3,775 matches
-
de-nchinăciune Șoptesc în taină, rând pe rând, Câte-o fierbinte rugăciune. Mame cu prunci în calde brațe Și tați, cu grijă ocrotesc, Bătrâni și tineri deopotrivă Lumina cerului slăvesc. În pragul sfânt Lumina-apare, Neprihănirea înviind, E Taina cea de mult vestită Viață lumii dăruind. Porțile cele de aramă Ale Tartarului nespus S-au sfărâmat, fără zăbavă, Arse de Soarele Iisus. În cer e mare bucurie, Iar pe pământ un cânt duios - Cu dragoste și împăcare - Vestește: „A-NVIAT HRISTOS !” CUVÂNTUL CE
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
lăuntricitate absconsă, o citadelă a unei logici fluide și aparent dificil deductibile, cu geometrie bine structurată și coerentă însă, care anulează încercarea vizibilă de „prefacere a lui în dovleac”, o încercare postmodernă de „Apocolokyntosis” eșuat, dacă vreți, făcând referire la vestita satiră concepută în momentul morții împăratului roman Claudius de către exilatul în Corsica pentru o perioadă de timp (la ordinul împărătesei Messalina) scriitor latin Lucius Annaeus Seneca. Perspectiva de relaționare a umanului cu sfera mitică inițială apare caracterizată de un aspect
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
și s-a format ca atare. Doar grecii și poate italienii pot fi vonsiderați mai comozi ca noi. Sudul țării în special este dominat de exercitarea unor munci mai statice la care se poate ușor renunța. Doinele de dor, chiar vestita Mioriță subcarpatică și baladele haiducești au impregnat întotdeauna cultura locală cu melodii în game minore care aduc în sine dorul și melancolia. Muzica mai evoluată a preluat specificul cultural. Hora Stacato a lui Grigoraș Dinicu, baladele și cântecele de pahar
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
subcarpatică și baladele haiducești au impregnat întotdeauna cultura locală cu melodii în game minore care aduc în sine dorul și melancolia. Muzica mai evoluată a preluat specificul cultural. Hora Stacato a lui Grigoraș Dinicu, baladele și cântecele de pahar ale vestitului Barbu Lăutaru sunt exemple din mii. Culmea a fost atinsă de George Enescu. Probabil nu știți că rapsodiile sale au la bază cântece populare specifice diferitelor regiuni. Ciocârlia de pildă este excepțional orchestrată dar și cunoscute cântece de pahar precum
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
multe vieți omenești. Să vorbești cu mândrie, chiar dacă iubești, Așa îi stă bine unuio general roman victorios. LICINIUS E bună chibzuiala. Sunt bucuros Să îndeplinesc porunca împăratului maiestos! TRAIAN Ai Romei suntem, patroni și salvatori! Capitalei lumii să-i aducem vestitele comori. Să mergem oșteni, birunța ne așteaptă! Fala romană e plămădită din faptă, Din străbuna vitejie, ... din a noastră mândrie. Cu încredere să pășim pe podul lui Traian Spre ținta deplină din acest an! Licinius vei merge în frunte! Armia
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
gândul” - cu cel mai vechi vehicul care a existat vreodată, dar și cel mai rapid: închipuirea. De când lumea se știe că românul face haz din orice, ba chiar face și haz de necaz. Simțul umorului, moștenit de la Nenea Iancu, de la vestitul Alecsandri, apoi, cu descendenții lor: Tudor Mușatescu, Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Dumitru Popescu, Dumitru Udrea, Valentin Silvestru, Florin Vasiliu și mulți alții, demonstrează din plin, calitatea românului de umorist nativ, ca să nu mai vorbim despre snoavele populare ori Povestea Vorbei
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
nu-și mai primească ,,premiul” în caz că trupul tâlharului n-ar mai fi fost găsit. De altfel procuratorul primise deja vestea că Baraba a dispăruse în ziua a doua iudaică, adică dies Lunae la romani. Oamenii lui Iocentus îl căutaseră pe vestitul tâlhar cu o zi în urmă la Hoys ben Nabat și prin împrejurimi însă nu dădură de acesta. Raportaseră însă că într-adevăr, cel căutat fusese acolo, însă plecase prin oraș și dispăruse fără urmă și fără să fie văzut
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
Bărzăune din Poienari și renumitul viorist din zona Oltețului, Gheorghe Triculescu, care era și un bun gurist. Cine nu rămânea impresionat când îl asculta cum le mai zicea... de dor și inimă albastră, cântecele oltenești, doine și balade cu haiduci vestiți. Simțea în suflet o bucurie imensă... fiindcă era pentru prima dată când venise singur la țară, iar „conița-gurița” madam Corina, care-l tempera atunci când sărea calul, fiindcă degusta peste măsură țuiculița și vinulețul, rămăsese în București. De data asta îl
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
Acasa > Strofe > Amintire > MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului El se născuse în Alcala de Henares și se numea Cervantes Miguel În Anno Domini, o mie cinci sute patru
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
eliberat la timp căci pașa l-ar fi dus în Istanbul, departe peste mări. Așa a fost ajuns Cervantes în Spania sa dragă de unde cu mulți ani în urmă el plecase Apoi a scris nemuritoarea sa operă a celui mai vestit hidalgo: Don Quijote de la Mancha Rătăcitorul cavaler pornit în lumea sa de aventuri cavalerești prostuțe și duioase Porni-va iarăși în galop spre mori de vânt și răul să-l ia-n piept cu lancea. Referință Bibliografică: Miguel de Cervantes y
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
pornit în lumea sa de aventuri cavalerești prostuțe și duioase Porni-va iarăși în galop spre mori de vânt și răul să-l ia-n piept cu lancea. Referință Bibliografică: Miguel de Cervantes y Saavedra. Din peregrinările părintelui literar al vestitului hidalgo Don Quijote de la Mancha / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
duru în cot de noi. Pe noi, cei care i-am ales, Ne cam trimise la cules. Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Acum când anul se sfârșește Tot în războaie îi găsește. Vestita luptă pe ciolan Ce-o știm de douăzeci de ani. Cu-o singură deosebire... Ciolanul s-a făcut "subțire". Aproape c-a ajuns un os, Și nu mai e prea mult de ros. Dar nu te pune cu alesul, Că
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
și prin valoarea morală și educativă pe care o are. Printre cântecele dragi Domniei Sale și spectatorilor, majoritatea interpretate și pe scena de la Valea Gurghiului, pot fi amintite: „De la Rebrișoara în jos,” „Someș pe marginea ta”, „Boii trag brazda se-ntoarnă”, „Ceterașule vestit,” „Cine joacă bătrânește”, „A fi om e lucru mare”, „Cântecul omului bun.” Una din temele preferate este dragostea față de locurile natale, de copilărie și de cei dragi: „Di la Rebrișoara-n jos/Mândru-i locu' și mănos/Di la Rebrișoara-n jos
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
pe carton, 1982) Motto: “Se poate că bolta de sus să se spargă, Să cadă nimicul cu noaptea lui largă, Să văd cerul negru că lumile-și cerne Că prăzi TRECĂTOARE a morții ETERNE... (Mortua Est! Mihai Eminescu) Doi gangsteri vestiți sau doi “boieri ai minții” din anii ’30 foloseau două metode extrem de simple când trebuia luată o hotărâre în jurisdicție: se provocau la duel sau dădeau cu banul. Dacă banul cădea pe față răspunsul era “viața”, dacă venea pe dos
DUPĂ I. P. CULIANU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360382_a_361711]
-
în: Ediția nr. 950 din 07 august 2013 Toate Articolele Autorului INCREDIBILELE ATACURI În marele oraș, numit oraș al culturii și al modei, se încheie Festivalul Parfumurilor. Ca de obicei fusese o extraordinară demonstrație de performanță în domeniu. Cei mai vestiți designeri lucraseră recipientele care conțineau parfumurile cele mai fine și mai elaborate, rod al muncii alchimiștilor din laboratoarele secrete ale industriei de profil. Fusese de fapt o sărbătoare a eleganței și a bunului gust. La sfârșit, spre surprinderea tuturor, pe
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360405_a_361734]
-
pe carton, 1982) Motto: “Se poate ca bolta de sus să se spargă, Să cadă nimicul cu noaptea lui largă, Să văd cerul negru că lumile-și cerne Ca prazi TRECĂTOARE a morții ETERNE... (Mortua Est! Mihai Eminescu) Doi gangsteri vestiți sau doi “boieri ai minții” din anii ’30 foloseau două metode extrem de simple când trebuia luată o hotărâre în jurisdicție: se provocau la duel sau dădeau cu banul. Dacă banul cădea pe fata răspunsul era “viața”, dacă venea pe dos
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
ulei pe carton, 1982)Motto:“Se poate ca bolta de sus să se spargă,Să cadă nimicul cu noaptea lui largă,Să văd cerul negru că lumile-și cerneCă prazi TRECĂTOARE a morții ETERNE...(Mortua Est! Mihai Eminescu) Doi gangsteri vestiți sau doi “boieri ai minții” din anii ’30 foloseau două metode extrem de simple când trebuia luată o hotărâre în jurisdicție: se provocau la duel sau dădeau cu banul. Dacă banul cădea pe fata răspunsul era “viața”, dacă venea pe dos
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
a fi mulțumiți, pe când cealaltă parte ne dă motive de căință. Problemele pe care această nouă perioadă le aduce, vor cere multă meditare asupra trecutului nostru. Care sunt cele mai importante probleme în noul mileniu? Suntem cu toții familiarizați acum cu vestita teorie a unui teoretician politic american contemporan care vede în noul mileniu perioada a ceea ce descrie el ca fiind "o ciocnire între culturi". Chiar dacă are sau nu dreptate în predicțiile sale, rămâne adevărat pentru Biserică că una dintre principalele probleme
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
dormitor, pentru micile moțăieli din timpul după-amiezei. Protipendada aci își făcea veacul, de dimineața până seara, sub ceruri aburinde de cafea, după cum spunea de data aceasta un poet ceva mai contemporan. Capșa Capșa = cafenea, braserie și cofetărie a Bucureștiului. Între vestitele cafenele ale orașului după cea de-a doua jumătate a secolului al 19-lea se numărau Fialkowski, Kubler, High-Life, Cafe de la Paix, Cafe-braserie Corso, Terasa Oteteleșanu. Cafeneaua Capșa, situată la încrucișarea Căii Victoriei cu strada Edgar Quinet, a fost cea
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
minunată - Și din suflet m-a iubit. Dragul meu tată, Ilie Voican, a slujit în mare iubire și credință în „cârciuma fermecată” peste 65 de ani, acolo unde în copilărie am deprins meșteșugul cântecului nepieritor, am învățat din măietria lăutarilor vestiți ce înseamnă adevărata muzică de suflet și m-am bucurat de-o dragoste paternă cum nu pot s-o descriu...căci acele vremi le am în suflet ca pe un sanctuar de unde mai beau și astăzi stropi de apă vie
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
se hotărăște să treacă în Rusia pravoslavnică pentru a-și împlini misiunea. Merge la Kiev să se închine la moaștele sfinților de la Lavra Pecerska. Pentru strângerea de ajutoare ajunge și la Moscova și mai departe drumurile sale îl duc la vestita Mănăstire ortodoxă Valaam, (care în finlandeză se tâlcuiește deal, înălțime) aflată pe o insulă din lacul Ladoga, aproape de hotarele Careliei. Se achită de predarea colectei de bani și schitul românesc Podromu se sfințește în anul 1863. Dar Mănăstirea Valaam l-
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
ani după petrecerea lui din viața pământească. Este vorba de o trecere în rândul sfinților fără un act oficial de canonizare din partea Bisericii, doar prin înscrierea numelui său în Minei. Este singurul călugăr român care s-a nevoit în această vestită mănăstire isihastă din nordul Europei. . Referință Bibliografică: 10 ianuarie: sf. Antipa de la Calapodești / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
și erau fii de agricultor nu prea bogat, mulțumit, totuși, de gospodăria și familia sa. Chiar dacă localitatea în care trăiau era neînsemnată, ea era situată într-o zonă minunată a țării, la umbra munților care se vedeau nu departe de vestita cetate Milet. În zilele senine, de pe colinele din jurul localității se vedea clar până departe, întreaga panoramă a întinsei metropole a celui mai mare oraș antic ionian. Ba mai mult, se vedea și dincolo de Milet, spre Marea cea Mare, Mediterana, pe
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PROBA DE FOC Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Proba de foc După ce am citit pe săturate marile poeme și semi-proze ale vestiților scatologi, culingviști, testicofreni, alți castrologi vestiți,am trecut la amintiri mai plăcute despre acarul Păun care era un șef foarte bun, repeta ab ovo, ad mala, și cita doar din Dalai și Lama. Un adjunct ceva mai zelos, pe nume
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PROBA DE FOC Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Proba de foc După ce am citit pe săturate marile poeme și semi-proze ale vestiților scatologi, culingviști, testicofreni, alți castrologi vestiți,am trecut la amintiri mai plăcute despre acarul Păun care era un șef foarte bun, repeta ab ovo, ad mala, și cita doar din Dalai și Lama. Un adjunct ceva mai zelos, pe nume Udragomos scria, judeca, ștampila, doar Ali
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]