1,712 matches
-
și proprie marilor valori ale artei muzicale. Iar rezultatele? Rodesc de la o întâlnire la alta. Deseori de la un an la celălalt. Concertele, o parte din cursurile de măiestrie, sunt găzduite în Sala Festivă a Primăriei, o bijuterie a stilului galant vienez târziu, sală dominată de cele două candelabre imense, de cristal. Prin geamurile galeriei superioare, în răstimpuri, se înserează sunetele clopotelor bisericii din deal, pătrunde adierea vântului, chemarea nocturnă a păsărilor. E o lume de mister, de vrajă, o atmosferă vitalizată
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
se înfăptuiește, istoria nu merită alt tratament. Iar în ce-i privește pe români - care pricepere, care braț de fier? Uitați-vă la provinciile noastre neînstare să absoarbă lecțiile niciunei administrații imperiale, fie că a fost romană, rusă, otomană sau vieneză. Și uitați-vă la felul în care istoria ne blagoslovește cu România asta Mare - ce penibil e să crești doar în suprafață, să-ți umfli doar burta. 20 martie. Stupid obiceiul de a citi în pat înainte de culcare. Aseară n-
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
posesia soțului ei. Acesta s-a recăsătorit și a avut un fiu, tot cu numele de Heinrich Gareiss, ajuns medic chirurg, doctor emerit, în Câmpulungul Moldovenesc, care, din familie, a deținut în proprietatea sa: două dulapuri de haine, mobilă stil vienez ( pe ușa unuia din interior stă scris: A Drogli), astăzi în Casa memorială "Mihai Eminescu" din Ipotești Botoșani, ceasul de aur ( fără lanț) și inelul de aur al poetului, astăzi la muzeul din Casa "Vasile Pogor" din Iași. Doctorul emerit
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]
-
462 332, 0745 659 265. MONICA DIANA PAVEL, CAMELIA BLADA Pregătire pentru copii și adulți l În pași de dans... Clubul „Bolero“ organizează, începând cu data de 1 octombrie, o nouă serie de cursuri de dans sportiv (vals lent și vienez, tango, samba, cha-cha, rumba, jive) pentru copii și adulți. Pregătirea se desfășoară sub îndrumarea dnei Brigitte Șargu (fostă campioană națională la dans sportiv), pe grupe de vârstă, începând de la 4 ani: preșcolari, școlari și adulți. Deschiderea cursului va avea loc
Agenda2004-39-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282920_a_284249]
-
dezbaterile cu teme precum „Anul 2004 - Anul Ștefan cel Mare și Sfânt“, „Pașaportul cultural - noul act de identitate al bucureșteanului“ și „București-Viena, orașe ale turismului cultural“. Accentul pus pe relația dintre București și Viena reprezintă și o lansare a „Săptămânii vieneze“, care va avea loc la București, în mai. Standul Administrației Monumentelor va prezenta și noutățile din domeniul logisticii artei spectacolului, și anume reabilitarea teatrelor „L. S. Bulandra“, Teatrul de Comedie, Odeon, Teatrul Mic și Teatrul de copii „Ion Creangă“. ( A. M
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
închis); Memorialul Revoluției: „Decembrie 1989 - Revoluția română în imagini“ (9-16; duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ - expoziție de pictură (8-16); Art Shopping Center „Orchideea“: Pictură Victor Acatrinei; (12-20; sâmbăta, 11-20; duminica, 17-20); Facultatea de Arte Plastice: Arhitectura vieneză (8-20); Casa „A. M. Guttenbrunn“: Grafică Nora Novak și Adrian Fodor (9-17; duminica, închis); „Galleria 28 - Anastasia“: Pictură Horia Paștina (16-20; sâmbăta-duminica, închis); Banca HVB: Expoziție de familie - Ion, Silvia și Camil Mihăiescu (10-16; sâmbăta-duminica, închis); „Carmen Art“: Expoziție cu
Agenda2003-16-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280926_a_282255]
-
teatru timișorean în stagiunile din urmă întâlnirea cu o mare actriță, într-un tulburător discurs scenic despre bătrânețe, amintire, abandon, umilință, exil al singurătății: alegând să dea partiturii dramatice caracter feminin, Ildiko Jarcsek-Zamfirescu a izbutit o memorabilă interpretare în montarea vienezului Zeno Stanek. Grație Teatrului Național Timișoara, spectatorii pot vedea o altă montare a textului, cea a belgianului Walter Tileman, așa cum a fost el scris, despre/pentru un bărbat, interpretat de venerabilul actor Constantin Anatol. Stabilit în Israel, el are în
Agenda2005-21-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/283709_a_285038]
-
era mai degrabă doctoranda în filozofie, pe un drum al acțiunii, voind argumente și explicații (1948, de Crăciun: „Știi că eu vreau să înțeleg totul cât mai exact”). Dar recunoaștea că nu putea evita amintirile, o muzică pe măsura ambianței vieneze (12 aprilie 1949: „Cu siguranță nu voi mai trece niciodată prin Stadtpark fără să mă gândesc cum poate închide în el întreaga lume ș...ț mă gândesc la tine și încă te mai ascult”). Macii și memoria luminează începuturile acestei
Paul Celan și Ingeborg Bachmann între Orient și Occident by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5047_a_6372]
-
povestirilor sale este subordonată analizei lucide a sentimentului înstrăinării în societatea modernă. JOI, 15 SEPTEMBRIE ANTON VON WEBERN În 1945 a murit, împușcat din greșeală de un soldat american, compozitorul și dirijorul Anton von Webern, unul din reprezentanții „Noii școli vieneze“. Născut în 1883 la Viena, a dovedit calități excepționale de dirijor, conducând succesiv orchestrele operelor din Viena și Praga, dar a preferat să trăiască retras și modest, meditând în tihnă la viitoarea sa estetică muzicală. În 1927 a fost numit
Agenda2005-37-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284191_a_285520]
-
desemnată cel mai bun portar al turneului, iar Gabriela Rotiș-Nagy (Hypo Viena) a devenit golgetera competiției, cu 32 de goluri marcate. Pe lângă cele două handbaliste premiate, s-au remarcat și româncele Paula Rădulescu și Simona Spiridon, ambele componente ale formației vieneze. Supercupa Europei a fost cucerită de echipa slovenă R.K. Krim Ljubljana, care, în finala competiției, a învins pe Hypo Viena cu scorul de 34-25 (18-13). În meciul pentru locurile 3-4, formația gazdă, H.C. Leipzig, a dispus de Kometal Skopje cu
Agenda2005-02-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283263_a_284592]
-
se compară cu asta, cu pesta balcanică... la ideea de autor, este o idee superioară, dacă vreunul din balcanicii de acum puși să scrie povești... i-ar veni sau ar îndrăzni să aleagă, dintre atîți eroi posibili, ,... O doctoriță evreică vieneză blondă cu ochii foarte albaștri, stinși. A plecat cu fetița ei pe munte și s-au rostogolit amîndouă căzînd pe un grohotiș o sută de metri în prăpastie. Amîndouă au fețele jupuite. Au stat toată noaptea în prăpastie țipînd. Pînă
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
și s-au rostogolit amîndouă căzînd pe un grohotiș o sută de metri în prăpastie. Amîndouă au fețele jupuite. Au stat toată noaptea în prăpastie țipînd. Pînă dimineașa cînd le-au auzit niște turiști care le-au salvat. Femeia, doctorița vieneză de curînd stabilită în România, unde are niște neamuri, a învățat ceva românește, dar după niște traduceri proaste, ceea ce o face și azi, după teribila ei aventură, să vorbească numai la perfectul simplu, după traducerile caraghioase: Avui impresia că nu
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
dilată, la frig se contractă, și că alta este imaginea cînd e lumină și alta cînd lumina scade sau se schimbă. Luminile, umbrele, la căldură, la răceală, se contractă, se dilată, alcătuind alte structuri. Mă întreabă dacă am văzut tabloul vienez Schoenbrunn și cît e de frumos el la lumină și cît de hidos e cînd se înnorează. Sau Tritonul prins în plașa unui pescar?... - Tritonul?... nu, doamnă, recunosc. Știu, doar, tot de la un german, scriitor, că Diavolul este punctul maxim
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
ce aleargă pe crenelurile zgârie-norilor, cât și afișele concertului, la dimensiunea unui stat de om și plasate în stațiile de autobuz, dispun de un impact mediatic ce se dovedește a fi foarte eficient. Missa Solemnis, celebra lucrare vocal-simfonică a clasicismului vienez, a făcut parte dintr-un program dedicat în întregime creației beethoveniene, concert salutat cu enorm entuziasm de un public ce a covârșit literalmente sala. Atât realizarea propriu-zisă, în concert, a Missei... cât și mai ales imprimarea specială - mă refer la
Artiști români la Philadelphia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7833_a_9158]
-
meciuri și curse, transmise pe ecrane de dimensiuni impresionante, sau pot câștiga ori pierde bani la jocurile mecanice. O sală de spectacole găzduiește manifestări artistice și talk-show-uri cu invitați de marcă. Nici aspectul culinar nu este neglijat, oferta conținând specialități vieneze și internaționale. O altă atracție o reprezintă „Premiul zilei”, care se acordă între orele 17. 30 și 19. 30, și constă din premii în bani, bilete de călătorie în străinătate și mașini. ( A. M. G.)
Agenda2005-14-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/283570_a_284899]
-
vreme. Iată de ce singurul turn, cu o înălțime apreciabilă (137 metri), este cel sudic, botezat de vienezi „Steffl“. Acesta este însă și elementul arhitectural care, prin asimetrie cu turla nordică realizată în stil renascentist, conferă alura unică, inconfundabilă, a catedralei vieneze. Războaiele cu turcii, problemele financiare din cauza amenințării permanente a asediilor, ieșirea din modă a stilului gotic, bombardamentele nimicitoare ale Aliaților în timpul celui de-al doilea război mondial, urmate de o reconstrucție perfectă, toate și-au pus amprenta asupra domului. Acoperișul
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
neterminat. Mulți ani mai târziu, în 1579, turnul a fost acoperit cu o turlă în stil renascentist, ce se ridică la o înălțime de doar 68 metri, dar care adăpostește cel mai mare clopot al Austriei - Pummerin - cel care anunță vienezilor sosirea noului an. Zidurile reci de piatră ale domului adăpostesc mormântul prințului Eugeniu de Savoia (1754) și cavoul împăratului Friedrich al III-lea, realizat de Niclas Gerhaert între anii 1463-1513, ale cărui costuri s-au ridicat în acea vreme la
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
Hermann Bahr sau Karl Kraus (o altă butadă din epocă spunea: "există două lucruri cu care nu se poate lupta, deoarece sunt prea mari, prea grase și nu au nici cap și nici picioare: Karl Kraus și psihanaliza"), de la muzica vieneză pînă la vermina prostituției din periferii, de la Burgtheater pînă la saloanele literare, de la ridicarea pe pături sociale a populației pînă la incidența neașteptat de mare a sinuciderii în rîndul localnicilor - toate laturile din a căror înrămare se desprinde portretul capitalei
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
Simpla lor enumerare, ținînd mai curînd de o obligație de recenzent, nu poate spune mare lucru despre conținutul cărții, de aceea sărim peste ea. Două capitole se disting prin conținutul lor aparte: cel al lui Sorin Tomuța despre ethosul cafenelei vieneze ("Fin-de-sičcle-café: modernismul vienez și intelectualul de cafenea") și cel al lui Ciprian Vălcan despre sinuciderea intelectualilor ("Sinucigașul sau vremea nihilismului"). Cafeneaua, așa cum este descrisă de Sorin Tomuța, era un soi de placă turnantă a vieții artistice vieneze, un atelier public
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
ținînd mai curînd de o obligație de recenzent, nu poate spune mare lucru despre conținutul cărții, de aceea sărim peste ea. Două capitole se disting prin conținutul lor aparte: cel al lui Sorin Tomuța despre ethosul cafenelei vieneze ("Fin-de-sičcle-café: modernismul vienez și intelectualul de cafenea") și cel al lui Ciprian Vălcan despre sinuciderea intelectualilor ("Sinucigașul sau vremea nihilismului"). Cafeneaua, așa cum este descrisă de Sorin Tomuța, era un soi de placă turnantă a vieții artistice vieneze, un atelier public în care se
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
despre ethosul cafenelei vieneze ("Fin-de-sičcle-café: modernismul vienez și intelectualul de cafenea") și cel al lui Ciprian Vălcan despre sinuciderea intelectualilor ("Sinucigașul sau vremea nihilismului"). Cafeneaua, așa cum este descrisă de Sorin Tomuța, era un soi de placă turnantă a vieții artistice vieneze, un atelier public în care se experimentau pe viu fermenții cei mai puternici ai culturii momentului, locul unde rivalitățile izbucneau, orgoliile se cizelau și prieteniile erau puse la încercare. Adevărată regină între scenele menite confruntărilor culturale, cafeneaua era locul selecției
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
cafea, unde, pentru acest mic obol, fiecare oaspete poate să stea ore în șir, să discute, să scrie, să joace cărți, să-și primească poșta și, mai ales, să citească un număr nelimitat de ziare și reviste. Într-o cafenea vieneză mai de soi găseai toate ziarele din Viena și nu numai din Viena, ci și din imperiul german, precum și ziarele din Franța, Anglia, Italia și America, plus toate revistele literare și artistice importante din lume." (p. 197) Dar, dincolo de vîltoarea
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
regizori. Unele cafenele sunt cu precădere voioase și pline de vervă, altele mai liniștite și mai prielnice meditației, dar toate sunt pătrunse de un șarm desprins din mentalitatea metropolei danubiene: politețe și serenitate la suprafață, sprijinite pe valoarea centrală a vienezilor - Gemütlichkeit (confort, tihnă, armonie) -, iar în adîncuri dospeala surdă a patimilor, ambițiilor și viciilor. Deasupra, bolțile virtuții civice, dedesubt catacombele servind drept supapă instinctelor reprimate. Se înțelege că un astfel de mental colectiv este atras nu numai de elevația ierarhiilor
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
elevația ierarhiilor, dar și de poveștile macabre, de episoadele sumbre și deznodămintele dramatice. De aceea, nu e greu de priceput de ce într-un oraș atît de riguros în respectarea normelor nescrise sinuciderea face ravagii. O trecere în revistă a personalităților vieneze care s-au sinucis te umple de fiori. O face Ciprian Vălcan în eseul dedicat fenomenului suicidar vienez, din care spicuim cîteva nume: Adalbert Stifter, Ludwig Bolzmann, unul din frații lui Mahler, trei dintre frații lui Wittgenstein (Ludwig Wittgenstein a
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
de priceput de ce într-un oraș atît de riguros în respectarea normelor nescrise sinuciderea face ravagii. O trecere în revistă a personalităților vieneze care s-au sinucis te umple de fiori. O face Ciprian Vălcan în eseul dedicat fenomenului suicidar vienez, din care spicuim cîteva nume: Adalbert Stifter, Ludwig Bolzmann, unul din frații lui Mahler, trei dintre frații lui Wittgenstein (Ludwig Wittgenstein a avut el însuși o tentativă nereușită), Otto Weininger, Max Steiner, Georg Trakl, fiul lui Ernst Mach, fiica lui
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]