2,072 matches
-
a educației ideologico-politice și internaționaliste a oamenilor muncii", a fost adoptată o hotărâre în care, la punctul 3, era indicată sarcina pentru partid: "Să evalueze faptele pătrunderii în presă... a unor materiale dăunătoare din punct de vedere ideologic în urma reducerii vigilenței politice a... tov. V. Teleucă, redactor al săptămânalului Literatura și arta"" (p. 12). Mai mult, "în urma unor jocuri din culisele puterii... V. Teleucă a fost destituit din funcție și din acel moment nu i-a mai fost oferit niciun post
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui. Stau alături și în aceleași condiții de păstrare și scrisorile marilor noștri literați, iluștri artiști, muzicieni care păstrează amprentele, dar parcă și miresmele dintr-un ceremonial specific acelor vremuri ilustrative. Exigența celor care valorifică aceste corespondențe trebuie corelată cu vigilența manifestată față de anumiți falsificatori interesați în vinderea prin înlocuirea acestora cu unele fictive, copii ce par autentice, cazul celor 30 de scrisori ale Prințesei Daiana, vândute la licitație. Selecția scrisorilor trebuie să beneficieze de un studiu introductiv cu referire nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
I. G. Duca la 29 decembrie 1933, în pofida unor informații care atestau o asemenea posibilitate. Se pare că Eugen Cristescu a dat dispozițiile necesare protecției lui I. G. Duca, însă organele subalterne, mai ales cele locale, neprofesioniste și lipsite de vigilență, nu și-au făcut datoria. 2. Complotul împotriva regelui condus de Victor Precup, care a fost identificat și instrumentat împreună cu Serviciul Secret, însă Mihail Moruzov a fost cel care a decis arestarea celor implicați și mediatizarea cazului, care a devenit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a înmormântării. La 7 martie 1939, D.G.P. a emis ordinul nr. 17.599, transmis cifrat către toate Inspectoratele Regionale de Poliție din țară, privind supravegherea elementelor periculoase din zona de acțiune, dezvoltarea aparatului informativ în direcția cerută și o vigilență sporită la punctele de frontieră. Aceste măsuri au fost luate datorită unor informații care indicau intenția legionarilor „să producă dezordini în Capitală” cu ocazia funeraliilor lui Miron Cristea. Prin direcționarea aparatului informativ către prevenirea unor atentate au fost obținute date
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prin conlucrarea cu autoritățile de colaborare. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea II-a - Organizarea Serviciului de Informații În urma unei analize complexe s-a ajuns l-a concluzia că activitatea mișcărilor subversive a depășit „vigilența organelor de siguranță” ale statului, fapt care trebuia remediat neîntârziat. În acest context, serviciul de informații al Jandarmeriei a fost restructurat și pus pe baze care trebuiau să-l ridice „la un nivel superior” față de organizațiile antistatale care acționau în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informativ a fost întărit cu elemente capabile și bine pregătite, iar la dispoziția regimentelor și legiunilor de jandarmi au fost puse mijloace materiale care să permită dezvoltarea unei rețele informative eficiente, compuse din agenți permanenți sau agenți ocazionali. În ordine, vigilența organelor abilitate trebuia focalizată către următoarele obiective: - mișcarea comunistă, care trebuia urmărită, iar membrii activi identificați, arestați și trimiși în judecată la Parchetele Militare; - mișcarea legionară, care trebuia adusă în situația de „a nu se mai vorbi de ea”, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întrebuințarea diferitelor tipuri de arme, a munițiilor, a explozibililor, precum și metode de a propaga idei subversive, a înșela autoritățile, de a săvârși atentate și jafuri. Membrii „Szabad Csapatok” au acționat în Cehoslovacia, în toamna anului 1938, profitând de „lipsa de vigilență” a autorităților, dar și de „lipsa de discernământ” a populației din regiune. Organele vamale nu și-au făcut datoria, astfel încât în spațiu a fost introdusă și distribuită o cantitate mare de materiale propagandistice și subversive. Nici structurile specializate cehoslovace nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-lea măsurile de protecție au fost extinse și întărite. Brigada Mobilă din Corpul Detectivilor a informat, la 20 aprilie 1938, despre nerespectarea consemnelor de către jandarmii care alcătuiau cordoanelor de protecție, aceștia, în pofida ordinelor, prezentau arma către cortegiu, ceea ce „le distrage vigilența” și îi face vulnerabili. Structura a propus ca jandarmii utilizați în asemenea acțiuni să renunțe la puști, care îi încurcă în aglomerații și să fie înarmați doar cu revolvere. De asemenea, s-a observat că în timpul manifestărilor publice organele de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care pot influența moralul. Directiva a menționat că „niciodată nu va fi suficient în a reaminti și insista asupra nevoii imperioase” ca această formă de apărare să se execute permanent, prin controale, îndrumări, sancțiuni ș.a. De asemenea, „orice micșorare a vigilenței va fi scump plătită”, astfel că măsurile specifice trebuiau extinse și intensificate. La 22 august 1944, Cabinetul Militar al Conducătorului Statului a primit un raport contrainformativ special de la Armata 4 română, care a prezentat „îngrijorarea” militarilor din cauza retragerii de pe front
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să activeze - „crezând că este afară de orice suspiciuni” - prin Asociația Generală a Artiștilor și Tehnicienilor de Cinema din România. Concluzia analiștilor de la Brigada Specială a fost aceea că organizația clandestină legionară se afla într-o stare „de evidentă confuzie” din cauza vigilenței autorităților, a mobilizării liderilor legionari, a internării în lagăre la un loc cu comuniștii și a lipsei de sprijin din partea N.S.D.A.P. Activitatea informativă a condus și la arestarea studentului macedonean Teja V. Paris (august 1943) de la Universitatea din Zagreb
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
am raportat, căci mie îmi era teamă că o să explodeze pe la Europa Liberă și, fiind în mandatul meu, nu-mi convenea. S. B.: Erați primul expus. D. T.: După aceea, UASCR-ul de la București se întorcea și spunea: "Lipsa de vigilență a tovarășului președinte Tompea și a tovarășului vicepreședinte Popescu Dinu Cristian și a comisiilor sociale". Partidul se întorcea împotriva UASCR-ului că noi eram băieții de mingi. Deci noi eram băgați în joc: când câștigam era OK, raportau partidul și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Partidul se întorcea împotriva UASCR-ului că noi eram băieții de mingi. Deci noi eram băgați în joc: când câștigam era OK, raportau partidul și organele de învățământ succesele; când apăreau probleme în spațiul studențesc, ne taxau de lipsă de vigilență. S. B.: Haideți să detaliem acest subiect, pentru că a fost o bombă atunci. În plenara din 28 noiembrie 198314, atrăgeați atenția asupra unor relații neprincipiale între studenți și comitetele de cămin. "Activitatea de conlucrare între directorul educativ și comitetul de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în care era un material despre moartea lui Natalie Wood. "Ce părere aveți? Uitați ce femeie frumoasă, superbă...". Și mă ducea așa, după care mă întreba: "Cum rezolvăm noi problema asta?". Și scotea un dosar. S. B.: După ce vă adormea vigilența, trecea la atac. D. T.: M-a chemat odată la el pe problema lectorilor francezi, dar a Opiniei. Mă cheamă la el, a durat 10 minute, era dimineață pe la 11.00, și spune: "Tovarășu' președinte, au venit niște specialiști de la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
respecți și cînd ești singur. Curiozitatea copiilor nu a fost niciodată satisfăcută. Dar o calamitate ce a lovit satul ne-a dat speranțe. Un cocostîrc afurisit se nărăvise la puii de găină și îi înfuleca lacom ca pe găluște. Toată vigilența era în zadar și gospodinele satului erau disperate. Noi aruncam cu pietre și ciomege, dar totul era în van. De data asta treaba era groasă și o delegație solicită ajutorul vînătorului. N-am voie, oameni buni. Berzele sînt ocrotite. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Aude, dar într-o limbă pe care nu o cunoaște. Se întoarce și dă să apuce aparatul domnului ministru. Acesta, surprinzător de iute, parează și mută aparatul la distanță. Doamna ministru, domnul ministru stau ca două statui. Își păzesc cu vigilență furculițele, cuțitele și paharele. Bătrînul este năstrușnic rău, volubil și gata de pozne. Se aduce vinul. Un vin bun și mai ales mult. Se mănîncă, se vorbește și se bea mai ales. Bătrîna, în mare vervă, mi se adresează curtenitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
hoț, un om foarte periculos, continuă povestea panicat. Dar lucrurile astea tangențiale se uită de obicei foarte repede. Nu s-a întîmplat așa și cu Héctor. Și-a pus lacăt la bicicletă și rar se despărțea de ea. Nici o clipă vigilența lui nu s-a relaxat. Mă întîlneam zilnic cu Héctor. Stăteam mult de vorbă ca să învăț spaniola cubaneză, pe care o înțelegeam foarte greu. Îl rugam să vorbească mai rar decît o mitralieră, să prind șpilul. Toți vor să mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
treizeci la sută, ne-am înțeles? Și... fără trucuri. Bine? Da, dom' Raul. Da, suspinau femeile. În prima săptămînă Raul a fost surprins de suma primită. S-a pregătit și o masă cu băuturi fine. Erau așa de docile încît vigilența lui Raul a slăbit rău de tot. La a treia săptămînă s-a pregătit șampanie. Raul a băut lacom și a adormit buștean. De aici încolo nimeni n-a mai vorbit de Raul. În curte era un mango bătrîn. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Toaca și-a băgat coada între ei și s-au măcelărit reciproc. În partea dreaptă era Pedro Horroroso cu cele patru nave ale sale. În stînga Alfonso el Asesino cu două nave și șase tunuri. Fiecare a crezut că adoarme vigilența celuilalt și s-au atacat simultan, pe cînd cei doi se pupau la Villa Blanca, beți criță. Pedro Horroroso i-a rupt jugulara lui Alfonso cu dinții, cînd a aflat că cele patru nave ale sale zac în adîncurile mării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
habsburgic se vedea amenințat atât din exterior, cât și din interior, de ideile revoluționare, ce își propuneau să submineze bazele edificiului statal existent. După sângeroasa reprimare a mișcării iacobine din interior 196, în timpul războaielor purtate împotriva Franței revoluționare și napoleoniene, vigilența autorităților imperiale se înăsprește, fiind luate măsuri severe de supraveghere riguroasă a tuturor cetățenilor care puteau fi bănuiți că desfășurau o activitate conspirativă, fie că aveau legături cu societățile secrete desființate sau cu emisarii vreunei puteri străine, mai ales inamice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de aceasta și uzufructul decide puterea proprietarilor. Comerțul și mai ales comerțul maritim fac statele active, puternice; el le dă o influență hotărâtoare asupra problemelor tuturor popoarelor și cu atât mai mult asupra celor vecine. Spiritul câștigului, folosul propriu, creează vigilență, iritabilitate și gelozie și adesea chiar acțiuni care sunt împotriva dreptului natural și a sentimentelor umanității. Națiunile care au avut de luptat mereu cu forțele naturale și cu pericolul trebuie negreșit să devină într-adevăr dure și aspre. O lege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ca și poluarea, terorismul nu are granițe. Altminteri, sărăcia noastră devenită proverbială ne-ar fi fost scut: cine râvnește la așa ceva? Mă gândesc și la deja cotidienele alarme false: sunt ele simple manifestări ale unor iresponsabili sau sunt menite amorțirii vigilenței ca’n povestea cu Petrică și lupul la oi? Și mă mai gândesc dacă, la câte probleme avem și câtă sărăcie, ne putem permite să aruncăm pe apa sâmbetei În fond munca noastră. Ce-am câștigat În Irak ori În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fost o acțiune colectivă, unică în învățământul românesc: controlul ginecologic anual al tuturor elevelor. Ultima fărâmă de intimitate distrusă, căci știam că listele care ne înregistrau virginitatea sau absența ei, ajungeau pe biroul directorului. Pedagogul arădean depășise, prin aceasta, vigilența lui Makarenko! Practică pedagogică și practică agricolă, activități culturale și ,,obștești", mai numeroase ca-n oricare liceu arădean, particularizau tabloul. Atât de eficiente, sub raportul obiectivelor organizației comuniste de tineret, încât clasa noastră a obținut, în anul al treilea de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
din toamnă sau tot apropiindu-ne de decembrie vă aduceți aminte să fi existat anumite ordine inexplicabile sau comportamente diferite de cum erau până atunci, din partea superiorilor mă refer? Primeați ordine pe care nu le-ați mai primit? Știu eu, sporirea vigilenței, pentru că deja se vorbea despre mișcări în toată Europa, chiar dacă dumneavoastră nu erați informați, n-ascultați Europa liberă. Presiunile asupra regimului de la București au fost, mai ales după instruirea de la Malta, când s-au pus bazele mișcărilor din '89. Ceaușescu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Vi s-a spus că sunt victime? M. M.: Nu. Ni s-a spus doar că e posibil să fie infiltrați, să luăm măsuri de întărire a pazei cazărmii, dacă ne contactează cineva să identificăm persoana. Deci, se urmărea sporirea vigilenței. Și informații despre ceea ce a fost: că au fost acțiuni, că încă nu se știe, că s-a intervenit. Deci, informații care aveau rolul de a clarifica tâmpeniile pe care le vedeam la televizor. S. B.: Și cum judecați atunci când
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
decembrie, prin jurul prânzului, se auzeau tocmai din unitate, după ce a început zarva, urale și țipete de la uzine. M. M.: Erau Republica, Antilopa... platformă industrială enormă pe șoseaua Cățelu. S. B.: Eu am prins în acea zi vreo 2 ore la Vigilența 22, drept la stația de autobuz, și se auzeau strigăte de dincolo de Lebăda. O altă notă interesantă, de pe 22 decembrie, de la ora 10.40, este aceasta că "toate unitățile parlamentează cu demonstranții că se întorc în cazarmă". M. M.: Era
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]