1,529 matches
-
plecam cu turma la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul îl dotase cu un șorț, care-l făcea inoperabil. Pe câmpiile verzi ale patriei, departe de ochiul vigilent al cumnatului exploatator, la solicitările tovarășilor de breasla, scoteam șorțul cornutului, contra sumei fixe de 2 lei, ceea ce-mi asigura vizionarea tuturor filmelor din urbe. Fiind cinematografe multe și filme care meritau văzute chiar și de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
presa română și siriană s-au repezit să-i fotografieze și filmeze. Întrucât fotograful personal al președintelui sirian, un bărbat mărunt de statură și cu o chelie respectabilă, se tot străduia să ajungă cât mai în față, un "cameraman" român "vigilent", aflat în spatele fotografului sirian, i-a "scăpat" acestuia pe chelie, pentru "atenționare", ditamai camera TV profesională, în greutate de cca 20 de kilograme. Victima a resimțit lovitura, Ceaușescu a observat scena și, la retragerea oaspetelui, tovarășul i-a spus secretarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
realiști. El susține... Dar nu, nu vreau s)-i opun lui Agurski argumente serioase, c)ci este prea ispititor. Ceea ce Îmi place la acesti disidenți ruși - cei de genul lui Soljenițîn și Siniavski, ca și de tipul lui Agurski - este vigilenta lor. În comparație cu ei, noi p)rem foarte adormiți. La noi, În Occident, din motive misterioase, vigilenta apare și dispare. Avem momente În care chiar Înțelegem, dar nu pentru mult timp. Uneori am impresia c) eu Insumi m) aflu sub o
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
este prea ispititor. Ceea ce Îmi place la acesti disidenți ruși - cei de genul lui Soljenițîn și Siniavski, ca și de tipul lui Agurski - este vigilenta lor. În comparație cu ei, noi p)rem foarte adormiți. La noi, În Occident, din motive misterioase, vigilenta apare și dispare. Avem momente În care chiar Înțelegem, dar nu pentru mult timp. Uneori am impresia c) eu Insumi m) aflu sub o Însp)imânt)toare influent) hipnotic) - știu și nu știu care sunt relele vremurilor noastre. Tr)iesc sau suport
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
chiar vizavi de blocul nostru, ea ieșea pe balcon ori de câte ori suna clopoțelul, ca să mă urmărească „re-creându-mă“ și, În caz de „atac la persoană“ din partea altor băieți mai corpolenți (eu eram poreclit Macaroana, fiind lung, stângaci și slab ca un țâr), vigilenta bunică Își scotea papucul și, de la etajul șase, striga pe un ton demn de strămoașa ei Hecuba: „Lăsați copilu’, nu vă atingeți de el, că arunc cu papucu’ În voi!“. Pe părinți Îi respectam și Îi iubeam, dar bunica era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În căutare de ajutor și la sfârșitul Întâlnirii știam că am nimerit la adresa bună. Din acea zi, am avut privilegiul să beneficiez de Îndrumarea lor Înțeleaptă până când au dispărut, recent, dintre noi, la vârste Înaintate. Continui să le simt ochii vigilenți și binevoitori Îndreptați asupra mea. Munca pe care am desfășurat-o cu ajutorul lor, Împreună cu alții, la fel de interesați să aplice ideile acelei cărți În condițiile uneori imposibile ale vieții de fiecare zi, mi-a dat un gust al căutării despre care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și entuziastă. Calea simplității era mai spinoasă decât credeam, eliminarea exceselor și a clișeelor fiind un proces lung și dureros: azi le dai afară pe ușă, dar mâine Încearcă din nou să revină pe fereastră și reușesc, dacă nu ești vigilent. De aceea repetițiile cu Trei surori au fost unele dintre cele mai pasionante din tot repertoriul meu cehovian. Până a venit Beni Montresor. Chiar Înainte de premieră, Beni ne-a făcut o „surpriză“ care a schimbat planul inițial. Fiind angajat pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a transformat Într-un satelit ciudat de docil și chiar foarte vioi, Înfigând un fel de cârlig de undiță În carnea neîngrijită dar sensibilă și receptivă a omului. Tu și cu mine ne-am străduit să răspundem cu o tandrețe vigilentă tandreții Încrezătoare a copilului nostru, dar ne-am confruntat inevitabil cu realitatea că murdăria lăsată de derbedei pe solariile terenurilor de joacă era cea mai puțin gravă din ultrajele posibile și că grozăviile pe care generațiile trecute le-au alungat
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
formând un sfert de cerc, stăm pe scaune la masa mare, ovală de sufragerie (sufrageria propriu-zisă ne lipsește însă), cumpărată de la niște vecini evrei emigranți și pe care, când ne-am mutat „la bloc”, am vândut-o la rândul nostru. Vigilent, observ la un moment dat că mama, profitând de întuneric și de comoditatea relativă a fotoliului improvizat, simțindu-se în siguranță, „păzită” de noi a adormit și sforăie încetișor. Descoperirea mă înveselește, râd și o strig, ca să o readuc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se potrivea și pe care era nevoită să o învețe din mers și să o îndeplinească așa cum dispunea conducerea partidului. Alegerile erau falsificate de către oameni special pregătiți în acest sens, care își cunoșteau bine meseria. Poliția politică a partidului era vigilentă la orice greșeală a celor care erau puși de către partid să conducă. Rotirea cadrelor nesupuse sau compromise, dar insuficient de rebele sau de compromise pentru a fi înlăturate, era o altă metodă de a-i face pe cei care aveau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dat afară și de la ONT și "fericit" angajat al Întreprinderii de oale, săli de jocuri, telecabine și tiribombe, IAPIT o întreprindere de altfel foarte onorabilă, ce mi-a fost adăpost timp de un an, nici aici nu am scăpat de "vigilentul ochi albastru", continuând "observarea obiectivului" și înregistrarea telefoanelor. UM 0639 22XII 1988 23.XII. 1988 Strict secret Exemplar unic Dir. a III-a/372 Ora 23,28 chemat din străinătate Un cetățean discută cu... (soția) pe care o întreabă "ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
meu. Se lăsa întunericul și, ca pentru un spectacol, s-a aprins, brusc, un bec; o lumină albă, orbitoare, a pus la vedere o motocicletă impozantă, argintie, ca într-o vitrină de magazin de automobile. Din ataș s-a ridicat, vigilent, Demidor, ridicându-și amenințător urechile. Dar, recunoscându-l pe arhitect, a mormăit ceva și, încet, metodic, s-a retras în locuința lui confortabilă. Lipsea ceva totuși din această ciudată întâmplare, eram oarecum nedumerit, simțeam parcă un "caz" (nefericită înclinare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nucă. Îmi place să rătăcesc, să aspir melancolia toamnei. Ascult ritmica picurare a ploii pe frunzele cafenii și îmi place să scormonesc frunzișul cu un băț, descoperind alune, un măr chircit, ghindă, într-o zi, o vulpe roșcată își ducea, vigilentă, puiul între dinți. Într-un loc, un cioroi zburlit, preocupat, se străduia să scoată nu știu ce din rădăcinile unui stejar. Apropiindu-mă atent, alungându-l cu puterea aceea nesimțită a omului asupra ființelor mai slabe, am controlat obiectul pe care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a recompensat victi mele și le-a primit în sanatorii speciale, pentru refacere. Declinul începuse încă din 1718, a susținut același, când pirații fuseseră lipsiți de baze de acostare, iar vasele de patrulare ale guvernatorilor deveniseră mai multe și mai vigilente. Lovi tura finală a fost, probabil, promisiunea ier tării din partea suveranului, în schimbul predării de bună voie și a încetării activităților de jaf. După 1724, era pirateriei s-a încheiat, a afirmat Pringle, iar atacurile au continuat în forme izo late
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
să se folosească de noi, pot să ne ia din libertăți și drepturi, pot să ne înșele cu promisiuni false mai mult decât oricare alți actori ai vieții publice. De aceea judecata noastră în ceea ce îi privește este mai îndreptățit vigilentă și mai aspră. În același timp, pe noi, în calitate de cetățeni, nu ne absolvă nici o morală dacă nu discernem corect propriile interese și ofertele partidelor, dacă alegem partide sau politicieni în care nu merită să avem încredere, dacă nu protestăm în fața
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
baza unui articol de ziar. Justiția continuă să apere statul. Poliția poate decide dacă merităm sau nu să ieșim peste graniță. Ea continuă să fie militarizată după cum continuăm să menținem procuratura militară și tribunalul militar. Fiindcă nu avem destule instituții vigilente care apără legea, am mai creat și „soviete” ale funcționarilor publici pe post de comisii anticorupție. Text publicat în Curentul, 4 decembrie 1997 Cultul parastaselor Noul program de guvernare prevede 40% din bugetul public pentru protecția socială. Acești bani vin
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
tarabe cu detergenți, aparate de țânțari, răzătoare de legume, precupețe care vând dovlecei pe ziar așezat pe asfalt. Le explici că, deși liftul are doar o jumătate de ușă și butoanele sunt arse de mult, circulă totuși. Le spui că, vigilenți fiind, noi facem revizii vara la apă caldă și ne spălăm spartan cu apă rece. Ei bine, ca să eviți rușinea că te complaci într-un astfel de cult al gunoaielor, îi poftești pe un traseu tentant: Sinaia-Peleș, Brașov-centrul-vechi, Poiana, Râșnov
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
post, respectiv când a dat drumul la revoluție, poporul universitar și sindical prin reprezentanții săi aleși a strigat în presă și la poarta MEC, „Mircea Miclea și ai lui să se ducă dracului! și a acționat strâns unit cu presa vigilentă și programatic defetistă în ideea stârpirii în fașă a germenilor revoluției. Miclea a știut că o revoluție nu se poate face fără să ai într-o mână „biciul” (sancțiunea) și în alta „zăhărelul” (răsplata financiară pentru practici bune și pentru
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
acuzându-te că ești „criptocomunist” dacă susții că Nicolae Labiș a fost un poet de valoare. La ceomeurile în care tovarășii erau în permanență luători de cuvânt cu angajamente muncitorești, celui care participa scârbit, îndrăznind totuși să spună vreun adevăr, vigilentul îi ardea „o critică” tovărășească, cu privirea țintă în ochii șefului. Azi, dacă îți plac versurile lui Labiș, pentru dânsul ești „nostalgic”. Ieri, azi, mâine, acestor iscusiți le aparține mereu prezentul. În ruina democrației de acum s-au negat valori
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
răspuns Abraham bărbatul plin de credință fiului său Isaac, când se pregătea să asculte de cererea unei jertfe omenești inacceptabile și de neînțeles. Și pentru don Calabria, abandonarea în mâinile Providenței se întemeia pe certitudinea absolută a prezenței iubitoare și vigilente a lui Dumnezeu Tatăl. Reauzindu-i cuvintele și recitindu-i scrierile e ca și cum am respira un parfum din ceruri, și privim spre orizonturi noi «de la acoperișuri în sus», contemplând acel «pământ nou» promis de Sfintele Scripturi. Expresia esicastă de «Evanghelii vii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
conceapă că cineva ar sta vreun moment în lenevie, din moment ce nu trebuia să se uite că ne aflăm la prezența lui Dumnezeu». Dar o admira pentru seriozitate și prudență pe sora Donnina Celestina, asistentă pentru veghea nocturnă: «modelul și protectoarea vigilentelor, care, peste 50 de ani a slujit în spitalul militar din Verona. Când era tura mea de seară, mă chema, îmi dădea instrucțiuni pentru ceea ce aveam de făcut și îmi oferea ceva de ciugulit pentru toată noaptea. Cu bolnavii avea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru o totală abandonare în mâinile divinei Providențe. Curia Romană Don Calabria a avut o mare venerație față de suveranii pontifi, deși a avut puține legături cu ei. Doar o audiență la Pius XI (1922-1939). Se afla totdeauna într-o ascultare vigilentă față de cuvântul lor. Lua în considerație orice îndemn al acestora și-l făcea cunoscut prin diferite publicații și prin predică. Când îi ajungeau vești triste despre sănătatea suveranilor pontifi ori afla despre jignirile aduse persoanei lor, suferea sensibil. Se ruga
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Buoni Fanciulli (Copiii Buni). Faptele care repurtate în acel fascicul se bucură de sigiliul veridicității absolute. Erau prea mulți martori în viață, pentru a tinde să se alunece în exemple edificatoare, fără o bază de autenticitate. Și, mai ales, era vigilent și don Calabria, care ar fi sărit ca un catâr în fața anecdotelor imaginare. Exemplele au parfumul inocenței franciscane. E frumos să le reamintim în aceste pagini păstrând stilul cu care au fost scrise. Fabulele poporului de rând «Prin poporul din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au încetat să mai existe, în timp ce apăreau altele. Era tocmai ceea ce Părintele înțelegea atunci când vorbea despre fiii săi ca despre niște „echipe zburătoare“. Fidelitate spiritului, totdeauna. Nu imobilism în opere. Totdeauna fidelitate față de cei săraci, dar și o atenție mereu vigilentă pentru a descoperi acele sărăcii care din când în când se evidențiau printre sărăciile lumii» (Ottorino Foffano). Suntem convinși că dacă Opera va ști să-și păstreze această flexibilitate și disponibilitate față de planurile Providenței, își va putea împlini cu fidelitate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de descărcare dintr-un port. Balansul acelui sicriu atît de mic în golul imens de la Sfîntul Petru, era ca o atestare a vanității lucrurilor omenești, chiar după 25 de ani de Pontificat. Vacanța tronului a deschis Conclavul, al cărui Mareșal vigilent era Principele Chigi (astăzi Mare Maestru al Ordinului de Malta). Revedeam cu toții în imagini directe ceea ce citisem în Chateaubriand și vechile cronici. Amestecați în mulțimea de mașini și oameni ce umpleau vasta piață a Sfîntului Petru, priveam la acoperișul Capelei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]