimea cervicală. Fața linguală este asemănătoare celei vestibulare dar are dimensiuni mai reduse. Marginea vestibulară este reprezentată de o linie frântă, în formă de două “V”- uri, cel mezial mai mare ca cel distal. Marginea cervicală, mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă de asemenea pe cel ocluzal și se termină pierdut. Convexitatea maximă a feței vestibulare este situată în treimea cervicală. Fața linguală este asemănătoare celei vestibulare dar are dimensiuni mai reduse. Marginea vestibulară este reprezentată de o linie frântă, în formă de două “V”- uri, cel mezial mai mare ca cel distal. Marginea cervicală, mai redusă dimensional, este asemănătoare celei vestibulare. Marginile proximale au aceeași orientare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă de asemenea pe cel ocluzal și se termină pierdut. Convexitatea maximă a feței vestibulare este situată în treimea cervicală. Fața linguală este asemănătoare celei vestibulare dar are dimensiuni mai reduse. Marginea vestibulară este reprezentată de o linie frântă, în formă de două “V”- uri, cel mezial mai mare ca cel distal. Marginea cervicală, mai redusă dimensional, este asemănătoare celei vestibulare. Marginile proximale au aceeași orientare divergentă spre ocluzal. Relieful feței linguale este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]